Lucrătoarele sexului din Franţa cer Guvernului ajutor financiar

Lucrătoarele sexului din Franţa au cerut Luni Guvernului crearea unui fond care să le compenseze pierderea veniturilor provocată de măsurile de izolare împotriva răspîndirii coronavirusului, relatează agenţia EFE, scrie agerpres.

Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Emmanuel Macron, Federaţia ”Umbrelelor roşii”, ce regrupează mai multe asociaţii din sectorul prostituţiei, aminteşte că măsurile adoptate de Guvernul francez pentru atenuarea efectelor economice negative ale izolării populaţiei nu cuprind şi acest sector. Prin urmare, i se solicită acestuia ”un fond de urgenţă” care să compenseze, pe perioada cît vor dura măsurile de izolare, lipsa veniturilor practicantelor acestei activităţi. Pe lîngă pierderea veniturilor, lucrătoarele sexului sesizează şi dificultăţile de a găsi spaţii locative, întrucît au fost date afară din hotelurile în care trăiau şi care au fost închise prin ordin guvernamental.

În aceste condiţii, ”Umbrelele roşii” se tem că multe dintre aceste femei se vor vedea forţate să nu mai respecte măsurile de izolare, ceea ce ar implica un risc pentru sănătatea lor şi pentru cea a persoanelor cu care intră în contact.

Măsurile de izolare şi de limitare a deplasărilor populaţiei au fost introduse în Franţa pe 17 Martie, iniţial pentru două săptămîni, dar au fost între timp prelungite pînă cel puţin pe 15 Aprilie.

OMS şi UNICEF colaborează împotriva pandemiei de COVID-19

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi UNICEF au anunţat încheierea unui acord de colaborare în lupta împotriva noului coronavirus, prin intermediul Fondului de solidaritate pentru combaterea COVID-19, scrie agerpres. Acest Fond a fost constituit la cererea OMS de către Fundaţia ONU şi de Fundaţia Filantropică Elveţiană, fiind lansat în urmă cu trei săptămîni. Este singurul mecanism prin care persoanele fizice şi organizaţiile pot contribui direct la eforturile pe care OMS le face la nivel global pentru combaterea pandemiei.

Pînă în prezent, Fondul a primit contribuţii în valoare de 127 de milioane de dolari de la peste 219.000 de persoane fizice şi de la peste 90 de companii şi organizaţii din întreaga lume. Sumele colectate vor fi alocate, printre altele, instruirii şi echipării comunităţilor şi personalului sanitar pentru prevenirea, depistarea şi tratarea COVID-19. Fondul va ajuta ţările să îşi dezvolte capacitatea sanitară şi să atenueze impactul social al coronavirusului, în special efectele asupra femeilor, copiilor şi grupurilor sociale vulnerabile. De asemenea, Fondul va susţine accelerarea activităţilor de cercetare şi dezvoltare pentru crearea unor tratamente şi vaccinuri, prin Coaliţia pentru Inovaţii în Pregătirea pentru Epidemii (CEPI).

SUA urmează să desemneze o grupare naţionalistă rusă drept organizaţie teroristă

Statele Unite ale Americii urmează să desemneze o grupare ultranaţionalistă din Rusia, numită Mişcarea Imperială Rusă, drept organizaţie teroristă, a declarat Luni pentru Reuters un responsabil al Departamentului de Stat, scrie agerpres. Membrii grupării se prezintă naţionalişti ortodocşi ruşi care susţin restabilirea monarhiei şi privilegiază interesele etnicilor ruşi, ucraineni şi belaruşi. Departamentul de Stat al SUA, în ultimul său raport anual privind terorismul, a indicat că actele de terorism cu motivaţii etnice şi rasiale au crescut alarmant în 2018, atît la nivel mondial, cît şi în Statele Unite .

SUA dezmint că ar fi deturnat măşti destinate Germaniei

SUA au respins acuzaţiile Berlinului potrivit căruia au deturnat circa 200.000 de măşti de protecţie împotriva noului coronavirus destinate Poliţiei, denunţînd „campanii de dezinformare” pentru a provoca divizare, relatează AFP, scrie agerpres. „Guvernul SUA nu a luat nici o măsură pentru a deturna furnizarea de măşti 3M destinate Germaniei şi nu avem cunoştinţă de o astfel de încărcătură”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvînt al Ambasadei americane în Germania.

Vineri, autorităţile de la Berlin au afirmat că o comandă de 200.000 de măşti de protecţie împotriva COVID-19 destinate Poliţiei din Berlin a fost „confiscată” pe aeroportul din Bangkok din Thailanda, suspectînd o intervenţie americană. Responsabilul cu afacerile interne din oraşul-stat Berlin Andreas Geisel a folosit chiar termenul de „piraterie modernă”, afirmînd că „nu poţi să te porţi aşa cu parteneri transatlantici”.

Purtătorul de cuvînt al Ambasadei americane s-a declarat „preocupat de tentative omniprezente de a diviza eforturile internaţionale prin campanii de dezinformare fără nici o sursă identificată”. Potrivit unei informaţii difuzate de săptămînalul L’Express, Franţa a confiscat pe 5 Martie pe teritoriul său măşti aparţinînd societăţii suedeze Molnlycke care erau destinate Spaniei şi Italiei. Republica Cehă a confiscat şi ea măşti, dintre care o parte ar fi trebuit livrate Italiei.

23 de ani de închisoare pentru ucigaşul jurnalistului de investigaţie slovac Jan Kuciak

Tribunalul specializat din Slovacia l-a condamnat Luni pe Miroslav Marcek, fost militar, la 23 de ani de închisoare pentru uciderea prin împuşcare a jurnalistului de investigaţie Jan Kuciak şi a logodnicei sale Martina Kusnirova, în Februarie 2018, informează Reuters, scrie agerpres. Marcek (37 de ani), care nu a fost prezent la pronunţarea sentinţei, şi-a recunoscut vinovăţia în acest caz, care a generat proteste la nivel naţionale şi în cele din urmă a dus la prăbuşirea Guvernului în această ţară central-europeană cu 5,5 milioane de locuitori.

Omul de afaceri slovac Marian Kocner, judecat pentru comandarea crimei din Februarie 2018, ar fi mituit în mod sistematic ani la rînd mai mulţi magistraţi, cu mult timp încă înainte de asasinarea lui Kuciak. Jan Kuciak relatase în detaliu despre afacerile lui Kocner, dar şi despre alte cazuri de corupţie. Asasinarea sa şi a logodnicei sale în 2018, în casa loc din satul Velka Maca, a provocat ample manifestaţii de stradă care l-au împins la demisie pe premierul de la acea vreme, Robert Fico, politicianul dominant în Slovacia de peste un deceniu.

Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor vrea o aplicaţie paneuropeană pentru monitorizarea răspîndirii coronavirusului

Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor (EDPS) a lansat un apel la realizarea unei aplicaţii pentru mobil paneuropene care să monitorizeze răspîndirea noului coronavirus, în locul amalgamului de aplicaţii utilizate în diverse state UE care ar putea încălca regulile de protejare a vieţii private, relatează Reuters, scrie agerpres. Confruntate cu bilanţuri de mii de morţi legate de COVID-19, Guvernele din toată Europa au făcut planuri pentru aplicaţii care să-i depisteze pe contacţii celor infectaţi şi care să-i monitorizeze pe cei aflaţi în carantină. Măsurile de acest gen au fost criticate de militanţii pentru protejarea datelor private, îngrijoraţi că aceste informaţii vor fi păstrate şi după încheierea crizei noului coronavirus.

EDPS a precizat că utilizarea temporară a unor identificatori de emisie şi a tehnologiei bluetooth pentru monitorizarea contacţilor protejează atît viaţa privată, cît şi datele personale. Pe de altă parte, EDPS şi-a exprimat îngrijorarea în ceea ce priveşte varietatea de aplicaţii din domeniu, observînd că o abordare paneuropeană ar avea rezultate mai bune.

„Date fiind aceste divergenţe, Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor face apel la realizarea unei aplicaţii pentru mobil paneuropene pentru COVID-19, coordonate la nivel european”, a precizat într-un comunicat şeful EDPS, Wojciech Wiewiorowski. „În mod ideal ar trebui să aibă loc şi o coordonare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), pentru a asigura protecţia datelor prin concept încă de la început”, a adăugat el. Operatori din domeniul telecomunicaţiilor precum Vodafone, Deutsche Telekom şi Orange s-au declarat de acord să pună la dispoziţia Comisiei Europene date pentru localizarea telefoanelor mobile pentru a monitoriza răspîndirea coronavirusului.

Cetăţeni speriaţi au distrus un centru de tratament pentru COVID-19 în Côte d’Ivoire

Cetăţeni speriaţi au distrus un centru de tratament pentru COVID-19 nou înfiinţat în capitala economică Abidjan a Côte d’Ivoire, spunînd că le va contamina cartierul, relatează dpa, potrivit agerpres. Locuitorii au ars şi au distrus corturi şi structuri ale centrului de tratament înfiinţat în suburbia Yopougon Duminică seara şi Luni dimineaţa, potrivit martorilor şi unui reporter dpa la faţa locului. Poliţia a încercat să disperseze mulţimea cu gaze lacrimogene, însă protestatarii furioşi nu au putut fi opriţi. Protestatarii au scandat: „Nu vrem”, spunînd că nu vor pacienţi cu coronavirus în cartierul lor de teamă că virusul se va răspîndi. Côte d’Ivoire a confirmat 261 de cazuri de COVID-19 şi trei decese.

UK vrea continuarea negocierilor post-Brexit

Regatul Unit este absolut decis să continue negocierile cu Uniunea Europeană privind relaţiile după Brexit, a declarat un purtător de cuvînt al premierului Boris Johnson, citat de Reuters, potrivit agerpres. Oficialul a insistat că Guvernul de la Londra nu intenţionează să prelungească perioada de tranziţie după retragerea din UE.

”Este stabilit prin legislaţia Regatului Unit că perioada de tranziţie se încheie în 31 Decembrie”, a reamintit presei purtătorul de cuvînt, adăugînd că ambele părţi au clarificat săptămîna trecută textele respective. Negociatorul-şef din partea Londrei urmează să discute telefonic cu adjunctul şefului grupului de lucru european, a precizat oficialul citat. 

O caracatiță de tip mafiot a fost decapitată în Serbia și Bulgaria. Prejudiciul este estimat la peste 80 de milioane de euro

Un grup internaţional de crimă organizată implicat în corupţie, infracţiuni informatice, comerţ fictiv cu instrumente financiare şi spălare de bani a fost anihilat într-o operaţiune în Bulgaria, Austria, Germania şi Serbia la 2 Aprilie, a anunţat Procuratura bulgară, citată de BTA, potrivit agerpres. Trei bulgari şi un cetăţean german au fost arestaţi în Bulgaria. Unul dintre ei este presupusul lider al grupului. Cetăţeanul german se află în arest pe o perioadă nedeterminată, doi dintre bulgari se află în arest la domiciliu, iar al treilea a fost eliberat pe cauţiune.

În Serbia, cinci persoane au fost arestate, peste 30 de conturi bancare au fost plasate sub monitorizare şi bunuri mobile şi imobile au fost confiscate. Un cont bancar cu peste 2,5 milioane de euro a fost îngheţat în Germania. Investigaţia împotriva grupului a început în Germania în urmă cu un an, împreună cu autorităţile austriece pentru combaterea criminalităţii economice şi a corupţiei. Grupul internaţional infracţional a provocat pierderi mai multor mii de cetăţeni din ţări europene şi din alte state. Prejudiciul este estimat la aproape 80 de milioane de euro.