Realitatea internationala pe scurt (6 februarie 2020)

OSCE denunță un proiect de lege privind dezinformarea în Ucraina

Reprezentantul OSCE pentru libertatea presei a cerut, Miercuri, Kievului să abandoneze un proiect de lege guvernamental destinat să combată dezinformarea şi care prevede amenzi substanţiale şi pedepse cu închisoarea, informează AFP, scrie agerpres. Acest proiect nu va fi eficient şi ar putea pune în pericol angajamentele Ucrainei în materie de libertate a mass-media şi libertatea care autorizează mult amestecul statului în activităţile media şi ale jurnalismului, a adăugat Desir, care speră să convingă autorităţile să-şi schimbe abordarea.

În timp ce Kievul denunţă în ultimi ani un război informaţional rusesc, destinat destabilizării situaţiei în ţară, Ministerul Culturii ucrainean a pregătit un proiect de lege care combate propagarea dezinformării şi a ştirilor false (fake news). Acesta prevede în special amenzi mergînd pînă la 350.000 de euro şi pedepse cu închisoarea de la doi la şapte ani pentru jurnaliştii şi bloggerii găsiţi vinovaţi de difuzarea dezinformării. Proiectul de lege propune, de asemenea, introducerea funcţiei de comisar guvernamental responsabil cu depunerea unei plîngeri în Justiţie în astfel de cazuri.

Chiar dacă nu a fost trimis încă în Parlament, acest document a provocat indignarea jurnaliştilor şi a unor organizaţii neguvernamentale din domeniu, care trag un semnal de alarmă că textul reprezintă o ameninţare la libertatea de exprimare în această fostă republică sovietică. Numeroase structuri publice şi-au exprimat de asemenea îngrijorarea şi au criticat proiectul. ”Astfel de metode riscă să ducă la atacuri împotriva libertăţii cuvîntului”, a declarat Comisia parlamentară pentru politici umanitare, denunţînd pedepsele disproporţionate prevăzute de acest document.

Ucraina se situează pe locul 102 dintr-un total de 180 de ţări evaluate într-un clasamentul mondial al libertăţii presei din 2019, stabilit de organizaţia Reporteri fără Frontiere (Reporters sans frontieres /RSF).

Opt organizaţii de ajutor umanitar cer un armistiţiu imediat în Nord-Vestul Siriei

Opt organizaţii de ajutor umanitar au făcut apel Miercuri la un armistiţiu imediat în Nord-Vestul Siriei, unde confruntările au dus la strămutarea a sute de mii de persoane în două luni, relatează AFP, potrivit agerpres. Susţinut de aviaţia rusă, regimul sirian desfăşoară de mai multe săptămîni o ofensivă împotriva rebelilor şi jihadiştilor, care i-a permis să recucerească mai multe oraşe şi sate în provincia Idleb şi în împrejurimile sale, ignorînd armistiţiile rămase literă moartă.

Aproximativ 520.000 de persoane au fost strămutate de la 1 Decembrie din cauza ostilităţilor, a anunţat ONU. Cele opt organizaţii de ajutor umanitar, printre care se numără Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi (NRC), Salvaţi Copiii, CARE sau Comitetul Internaţional de Salvare, au atras atenţia că este vorba despre o „catastrofă umanitară”. Într-un comunicat comun, ele au cerut „încetarea imediată a ostilităţilor, precum şi un acces imediat la securitate pentru milioane de civili care sunt în prezent sub bombardamente”. „După nouă ani de lungi de suferinţe pentru civilii sirieni, o soluţie paşnică la conflict este în prezent mai urgentă ca oricînd”, au transmis organizaţiile.

Conflictul din Siria a făcut peste 380.000 de morţi din 2011 şi a pus pe drumul exilului mai mult de jumătate din populaţia de dinainte de război, adică peste 20 de milioane de locuitori.

Macedonia de Nord şi Albania salută noile propuneri ale CE în privinţa procesului de aderare la blocul comunitar

Macedonia de Nord şi Albania au salutat schimbările propuse de Comisia Europeană în privinţa procesului de aderare la blocul comunitar, exprimîndu-şi speranţa că acestea le vor deschide calea pentru lansarea oficială în curînd a negocierilor de aderare, transmite dpa, potrivit agerpres. Reformele propuse vor contribui la o dimensiune politică mai puternică a procesului, precum şi la dinamica, predictibilitatea şi credibilitatea’, a scris ministrul de Externe Nord-macedonean Nikola Dimitrov pe pagina sa de Facebook.

”Ne aşteptăm ca abordarea revizuită să producă un dublu efect în săptămînile următoare: lansarea negocierilor de aderare şi un proces îmbunătăţit”, a mai notat Dimitrov.

La rîndul său, şeful diplomaţiei de la Tirana, Gent Cakaj, a afirmat, tot pe Facebook, că Albania este pregătită să continue reforme de substanţă şi o transformare radicală în acord cu principiile noii metodologii, şi aşteaptă cu nerăbdare deschiderea negocierilor de aderare în cursul lui 2020.

Mark Ruffalo îi îndeamnă pe europeni să devină eroi ai luptei împotriva poluanţilor chimici

Actorul şi activistul ecologist american Mark Ruffalo i-a îndemnat Miercuri pe europeni, la Bruxelles, să devină „eroi” ai luptei împotriva poluanţilor chimici, tema centrală a celui mai recent film al său, intitulat „Dark Waters”, informează AFP, potrivit agerpres. În acest lungmetraj, starul american îl interpretează pe Robert Bilott, care a dus o îndelungată bătălie judiciară împotriva DuPont, un gigant american din industria produselor chimice, în numele unui grup de aproximativ 70.000 de persoane, a căror apă potabilă a fost contaminată cu acid perfluorooctanoic (PFOA) în statul Virginia de Vest.

Compuşii perfluoraţi, folosiţi în special pentru fabricarea tigăilor antiadezive, unor ambalaje alimentare şi unor ţesături anti-pete, rămîn foarte mult timp în mediul înconjurător şi sunt bănuiţi de a fi cancerigeni şi perturbatori endocrini.

Într-o conferinţă de presă organizată la Parlamentul European, alături de regizorul Todd Haynes şi Robert Bilott, Mark Ruffalo, care este şi unul dintre producătorii filmului, a declarat că „lucrurile evoluează, în sfîrşit, în privinţa acestor chestiuni, după patru decenii de lipsă de acţiune”. Actorul american a lansat o campanie, „Fight forever chemicals”, şi a pledat în faţa autorităţilor pentru o consolidare a procedurilor de reglementare a acestor substanţe.

„A fost greu pentru noi să facem lucrurile să se mişte la nivel federal, chiar şi cu acest film. Aşadar, voi sunteţi eroii de acum, voi trebuie să fiţi eroi”, a declarat la Bruxelles actorul american, cunoscut pentru interpretarea personajului Hulk în seria de filme „Avengers”, produse de studioul Marvel. Mark Ruffalo, care s-a întîlnit în cursul după-amiezii cu preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, speră că acest film, ce va fi lansat pe 26 Februarie în Franţa şi Belgia şi pe 28 Februarie în Marea Britanie, „va contribui la educarea oamenilor”. „În acest moment, oamenii sunt otrăviţi iar ei nici măcar nu ştiu acest lucru”, a avertizat starul american, care este angajat şi în lupta împotriva gazelor de şist.

Întrebat de jurnalişti despre iniţiativa celor doi deputaţi suedezi care au propus-o pe tînăra activistă pentru mediu Greta Thunberg la premiul Nobel pentru pace, Mark Ruffalo i-a transmis adolescentei din Suedia „mult succes”. „Mi-ar plăcea foarte mult ca ea să cîştige premiul Nobel”, a adăugat actorul, care este un susţinător al politicianului democrat Bernie Sanders.

„Poluarea cu compuşi perfluoraţi a scăpat de sub control în Europa, la fel ca în Statele Unite”, a declarat Johanna Sandahl, preşedintele ONG-ului Biroului European de Mediu (EEB), considerînd că reglementările actuale din acest domeniu „nu sunt suficiente”.

Orașele fantomă ale Chinei. Localitățile cu milioane de oameni, pustii din cauza coronavirusului

Localitățile cu milioane de locuitori din China au devenit „orașe fantomă” dezolante din cauza coronavirusului. Străzile, mijloacele de transport, marile centre comerciale și restaurantele sunt acum pustii, pentru că oamenii s-au baricadat în casele lor de teama virusului care a ucis pînă acum 490 de oameni sau, în unele cazuri, ca urmare a carantinei impuse de autorități.

Restricțiile de trafic au fost extinse, iar purtarea măștilor sanitare a devenit obligatorie în tot mai multe orașe. Wuhan, epicentrul epidemiei, este pur și simplu un oraș mort. Străzile orașului cu peste 11 milioane de locuitori sunt goale, iar același fenomen este prezent și în alte orașe mamut din China, cu populații cît cele din multe țări mici. În timp ce localnicii s-au închis în case, străinii așteaptă ajutor din partea țărilor de origine.

Începînd cu 23 Ianuarie, cînd Guvernul chinez a emis ordinele de carantină pentru Wuhan, toate formele de transport public au fost oprite. Este cea mai mare carantină din istoria omenirii. În Wuhan, autoritățile au aplicat interdicția de transport pe 26 Ianuarie. Singurele vehiculele care mai pot circula sunt cele care transportă provizii și taxiurile.

Un bărbat a primit din greșeală aceeași scrisoare în 55.000 de exemplare, iar toate erau greșite

Un bărbat din orașul Twinsburg, statul american Ohio, aștepta să primească o scrisoare prin poștă. În schimb, a primit 55.000 de scrisori, iar informațiile din ele erau incorecte, informează CNN.

Dan Cain a mers la oficiul poștal din Twinsburg și a găsit 79 de cărucioare cu scrisori care îl așteptau, fiecare conținînd 700 de copii ale aceleiași scrisori. "Am fost șocat. Glumești? Cine face o astfel de greșeală?", a declarat Cain pentru postul local WOIO, afiliat CNN. Bărbatul a trebuit să ridice scrisorile de la poștă și a făcut două drumuri pentru a le aduce pe toate acasă.

Scrisorile erau trimise de la College Avenue Student Loan Company, o instituție care acordă împrumuturi pentru studii. Compania voia să-i trimită lui Dan Cain un extras pentru un împrumut pe care acesta îl luase pentru fiica sa. Cain a declarat că reprezentanții companiei și-au cerut scuze și au spus că a fost o încurcătură în sistemul lor.

Un purtător de cuvînt al Serviciului Poștal din Statele Unite a spus că livrarea celor 55.000 de scrisori este neobișnuită, însă ei se angajează să livreze orice plic trimis. "Cele 55.000 de scrisori trimise unui client din Twinsburg, Ohio, sunt un lucru neobișnuit și nu vedem des așa ceva, însă Serviciul Poștal încearcă să ofere cele mai bune servicii și fiecare plic primit va fi livrat destinatarului", a declarat Naddia Dhalai, purtător de cuvînt al instituției.

Pe lîngă faptul că a primit aceeași scrisoare în 55.000 de exemplare, Cain a spus că suma trecută în scrisoare era greșită. Compania și-a cerut scuze și pentru această greșeală și a anunțat că va retrimite informațiile corectate.

Bărbatul speră că viitoarea scrisoare va veni într-un singur exemplar. "Altfel aș putea să fiu nevoit să returnez plicurile expeditorului", spune Cain

Europa nu are soluţii pentru zecile de mii de tone de deşeuri nucleare

Peste 60.000 de tone de deşeuri nucleare radioactive sunt în prezent stocate în facilităţi provizorii în Europa, în timp ce capacităţile de stocare a acestora au ajuns la limită şi nu au fost încă elaborare soluţii pe termen lung, se arată într-un raport prezentat Miercuri de Fundaţia Heinrich Boell din Germania, afiliată Partidului Verzilor, relatează agenţia DPA, citată de Agerpres.

Centralele atomoelectrice oferă pentru multe state europene o sursă importantă de energie, dar în acelaşi timp şi controversată. Susţinătorii energiei nucleare o consideră o bună alternativă faţă de combustibilii fosili poluanţi, în timp ce adversarii ei avertizează asupra deşeurilor nucleare, care pot rămîne mii de ani radioactive, prin urmare şi cancerigene. Finlanda este singura ţară din lume care va construi o facilitate de stocare permanentă a celor mai periculoase tipuri de deşeuri nucleare, potrivit raportului citat.

Actualele capacităţi de stocare pentru deşeurile nucleare cu grad mediu şi înalt de radioactivitate nu au fost concepute pentru a funcţiona ca facilităţi pe termen lung. Cea mai mare parte a combustibilului nuclear uzat este plasat în bazine de răcire, care sunt mai puţin sigure decît depozitele uscate, relevă documentul. Mai mult, actuala capacitate de stocare se apropie de saturaţie. De pildă, în Finlanda aceste capacităţi sunt pline într-un procent de circa 93%, iar în Suedia de 80%. Multe ţări nici măcar nu furnizează astfel de informaţii, notează autorii studiului.

Franţa, Marea Britanie, Ucraina şi Germania însumează peste trei sferturi din deşeurile nucleare existente în Europa, potrivit acestui studiu, întocmit parţial pe baza datelor furnizare de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA).