Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut miercuri ţărilor Alianţei să furnizeze cît mai rapid posibil Ucrainei resursele militare de care aceasta are nevoie, chiar dacă astfel îşi diminuează şi mai mult propriile rezerve. Prioritatea acum este de a susţine armata ucraineană aflată în criză de muniţie în faţa trupelor ruse, a adăugat el.

„Dacă aliaţii se confruntă cu alegerea între îndeplinirea obiectivelor de capacitate ale NATO şi oferirea de mai mult ajutor Ucrainei, mesajul meu este clar: trimiteţi mai mult Ucrainei!”, a spus Stoltenberg.

„Situaţia pe cîmpul de luptă continuă să fie foarte dificilă”, a adăugat el, după o întîlnire cu premierii olandez, Mark Rutte, danez, Mette Frederiksen, şi ceh, Petr Fiala.

Stoltenberg a confirmat că vineri va avea loc o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, solicitată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la care vor participa acesta din urmă şi miniştrii apărării din statele NATO pentru a „aborda necesităţile cele mai urgente de sprijin pentru Ucraina”, în special apărarea antiaeriană şi muniţia pentru artilerie.

Danemarca a anunţat un nou pachet semnificativ de ajutor militar pentru Ucraina, Olanda a confirmat suplimentarea cu încă patru miliarde de euro a ajutorului de acest tip pe care-l oferă Kievului, iar Republica Cehă se ocupă în continuare de iniţiativa de a achiziţiona din afara UE circa 800.000 de obuze destinate Ucrainei, a subliniat Stoltenberg.

Aceste trei ţări s-ar putea alătura unei iniţiative anunţate mai devreme de Germania pentru a livra cît mai rapid posibil noi mijloace de apărare antiaeriană Ucrainei, intrată în criză de resurse la acest capitol, a declarat premierul Rutte, potrivit Reuters.

În cadrul acestei iniţiative, miniştrii germani ai apărării şi externelor, Boris Pistorius şi Annalena Baerbock, au abordat ţări membre ale NATO, UE şi de asemenea state terţe pentru a identifica sisteme antiaeriene care să poată fi expediate în scurt timp Kievului.

Rusia şi-a intensificat pe linia frontului atacurile aeriene cu bombe ghidate, iar în spatele frontului bombardamentele asupra centralelor electrice, distrugînd inclusiv o mare termocentrală în apropiere de Kiev, astfel că oficialii ucraineni lansează apeluri disperate pentru a primi noi ajutoare militare.

În acest timp se aşteaptă şi deblocarea de către Congresul SUA a ajutorului american de peste 60 de miliarde de dolari cerut de preşedintele democrat Joe Biden pentru Ucraina. Preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, care s-a opus pînă în prezent supunerii la vot a proiectului legislativ referitor la acest ajutor, a anunţat luni că săptămîna aceasta va fi un vot asupra unui proiect separat, fără a preciza diferenţele dintre acesta şi cel solicitat de Biden.

Sursa: digi24.ro