Independenţa Cataluniei

Artur Mas, şeful executivului local catalan, a semnat un acord ce reprezintă un pas uriaş pentru Catalunia şi pentru formalităţile acesteia de a deveni independentă.

Astfel, începînd din această săptămînă, Catalunia va putea avea în urma acordului semnat, proprii reprezentanţi la UNESCO, fără să mai depindă de delegaţiile spaniole.
"Sperăm ca într-o bună zi să putem avea propriul nostru birou permanent, dar mai este cale lungă pînă acolo", a declarat Artur Mas, cel care şi-a propus să pună Catalunia pe harta Europei ca ţară independentă.

Evenimentul este cu atît mai important cu cît negocierile privind acordul durează de foarte mulţi ani, pentru că cei de la UNESCO au tot amînat definitivarea unui acord. "Diari de Girona" scrie că au existat suspiciuni cum că guvernul Spaniei ar fi făcut lobby la UNESCO prin intermediul ambasadei sale de la Paris să pună beţe în roate acestui acord.

Criza economică din Spania alimentează starea de spirit separatistă din Catalunia. Ea îi determină pe catalani să pună problemele lor economice pe seama unui sistem naţional care, în opinia lor, îi obligă să aducă o contribuţie disproporţionată în raport cu restul Spaniei. Această idee se regăseşte şi în comentariul oficialului ERC.
Perspectiva independenţei regiunii autonome Catalunia din Spania nu suscită entuziasm în Europa. Există ţări ca Belgia, Cipru, Italia, România, Slovacia şi Marea Britanie, în care mişcările separatiste ale unor minorităţi naţionale s-ar putea inspira din secesiunea catalană.

In extremis, însă, UE nu ar avea de ales decît să respecte un proces de independenţă care a ţinut seama cu scrupulozitate de legislaţia internaţională.
Catalunia are o tradiţie ''mîndră'' de autoguvernare datînd din Evul Mediu. Revolta catalană împotriva suzeranităţii spaniole, în 1640, şi războiul ulterior, soldat cu înfrîngerea Cataloniei, reverberează pînă astăzi. Mai recent, un moment decisiv a existat în 2010, cînd Curtea Constituţională a Spaniei a respins în mare măsură un nou statut de autonomie pentru Catalunia aprobat de Parlamentul naţional în 2006.
De curînd, formaţiunile politice CiU şi ERC au prezentat declaraţia de suveranitate grupurilor parlamentare care susţin referendumul. Textul, care a fost respins ulterior, sublinia că o astfel de consultare va servi pentru "constituirea Cataloniei într-un stat al Europei".

Potrivit textului, Catalunia are, "din motive de legitimitate democratică, caracter de subiect politic şi juridic suveran". Este vorba despre o scurtă declaraţie în cinci puncte pe care preşedintele Generalitat (Guvernul autonom catalan), Artur Mas, şi liderul ERC, Oriol Junqueras, doresc să le transforme în începutul oficial şi solemn al procesului de dobîndire a independenţei.