Un an de conflict în estul Ucrainei a pus în lumină incapacitatea Kievului de a prelua controlul asupra teritoriilor ocupate de separatişti. Responsabilitatea îi este atribuită armatei ucrainene, cu un comandament slab, prost echipată şi insuficient pregătită. Dar aceasta se datorează nu în utimul rînd implicării cruciale a Moscovei, estimează analiştii citaţi de AFP.

Cînd autorităţile ucrainene au lansat în aprilie 2014 o «operaţiune antiteroristă» pentru a suprima insurecţia care a izbucnit în est, ele dispuneau de o armată moştenită de la URSS, care nu a încetat să se degradeze după ce Ucraina a obţinut independenţa în 1991. Conform unor estimări, numai 6.000 soldaţi ucraineni sînt cu adevărat operaţionali.

Peste 50.000 militari sînt angajaţi astăzi în operaţiunea din estul ţării, dar o profundă «criză de gestiune» legată de o lipsă acută de comandanţi competenţi duce la decizii proaste, dar, de asemenea, şi la o lipsă de disciplină în rîndul soldaţilor, spun experţii.

Cu toate acestea, estimează numeroşi analişti, factorul decisiv pentru a explica înfrîngerile ucrainene ţine de o intervenţie directă a trupelor ruseşti în mai multe momente cheie ale conflictului.

În pofida prezenţei jurnaliştilor independenţi ruşi, ucraineni şi occidentali, a numeroase rapoarte occidentale şi a soldaţilor ruşi arestaţi de serviciile ucrainene, după ce aceştia «s-au pierdut» în partea de est a Ucrainei, amploarea prezenţei ruse nu este susţinută de dovezi definitive.

Rusia dezminte categoric prezenţa armatei sale regulate în Ucraina şi nu recunoaşte decît că «voluntari» au plecat să lupte de partea separatiştilor pe cont propriu.

«Noi nu vorbim de forţe rebele, ci de trupe ruse», acestea fiind «intrinsec implicate în ceea ce se întîmplă» aici, declară pentru AFP Peter Felstead, redactor al IHS Jane»s Defence Weekly, cu sediul la Londra.

Pentru mai mulţi experţi, insurecţia prorusă, care a început în aprilie 2014 înainte de a se transforma într-un veritabil război cu peste 6.000 de morţi, a fost orchestrată de la început de serviciile speciale ruse.

Unii dintre soldaţii fără însemne care au ocupat clădiri oficiale în estul Ucrainei aminteau puternic de cei care ocupaseră Crimeea cu trei săptămîni înainte de anexarea sa la Rusia în martie 2014.

Vladimir Putin, care o perioadă îndelungată a negat orice implicare a soldaţilor săi în anexarea peninsulei ucrainene, a anunţat cu mîndrie în cele din urmă că trupele sale de elită din cadrul serviciului de informaţii militare, infanteria marină şi paraşutişti au participat la această operaţiune.

După începerea rebeliunii din est, armata rusă a bombardat, potrivit Kievului, dinspre Rusia, zone de frontieră ale Ucrainei, permiţînd separatiştilor să preia controlul unei părţi a graniţei.

Din cauza acestor bombardamente, Washingtonul nu a dorit să livreze «radare antiartilerie» Kievului, temîndu-se de o «escaladare» pentru că, în caz de ripostă, obuze ucrainene ar fi căzut inevitabil pe teritoriul rus, a mai spus Felstead.

Totuşi, armata ucraineană a fost pe punctul de a suprima insurecţia la sfîrşitul lunii august, cînd a suferit un eşec major. Pentru mulţi analişti, aceasta se explică prin desfăşurarea masivă, în premieră, de trupe regulate ruse în estul separatist. Acestea au încercuit la Ilovaisk, în regiunea Doneţk, un important grup de soldaţi ucraineni, din care mai mult de 360 au fost ucişi în cele mai crîncene lupte de pînă atunci în zona de conflict.

La un număr record - circa 15.000 de soldaţi ruşi - s-a ajuns în timpul luptelor de la Debalţevo, oraş asupra căruia Kievul a pierdut controlul în februarie în pofida armistiţiului intrat în vigoare, declară pentru AFP un înalt oficial ucrainean, sub rezerva anonimatului.

Două ziare ruseşti au publicat mărturii ale soldaţilor ruşi care au luptat la Debalţevo, scrie agenţia franceză de presă.

Livrările neîncetate de arme şi muniţii ruse peste frontieră fac ca rebelii să fie mult mai bine echipaţi decît armata ucraineană, subliniază Peter Felstead.

După numărul de tancuri, tunuri de artilerie şi rachete, armata separatistă devansează deja «unele ţări membre ale NATO», avea să scrie într-un mesaj pe Twitter în luna februarie Ambasada SUA în Rusia.

Moscova susţine că rebelii s-au dotat doar cu armele abandonate de ucraineni pe cîmpul de luptă, dar experţii cred contrariul.

În momentele de vîrf ale luptelor, separatiştii «utilizează pînă la 150 de tone de muniţie pe zi», un volum care nu se găsea în zona de conflict înaintea de izbucnirea ostilităţilor, susţine Olexi Melnik, expert la Centrul Razumkov din Kiev.

Sursa: Agerpres