Românul genial uitat care a inventat ”o baterie nemuritoare” și de la care s-a inspirat NASA
Sunt extrem de puțini români care știu numele acestui inventator vizionar român. Însă, dacă vom vizita Muzeul Tehnic ”Dimitrie Leonida” din Parcul Carol I, din București, vom vedea un obiect incredibil, gîndit de acesta. Este vorba despre Nicolae Vasilescu-Karpen, românul care a reușit să creeze un fel de baterie care funcționează chiar și decenii mai tîrziu!
Nicolae Vasilescu-Karpen, inventator și fizician, a reușit să creeze un obiect care nu doar că nu ar fi trebuit să există la acea vreme, însă care uimește specialiștii chiar și în zilele noastre. Este vorba despre pila Karpen, sau, cum mai este ea cunoscută, pila K.
Cel mai simplu este să descriem acest obiect ca fiind asemănător cu o baterie. Însă, chiar și în prezent, la mai bine de 70 de ani de la apariția ei, pila Karpen reușește să producă o tensiune constantă de 1 volt, în ciuda faptului că nu este conectată la o altă sursă de curent. Conform experților, un astfel de obiect nu ar putea exista, deoarece intră în conflict cu cel de-al doilea principiu al termodinamicii.
Povestea acestui fizician genial începe pe data de 22 Decembrie 1870, la Craiova. În cele din urmă, el ajunge la București, unde urmează cursurile Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele. El reușește să își ia diploma și este șef de promoție, atunci cînd nici nu împlinise vîrsta de 21 de ani.
În anul 1904, fizicianul român reușește să obțină doctoratul în fizică la Paris, iar apoi devine profesor de electrotehnică la Universitatea din Lille. Însă, după numai un an, el revine în țară, unde predă aceeași la materie la școala din București pe care o absolvise.
El și-a pus amprenta asupra unei stații de telegrafie la Băneasa, dar și asupra unui tunel de trei kilometri lungime, în București. În perioada interbelică, fizicianul a deținut poziții importante, cum ar fi rector, membru al Academiei Române, dar și ministru.
El a fost fascinat de pilele electrice, obiectele precursoare bateriilor. Iar cea mai spectaculoasă propunere a sa a fost o pilă electrică ce produce energie la infinit, din mediul ambiant. În anul 1950, a realizat ultimul prototip de pilă Karpen, care folosește căldura mediului înconjurător. De-a lungul timpului, invențiile sale au ajutat și la proiectele NASA care urmau să ducă omenirea pe Lună.
Deși el a încercat să convingă lumea științifică că a reușit să creeze un „perpetuum et mobile”, invenția sa a fost uitată de lume. Ea a ajuns în custodia muzeului, care a ținut-o ascunsă datorită valorii pe care o avea. În 2013, pila a fost redescoperită într-un dulap din muzeu, unde încă producea energie.