RĂZBOIUL DE LÎNGĂ NOI

Luptele scad în intensitate la Bahmut

Ucraina a transmis, marţi, că luptele au scăzut în intensitate în Bahmut, dar bombardamentele continuă în zona din jur. Trupele ucrainene menţin un mic punct de sprijin la marginea oraşului, în timp ce forţele ruseşti curăţă zonele pe care le deţin, relatează Reuters, citată de News.ro.

Forţele ruse au declarat sîmbătă că au cucerit complet Bahmutul, oraş din estul Ucrainei, după luni de lupte grele. Ucraina spune, în schimb, că a făcut progrese pe flancurile nordic şi sudic ale oraşului devastat şi speră să îl încercuiască.

„În oraşul Bahmut, luptele au scăzut, inamicul continuă să asigure zonele aflate sub controlul său”, a scris ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Maliar, pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Ea a repetat afirmaţiile Ucrainei, potrivit cărora forţele sale încă deţin o mică parte din oraş, la 15 luni de la invazia pe scară largă a Rusiei: „Trupele noastre controlează periferia sud-vestică a oraşului, în districtul Litak”, a spus ea.

Potrivit lui Maliar, forţele Kievului au făcut unele progrese „pe flancurile de la nord şi sud de Bahmut”, dar nu a dat detalii.

Acţiunile ofensive ruseşti au scăzut uşor, a spus ea, dar frecvenţa bombardamentelor se menţine ridicată.

Reuters precizează că poate verifica relatările de pe cîmpul de luptă.

În accepţiunea Moscovei, capturarea Bahmutului deschide calea pentru noi progrese în regiunea industrială Donbas, care se învecinează cu Rusia. Ucraina spune însă că avansul său pe flancurile forţelor ruseşti este mai semnificativ decît retragerea sa din interiorul Bahmutului în sine, iar Rusia va trebui să îşi slăbească liniile în altă parte pentru a trimite întăriri ca să-şi menţină controlul asupra oraşului distrus.

 

Rusia continuă o ''operaţiune antiteroristă'' în regiunea Belgorod

Forţele militare ruse continuă marţi o "operaţiune antiteroristă" în regiunea Belgorod de la frontiera cu Ucraina, au comunicat autorităţile locale, conform agenţiei Reuters. 

Rusia a anunţat luni că intervine împotriva unor sabotori ucraineni infiltraţi pe teritoriul său, unde s-au raportat opt răniţi, şi că mai multe sate au fost lovite de obuze. Un consilier prezidenţial de la Kiev a scris pe Twitter că guvernul ucrainean urmăreşte situaţia, însă "nu are nimic de-a face cu ea". Televiziunea online ucraineană Hromadske a transmis că, potrivit unor surse din domeniul informaţiilor militare din Ucraina, atacurile au fost lansate de două grupări armate de opoziţie, formate din cetăţeni ruşi: Legiunea Libertatea Rusiei şi Corpul de Voluntari Ruşi. 

Cea de-a doua formaţiune armată a publicat luni seara imagini video în care susţine că se vede cum un luptător verifică un vehicul capturat şi cum combatanţii se deplasează pe un drum de ţară, cu un vehicul blindat. În mediile sociale online ruse şi ucrainene au circulat şi alte înregistrări, în care pot fi văzuţi, conform descrierilor, militari ruşi luaţi prizonieri şi documentele lor de identitate. 

Agerpres apreciază că ar putea fi cea mai importantă incursiune dincolo de graniţele Ucrainei, în cele 15 luni de cînd Rusia a început războiul, însă nu a fost în măsură să verifice situaţia în mod independent. 

Luni noaptea, mai multe case şi o clădire administrativă din oraşul Graivoron, reşedinţa raionului cu acelaşi nume, au fost atacate de drone, a declarat marţi guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, citat de AFP. El a precizat că două case au luat foc. Un atac similiar a avut loc, potrivit aceleiaşi surse, şi în satul Borisovka, unde ţintele au fost de asemenea o clădire publică şi ulterior o casă. 

De luni după-masa, serviciul de securitate rus FSB a instituit un "regim legal de zonă de operaţiuni antiteroriste" în regiune, acordînd autorităţilor puteri sporite pentru desfăşurarea unor operaţiuni armate, controlul civililor şi evacuarea populaţiei. AFP observă că este prima oară cînd în Rusia se recurge la astfel de măsuri, de cînd forţele ruse au început invazia în Ucraina, în februarie anul trecut. 

Gladkov a afirmat marţi că "forţele de ordine fac tot ce este necesar" şi continuă să cerceteze terenul, iar "curăţarea teritoriului de către Ministerul Apărării împreună cu organe de ordine continuă". El a făcut apel la cetăţenii din raionul Graivoron care "şi-au părăsit temporar locuinţele" să nu se întoarcă acasă. Guvernatorul ordonase luni evacuarea unor locuitori şi restricţionase totodată deplasările şi comunicaţiile, iar marţi a anunţat că o femeie a decedat în timpul evacuării. 

 

Sosirea avioanelor F-16 în Ucraina va dura „cîteva luni”

Va dura „cîteva luni, în cel mai bun caz” pentru ca avioanele de luptă F-16 să ajungă în Ucraina, a declarat luni secretarul Forţelor Aeriene, Frank Kendall, potrivit CNN.

Administraţia a oferit puţine detalii despre planul de dotare a Forţelor Aeriene ucrainene cu avioanele de fabricaţie americană sau cu alte aeronave de generaţia a patra, după ce preşedintele Joe Biden a anunţat vineri că SUA va sprijini un efort comun de antrenament, cum ar fi cine va furniza avioanele sau unde va avea loc acesta. Personalul american va participa la pregătire alături de aliaţi şi parteneri din Europa.

„A fost în lucru şi, în mod evident, a existat un interes din partea Ucrainei de a obţine acest tip de capacitate”, a declarat Kendall reporterilor de la Defense Writers Group. El a spus că există „mulţime de posibilităţi deschise, inclusiv partenerii noştri”.

Kendall a spus că va dura cel puţin „cîteva luni” pînă cînd Ucraina va avea capacitatea de a opera F-16 şi că trebuie puse la punct o serie de detalii înainte ca forţele aeriene ucrainene să poată zbura cu avioane occidentale în număr mare.

„Nu vom reuşi sub nicio formă să aducem F-16 sau un alt avion de luptă occidental în număr semnificativ în mîinile Forţelor Aeriene ucrainene în ceva mai puţin de cel puţin cîteva luni”, a declarat Kendall.

Dar este totuşi un termen relativ rapid, deoarece în mod normal este nevoie de mai mult de doi ani pentru a antrena un nou pilot american pe aceste avioane, potrivit unui oficial al Forţelor Aeriene. Chiar şi un curs de reîmprospătare pentru un pilot de F-16 care s-a îndepărtat de la zborul avionului pentru o perioadă poate dura pînă la cinci luni.

În mod public, SUA au susţinut timp de luni de zile că avioanele de vînătoare nu se află în fruntea listei de priorităţi şi că ar epuiza rapid fondurile disponibile pentru ajutorul acordat Ucrainei în locul unor arme mai importante, precum tancurile Abrams şi rachetele Patriot. Kendall a descris ceea ce părea a fi o schimbare bruscă de direcţie pentru administraţia Biden ca fiind o decizie că este momentul potrivit pentru a începe să pregătească armata Ucrainei pentru viitor.

„Ucraina va rămîne o naţiune independentă. Va avea nevoie de o suită completă de capacităţi militare pentru cerinţele sale şi, prin urmare, este timpul să începem să ne gîndim pe termen mai lung la cum ar putea arăta această armată şi ce va include”, a declarat Kendall. 

 

Grupul de mercenari Wagner încearcă să tranziteze achiziţii destinate luptelor din Ucraina prin Mali

Departamentul american de Stat a declarat luni că grupul de mercenari Wagner din Rusia încearcă să îşi ascundă eforturile de a achiziţiona echipamente militare destinate să fie utilizate în Ucraina, Washingtonul fiind informat că grupul urmăreşte să tranziteze aceste achiziţii prin Mali pentru a ajuta Rusia în războiul său din Ucraina, informează Reuters.

Gruparea de mercenari este dispusă să folosească documente false pentru astfel de tranzacţii, le-a spus reporterilor purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat Matthew Miller într-un briefing de presă.

„Există indicii că Wagner a încercat să achiziţioneze sisteme militare de la furnizori străini şi să trimită aceste arme prin Mali în calitate de parte terţă. Nu am văzut încă niciun indiciu că aceste achiziţii au fost finalizate sau executate, dar monitorizăm situaţia îndeaproape”, a spus Miller.

Miller a mai declarat că Washingtonul a impus sancţiuni mai multor persoane şi entităţi care sprijină operaţiunile militare ale grupului de mercenari Wagner şi a spus că Statele Unite vor avea mai multe de comunicat în curînd.

Reuters nu a putut contacta imediat guvernul din Mali pentru comentarii.

Mercenarii Wagner luptă alături de trupele ruse în Ucraina, inclusiv în unele dintre cele mai intense bătălii, ca cea pentru cucerirea oraşului Bahmut.

De la sfîrşitul anului 2021, ţările occidentale şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la activităţile grupului Wagner în Mali, o ţară din vestul Africii ai cărei lideri au preluat puterea printr-o lovitură de stat în 2021. Mali şi Rusia au susţinut anterior că forţele ruseşti de acolo nu sînt mercenari, ci instructori care ajută trupele locale cu echipamente cumpărate din Rusia.

 

Moscova susţine că retorica nucleară a G7 are scopul de a face presiuni asupra Rusiei şi a Chinei

În comunicatul referitor la dezarmarea nucleară, o premieră, emis la summitul G7 săptămîna trecută, grupul a cerut Rusiei şi Chinei să dea dovadă de o mai mare transparenţă cu privire la arsenalele lor nucleare, după modelul măsurile adoptate de Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa.

Ca reacţie la acest document, viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a opinat că acesta reflectă poziţia anti-rusă a G7.

„Ai impresia că retorica occidentală cu privire la dimensiunea arsenalelor lor nucleare are un singur scop - să exercite presiuni psihologice şi militaro-politice asupra Rusiei şi a Chinei. În spatele său se află în mod clar o dorinţă patologică de a ne denigra ţările”, a spus Riabkov în comentarii publicate pe site-ul ministerului.

Aceste comentarii urmează reacţiilor pline de nemulţumire ale Chinei şi Rusiei la summitul G7 şi la declaraţiile care au evidenţiat ambele ţări într-o serie de dosare. Moscova a calificat summitul un „incubator” pentru isteria anti-rusă şi anti-chineză.

Preşedintele chinez Xi Jinping şi omologul rus Vladimir Putin s-au angajat într-un parteneriat „fără limite” chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, iar de atunci au continuat să îşi consolideze legăturile economice, politice şi militare.

Parte a unei serii de vizite bilaterale, prim-ministrul rus Mihail Mişustin a sosit luni seara în China pentru discuţii cu oficiali şi întreprinderi chineze. 

Sursa: digi24.ro