REFORMA ȘI CONTRAREFORMA JUSTIȚIEI
Nu există procurori pentru miile și miile de cazuri de corupție
Autor: Mihai CONȚIU
Se tot vorbește despre reforma Justiției permanent cerută de UE în vederea aderării Republicii Moldova la UE, dar, în general vorbind, se pare că se bate pasul pe loc. Reforma Justiției, iar aici mă refer cu strictețe la Procuraturi, nu înseamnă doar schimbarea cadrelor de conducere și instrumentarea unor dosare ”răsunătoare”, cu un impact mediatic bine regizat. În cele ce urmează, voi relua cîteva observații sau constatări făcute de-a lungul anilor.
În plan general, Republica Moldova este o Țară coruptă pînă în cele mai ascunse profunzimi ale ei. Miile și miile de cazuri de corupție sunt la vedere, procurorilor nerămînîndu-le decît să pună mîna pe ele. De ce n-o fac? Pentru că toate aceste cazuri de corupție sunt înrudite între ele prin soț, soție, fii, părinți, veri, nași de botez și de cununie, frați de cruce etc. Astfel, Republica Moldova este rudă apropiată cu ea însăși și, deci, nu-și poate face singură rău sieși.
În acest context, voi relua spusele unui procuror adjunct al SUA, care, aflat fiind la Chișinău, în urmă cu vreo 16-17 ani, oferea o soluție extrem de simplă de luptă împotriva corupției, metodă utilizată nu doar în SUA, ci și în Europa occidentală. În Republica Moldova, cea mai săracă Țară din Europa, circulă cele mai multe și scumpe mașini în comparație cu Țări europene prospere. Întreaga Țară este împînzită de vile imense și castele pe care americanii și europenii occidentali nu și le pot permite nici dacă au salarii lunare de 10-15 mii de euro. Totodată, există și un adevărat clan al proprietarilor de iazuri cu pește. Dincolo de acestea, există un fel de mafie protejată de către Stat a celor care dețin monopoluri exclusive pentru importuri și exporturi, nemaivorbind despre mafiile imobiliare, ale terenurilor etc., etc.
Oricărui procuror nu-i rămîne decît să-i întrebe pe proprietarii acestora de unde au avut bani ca să și le procure. Știm că toți acești corupți recurg la metodele deja devenite clasice în Republica Moldova – au primit banii de la părinții care, în realitate, sunt săraci lipiți, de la părinții ori fiii care lucrează peste hotare, au primit donații și tot așa –, iar proprietățile și le înregistrează pe numele cel mai convenabil lor – fii, părinți bătrîni, alte rude și prieteni.
Observați, prin urmare, că hoția este la vedere, mai ales cînd proprietarii direcți ori indirecți ai acestor bunuri sunt politicieni, procurori, polițiști etc. Cei care lucrează în Occident legal, nu cei plecați la furat ori implicați în rețele de trafic de persoane ori prostituție, indiferent de munca pe care o prestează, își pot permite, cel mult, ca în Republica Moldova să-și cumpere un apartament în rate. Atît! Vorbesc în perfectă cunoștință de cauză!
Despre ce fel de reformă a Justiției putem vorbi atîta timp cît Republica Moldova aparține acestor ”proprietari” corupți, care, direct, indirect ori prin alte tipuri de alianțe, există și la nivel decizional politic, și la nivelul celor care trebuie să investigheze marea corupție din Republica Moldova, țară coruptă pînă în cele mai ascunse profunzimi ale ei? Dacă este cineva care crede că UE nu observă aceste realități, se înșeală amarnic. După concesiile politice strategice făcute în mod fortuit Republicii Moldova, vor urma și ”notele de plată”, adică obligativitatea luptei reale cu marea corupție din Republica Moldova! Atunci o să vedeți adevăratele ”prefaceri politice”!