Rusia a fost vizată de atacuri externe cu ştiri false despre coronavirus pentru a genera panică 

Rusia a fost vizată de atacuri externe lansate de inamici care transmit ştiri false despre coronavirus pentru a genera panică, a declarat Preşedintele Vladimir Putin, citat de agenţia de presă Reuters, scrie mediafax. Roskomnadzor, Autoritatea rusă de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor, a oprit accesul la secţiuni ale platformelor de socializare online care au difuzat informaţii false despre coronavirus.

 „Serviciul Federal de Securitate (FSB) a transmis că ştirile false sunt difuzate din străinătate. Din nefericire, acest lucru ni se întîmplă mereu nouă”, a afirmat Vladimir Putin după o şedinţă de Guvern. „Scopul acestor ştiri false este clar – a genera panică în rîndul populaţiei”, a avertizat liderul de la Kremlin.

O companie de securitate cibernetică, Group-IB, a identificat ceea ce consideră a fi mii de postări cu ştiri false pe reţele de socializare online precum VK. Una dintre informaţii era despre mii de locuitori ai Moscovei care ar fi fost contagiaţi cu virusul Covid-19. Moscova nu a raportat nici un caz de contagiere pe teritoriul Rusiei, dar şase persoane care au luat virusul în alte ţări sunt îngrijite în spitale ruse.

Turismul din Italia, paralizat de coronavirus. Pierderi de 7,4 miliarde de euro în următoarele trei luni

Criza legată de epidemia de coronavirus din Italia, cea mai afectată ţară din Europa, influenţează semnificativ turismul şi se estimează că acest sector va pierde, în următoarele trei luni, circa 32 de milioane de turişti şi 7,4 miliarde de euro, relatează agenţia EFE, scrie agerpres. Conform datelor difuzate de Confturismo-Confcomercio, între 1 Martie şi 31 Mai sunt aşteptaţi cu 31,625 milioane turişti mai puţini în Italia, ceea ce va presupune pierderi de 7,4 miliarde de euro.

 „Situaţia este dramatică pentru tot sectorul”, a semnalat preşedintele Confturismo-Confcommercio, Luca Patane, care a adăugat că „din păcate, plătim consecinţele unei comunicări din partea media mult mai letală decît virusul”.

Italia este ţara cea mai afectată din Europa de coronavirus, cu peste 2.000 de îmbolnăviri şi 79 de decese, conform ultimelor date. Numeroase companii aeriene au decis să suspende zborurile în această ţară din cauza epidemiei de coronavirus, care afectează în special regiunile din Nord, mai ales Lombardia, a cărei Capitală este Milano. Societatea care gestionează aeroporturile Milan-Linate şi Milan Malpensa a precizat pentru EFE, în urmă cu cîteva zile, că 32,5% dintre turişti şi-au anulat biletele la Milano, în trei zile. Compania britanică low-cost easyJet a anunţat că va suspenda zborurile spre Italia din cauza cererii reduse, în timp ce Alitalia a fost nevoită să întrerupă 38 de curse naţionale şi internaţionale, iar Iberia şi Vueling şi-au reorganizat capacitatea zborurilor spre Italia. De asemenea, Brussels Airlines a redus frecvenţa zborurilor cu 30% spre destinaţii precum Milano, Roma şi Veneţia, Bulgaria Air a suspendat cursele spre şi dinspre Milano pînă pe 27 Martie, iar Ryanair este ultima companie ce a anunţat reducerea rutelor spre Italia.

FMI acordă finanţare de urgenţă de 50 miliarde de dolari, pe fondul epidemiei de coronavirus

Fondul Monetar Internaţional a anunţat că pune la dispoziţia statelor emergente şi celor cu venituri scăzute 50 de miliarde de dolari prin facilitatea sa de finanţare rapidă, pe fondul epidemiei de coronavirus (Covid-19), transmite Xinhua, potrivit agerpres. „Ştim că epidemia se extinde rapid. În condiţiile în care o treime dintre statele membre sunt direct afectate, aceasta nu mai este o problemă regională, este una globală care necesită un răspuns global, a afirmat directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, la conferinţa sa de presă comună cu preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass.

Oficialul FMI şi-a exprimat „în special îngrijorarea legată de statele cu venituri scăzute şi cele mai vulnerabile – acele ţări ale căror necesităţi de finanţare ar putea creşte rapid din cauza escaladării costurilor economice ale epidemiei”. Pentru statele cu venituri scăzute, FMI acordă pînă la zece miliarde de dolari printr-o finanţare de urgenţă care poate fi accesată fără un program FMI complet, a informat Georgieva. Alte state membre pot accesa Instrumentul de finanţare rapidă, prin care s-ar putea furniza pînă la 40 de miliarde de dolari pentru pieţele emergente „care ne-ar putea aborda în mod potenţial pentru sprijin”, a adăugat directorul general al FMI.

Ţările Grupului de la Visegrad salută eforturile Greciei pentru oprirea afluxului de migranţi în Europa

Premierii ungar, polonez, slovac şi ceh au salutat eforturile Greciei pentru oprirea afluxului de migranţi în Europa în urma deciziei Turciei de a-şi deschide frontiera de Vest, relatează AFP, scrie agerpres. Mii de migranţi s-au adunat la frontiera cu Grecia de cînd Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat săptămîna trecută că nu vor mai fi împiedicaţi să încerce să intre în Europa.

 „Grecia este de fapt activă. Ea a stopat migraţia ilegală şi apreciem eforturile sale pentru apărarea frontierei externe a UE”, a declarat presei prim-ministrul ceh Andrej Babis. „Situaţia la frontiera UE este cu adevărat gravă şi vrem să facem tot posibilul pentru a împiedica o revenire la situaţia din 2015”, a afirmat Babis, adăugînd că cele patru ţări ale Grupului de la Visegrad (V4), Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia, membre ale UE, sunt „pregătite să trimită ajutor” în Grecia.

Aceste ţări au refuzat în urma crizei din 2015 un sistem de cote de distribuire a unei părţi a refugiaţilor care au ajuns masiv în Grecia şi Italia. Refuzînd să accepte migranţi musulmani, premierul populist ungar Viktor Orban a afirmat Miercuri că există „deja 130.000 de migranţi la Nordul şi la Vestul frontierei greco-turce care se îndreaptă spre Europa”.

„Prin urmare, în sine, a apăra frontiera greco-turcă nu va fi suficient. Va trebui să facem ceva cu aceste 130.000 de persoane care îndreaptă spre Nord. Grecii le-au lăsat deja să treacă”, a declarat Orban, a cărui ţară a construit în 2015 un gard de-a lungul frontierei pentru a împiedica intrarea migranţilor. „Această masă (de oameni) trebuie oprită cît mai la Sud posibil, iar dacă acest lucru nu va funcţiona, atunci, bineînţeles, ca soluţia de ultim resort din 2015, ungurii vor fi acolo pentru a-i opri la frontiera sîrbo-ungară”, a adăugat el.

Premierul slovac în exerciţiu, Peter Pellegrini, a declarat la rîndul său că ţara sa este pregătită să trimită „poliţişti şi materiale” în Ungaria dacă va fi necesar. Cei patru prim-miniştri au convenit de asemenea să-şi coordoneze măsurile care vizează limitarea răspîndirii noului coronavirus după descoperirea primelor cazuri în Cehia şi Polonia.

Creşterea economiei globale în 2020 va fi sub nivelul înregistrat în 2019 

Extinderea continuă a epidemiei de coronavirus (Covid-19) va duce în 2020 la o creştere a economiei globale sub nivelul înregistrat în 2019, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, adăugînd că FMI îşi va revizui în scădere prognozele în următoarele săptămîni, transmite Reuters, potrivit agerpres. În raportul din Ianuarie „World Economic Outlook”, FMI previziona un avans al PIB-ului global de 2,9% în 2019 şi de 3,3% în 2020. În Februarie, Kristalina Georgieva avertiza că extinderea rapidă a epidemiei va reduce probabil creşterea economică a Chinei în acest an la 5,6%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de prognoza din Ianuarie, şi va şterge 0,1 puncte procentuale din avansul economiei mondiale.

Doar o treime dintre cetăţenii UE consideră că au o responsabilitate personală în combaterea schimbărilor climatice

Doar o treime dintre cetăţenii UE consideră că au o responsabilitate personală în combaterea schimbărilor climatice, deşi 92% dintre locuitorii spaţiului comunitar susţin obiectivele de decarbonizare, se arată într-un studiu lansat de Eurelectric şi Accenture, scrie agerpres. Acţiunea climatică este un joc de echipă, care necesită o strînsă cooperare între industrii, autorităţi publice şi cetăţeni. Pînă în prezent, însă, aportul potenţial al consumatorilor de electricitate în tranziţia energetică a fost în mare măsură nevalorificat.

Potrivit studiului, clienţii, în marea lor majoritate, nu sunt conştienţi de rolul lor crucial în tranziţia energetică. În prezent, circa 90 de furnizori europeni de energie electrică se angajează să le ofere celor peste 200 de milioane de clienţi servicii noi, uşor de folosit şi soluţii electrice simple, transparente şi accesibile. În timp ce 92% dintre cetăţenii Uniunii Europene susţin obiectivul UE privind ţinta de decarbonizare pînă în 2050, doar o treime consideră că au o responsabilitate personală în combaterea schimbărilor climatice, se arată în studiul „În căutarea succesului comun: Responsabilizarea consumatorilor în tranziţia energetică”.

Bătaie în Parlament turc după ce un deputat de opoziţie l-a criticat pe Erdogan 

Mai mulţi parlamentari s-au bătut Miercuri în Legislativul din Turcia în timpul discursului unui deputat de opoziţie care l-a acuzat pe Preşedintele Recep Tayyip Erdogan de lipsă de respect faţă de soldaţii turci care au murit în Siria, relatează Reuters, scrie agerpres.

Zeci de parlamentari au luat parte la încăierare. Unii s-au urcat pe birouri sau au lovit cu pumnii colegi, în timp ce alţii au încercat să oprească bătaia, conform unei înregistrări video cu incidentul. Engin Ozkoc, un parlamentar al Partidului Republican al Poporului (CHP), l-a acuzat pe Preşedinte, într-o conferinţă de presă şi ulterior în postări pe Twitter, de lipsă de respect faţă de soldaţii care au fost ucişi săptămîna trecută în regiunea Idlib din Siria. Ozkoc l-a acuzat pe Erdogan de iresponsabilitate pentru că a trimis trupe într-un conflict fără acoperire aeriană.

Purtătorul de cuvînt al Parlamentarului, Mustafa Sentop, a condamnat declaraţia parlamentarului de opoziţie. Procurorii de la Ankara au deschis o anchetă pentru suspiciunea de insultă la adresa Preşedintelui, a relatat agenţia naţională de presă turcă Anadolu.

Industria cinematografică mondială are pierderi de 5 miliarde de dolari din cauza epidemiei cu noul coronavirus

Industria cinematografică mondială se confruntă cu pierderi de 5 miliarde de dolari după ce epidemia provocată de COVID-19 a dus la restricţii în China, Coreea de Sud şi Italia. Sălile de cinema din China sunt închise iar încasările din Coreea de Sud şi din Italia au scăzut, scrie Hollywood Reporter, potrivit mediafax.

Peste 70.000 de săli de cinema din China au rămas închise de săptămîni bune, iar vînzările de bilete din perioada anului nou chinezesc, între 24 Ianuarie şi 23 Februarie, înainte să se închidă cinematografele, abia a ajuns la 4,2 milioane de dolari, faţă de 1,76 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă, în 2019. Cinefilii din Coreea de Sud, Italia şi Japonia au fost marcaţi de apariţia epidemiei astfel că specialiştii se aşteaptă la pierderi de 5 miliarde de dolari. Suma ar putea să crească după ce Statele Unite au confirmat 100 de cazuri de infectare şi şase decese.

Coreea de Sud a încheiat luna Februarie cu încasări de 52 de milioane de dolari în cinematografe. În aceeaşi perioadă din 2019, încasările erau de 158 de milioane de dolari. Un oficial din partea Comisiei Coreene de Film a comentat pentru Hollywood Reporter faptul că situaţia este mult mai gravă decît în 2015, cînd în zonă s-a manifestat o altă epidemie.

Şi în Italia, după ce au fost înregistrate primele morţi din cauza noului coronavirus, încasările din cinematografe au scăzut cu 44% după primul final de săptămînă. Faţă de aceeaşi perioadă din 2019, italienii s-au trezit cu o scădere a încasărilor din cinematografe cu 76%.

Netanyahu acuză coaliţia lui Gantz că subminează democraţia printr-o iniţiativă legislativă împotriva sa

Premierul în funcţie al Israelului, Benjamin Netanyahu, a acuzat coaliţia Albastru & Alb, condusă de Benjamin Gantz, că încearcă „să submineze democraţia” prin iniţiativa legislativă care vizează blocarea tentativei sale de forma un nou Guvern, scrie mediafax. Liderul alianţei Albastru & Alb, Benny Gantz, „încearcă să fure alegerile” prin această iniţiativă legislativă, a declarat Benjamin Netanyahu, citat de site-ul Ynetnews.com. „Proiectul legislativ subminează bazele democraţiei”, a subliniat premierul în funcţie al Israelului.

Blocul politic de dreapta care ar putea fi format în jurul partidului Likud, condus de premierul în funcţie, Benjamin Netanyahu, a obţinut doar 58 de locuri în scrutinul parlamentar din Israel, sub majoritatea de 61 de locuri, ceea ce îngreunează sarcina formării viitorului Guvern. Partidul Likud (dreapta) a obţinut 36 de locuri în Knesset, iar Blocul politic de dreapta va aduna în total 58 de locuri, sub linia majoritară de 61 de locuri, arată rezultatele anunţate după numărarea a 99% din voturi. În acest context, premierul în funcţie, Benjamin Netanyahu, va avea o sarcină dificilă în formarea viitorului Guvern.

Alianţa de centru Albastru & Alb, condusă de Benjamin Gantz, va avea 33 de reprezentanţi în Knesset, informează site-ul Ynetnews.com. În acest context, alianţa Albastru & Alb a anunţat Miercuri că va încerca să formeze o majoritate pentru a adopta o iniţiativă legislativă prin care un prim-ministru inculpat să aibă interdicţie de formare a Guvernului.

Le Drian: NATO trebuie să aibă o explicaţie sinceră cu Turcia pentru a şti spre ce parte înclină Ankara

Alianţa Nord-Atlantică ar trebui să aibă o explicaţie sinceră cu Turcia pentru a şti spre ce parte înclină acest aliat, care s-a apropiat foarte mult de Moscova în cadrul conflictului sirian, a declarat şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, citat de AFP, scrie agerpres.

„Suntem în aceeaşi alianţă. Cred că va trebui să avem rapid cu Turcia o explicaţie majoră, grea, sinceră, publică pentru a şti de care parte este una, de care parte este cealaltă şi unde sunt interesele noastre comune şi să se spună toate acestea în mod clar, altfel nu vom ieşi din această” situaţie, a afirmat Le Drian în Senat. „O explicaţie majoră se impune. Ea este necesară în relaţiile noastre cu Turcia, dar este necesară şi în cadrul Alianţei. Evenimentele actuale ne cer aceasta”, a insistat el.

„Turcia tocmai a solicitat NATO sprijin militar şi măsuri de reasigurare în domeniul apărării aeriene şi antirachetă şi, în acelaşi timp, cumpără sisteme S-400 de la Rusia, a căror interoperabilitate în cadrul NATO nu a fost dovedită, dimpotrivă”, a subliniat el. „Cînd este atacată la Idlib, atunci Turcia se întoarce spre NATO spunînd: Vreau să aplicaţi articolul 4, care cere solidaritatea aliaţilor, dar în acelaşi timp ea instrumentalizează cu cinism migranţii’, a declarat ministrul de Externe francez.

Stephen Hawking a prezis că un virus va decima omenirea pînă la sfîrşitul mileniului

Reputatul astrofizician britanic Stephen Hawking a prezis încă din 2001 că un virus, şi nu bomba atomică, va decima omenirea, aminteşte ziarul spaniol La Vanguardia, în contextul în care coronavirusul Covid-19 a devenit cea mai importantă ştire a momentului şi un subiect de conversaţie pe buzele tuturor, scrie agerpres.

Răspîndirea noului virus a luat prin surprindere autorităţile chineze la fel ca pe restul lumii, deşi în urmă cu aproape 20 de ani, Stephen Hawking a prezis deja că un virus va distruge specia umană. Rasa umană va dispărea înainte de sfîrşitul acestui mileniu, probabil din cauza unui virus şi nu a unei bombe atomice, dacă nu vor fi înfiinţate colonii umane în spaţiul cosmic, considera astronomul britanic, conform ştirii transmise şi de Agerpres la 16 Octombrie 2001. Acesta se declara foarte preocupat de armele biologice şi nu de cele nucleare care necesită instalaţii vaste, în timp ce ingineria genetică se poate face într-un laborator micuţ. „Pericolul este că putem crea, accidental sau voluntar, un virus care va distruge rasa umană pînă la sfîrşitul acestui mileniu, singura soluţie fiind colonizarea spaţiului cosmic”, afirma atunci într-un interviu astronomul britanic, autorul cărţii ”O scurtă istorie a timpului”.

El a trecut pe lista pericolelor care planează asupra omenirii şi agresivitatea umană. „Dacă maşinile viitorului nu ne vor ucide, atunci o vom face noi folosindu-ne de ele”, a spus el, pledînd pentru empatie, acel sentiment care „ne aduce împreună într-o stare paşnica şi plină de dragoste”.

Comisia Europeană cere Greciei să respecte normele europene şi internaţionale în acţiunile ei faţă de migranţii de la graniţă

Comisia Europeană a cerut Greciei ca, ”inclusiv în circumstanţele deosebite” prin care trece în prezent, să respecte normele europene şi internaţionale în acţiunile ei după criza creată de prezenţa a mii de migranţi care încearcă să-i treacă graniţa dinspre Turcia, consemnează agenţia EFE, potrivit agerpres.

”Avem încredere că, inclusiv în aceste circumstanţe deosebite, autorităţile greceşti vor acţiona în acord cu principiile fundamentale ale UE şi dreptului internaţional”, a indicat la o conferinţă de presă comisarul european pentru migraţie, Margaritis Schinas, conferinţă la care a participat şi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Amîndoi au insistat asupra unui ”contact strîns” între Bruxelles şi autorităţile greceşti şi asupra necesităţii de a se ”arăta solidaritate” faţă de Grecia, Schinas regretînd că în UE încă nu există ”o politică migratorie comună”.

Ylva Johansson a precizat că finanţarea europeană ce va fi oferită Greciei ca urmare a noului val migrator (350 de milioane de euro oferiţi imediat şi 350 de milioane ulterior) va fi folosită, printre altele, pentru trimiterea de gărzi la frontiere, echipamente şi personal medical, iar Schinas a adăugat că o parte din aceste sume vor fi destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă din taberele de refugiaţi greceşti şi finanţării unor programe de returnare a migranţilor fără drept de azil.

Confruntări violente între migranţi şi forţele de ordine greceşti au avut loc în ultimele zile la frontiera dintre Turcia şi Grecia, după ce Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a deschis frontierele către Europa pentru refugiaţii aflaţi pe teritoriul Turciei, care în total sunt circa 3,7 milioane. Potrivit Guvernului turc, un migrant ar fi fost ucis în aceste confruntări, declaraţie dezminţită de Grecia.