Realitatea internationala pe scurt (4 Iulie 2019)
Rusia monitorizează activităţile navelor militare NATO din Marea Neagră
Flota militară rusă urmăreÅŸte atent activităţile unui distrugător britanic ÅŸi unei fregate canadiene care se află în Marea Neagră, a anunÅ£at Miercuri seară AdministraÅ£ia Vladimir Putin, conform agenÅ£iei de presă Tass, potrivit mediafax. „ForÅ£ele ÅŸi echipamentele Flotei Mării Negre au început să urmărească activităţile distrugătorului britanic HMS Duncan ÅŸi fregata canadiană HMCS Toronto, care au pătruns în Marea Neagră pe 2 Iulie”, a anunÅ£at Miercuri seară Centrul NaÅ£ional rus de Coordonare în domeniul Apărării. Cele două nave NATO sunt urmărite de vasul antisubmarin Kasimov ÅŸi de nava de patrulare Pitlivi. „Avioane de vînătoare ale ForÅ£elor navale, precum ÅŸi sistemele antirachetă Bal ÅŸi Bastion au fost activate în zonele respective”, a precizat Centrul de Coordonare, subliniind că sunt efectuate ÅŸi operaÅ£iuni de supraveghere electronică.
În perioada 1-12 Iulie, în Marea Neagră, în largul Ucrainei, se desfăşoară ExerciÅ£iul „Briza Mării 2019” („Sea Breeze 2019”), la care participă nave ÅŸi militari din 19 ţări, inclusiv din Statele Unite ÅŸi Marea Britanie. Flota militară rusă a Mării Negre monitorizează cu atenÅ£ie exerciÅ£iile navale NATO ÅŸi poate reacÅ£iona „rapid” la eventuale situaÅ£ii de urgenţă, a avertizat Luni Ministerul rus al Apărării.
Japonia. Ordin de evacuare pentru un milion de persoane din cauza ploilor abundente
Autorităţile japoneze au emis Miercuri un ordin de evacuare pentru peste un milion de persoane din Prefecturile Kagoshima ÅŸi Miyazaki (Sud-Vest) în urma ploilor abundente care afectează în ultimele zile această regiune ÅŸi care se vor intensifica, relatează EFE. Prefectura Kagoshima este situată într-un golf din Sudul insulei Kyushu. În unele părÅ£i ale insulei au ajuns să cadă pînă la 900 de milimetri de apă pe metru pătrat de la sfîrÅŸitul săptămînii trecute, iar în oraÅŸul Kagoshima a fost emis ordin de evacuare pentru totalitatea celor 590.000 de locuitori.
AgenÅ£ia a cerut populaÅ£iei să se menÅ£ină în stare de alertă maximă, subliniind că ar putea fi emis un avertisment special pentru prefecturile Kagoshima ÅŸi Kumamoto, care se aÅŸteaptă să fie grav afectate de ploi. AcelaÅŸi avertisment a fost emis în Iulie anul trecut, cînd Vestul ţării a fost afectat de ploi devastatoare care au provocat alunecări de teren, inundaÅ£ii ÅŸi moartea a peste 200 de persoane.
Chinezii instalează aplicaţii de spionaj pe telefoanele turiştilor
PoliÅ£ia de frontieră chineză instalează, în secret, aplicaÅ£ii de supraveghere pe telefoanele turiÅŸtilor, aplicaÅ£ii care minează date ÅŸi informaÅ£ii personale. Totul face parte dintr-un plan mai mare al Guvernului chinez de a Å£ine regiunea Xinjiang, din Vestul Chinei, sub supraveghere intensă pentru a controla mai uÅŸor populaÅ£ia majoritar musulmană din zonă, conform MSN.
Guvernul chinez a limitat semnificativ drepturile ÅŸi libertăţile pentru populaÅ£ia locală, majoritar musulmană – a instalat camere cu recunoaÅŸtere facială pe străzi ÅŸi în moschei ÅŸi îi forÅ£ează pe cetăţeni să-ÅŸi descarce pe telefoane aplicaÅ£ii care îi supraveghează constant. O investigaÅ£ie a The Guardian ÅŸi partenerilor lor internaÅ£ionali arată că ÅŸi turiÅŸtii sunt supuÅŸi aceloraÅŸi controale cînd încearcă să intre în regiune din Å£ara vecină, Kîrgîzstan. PoliÅ£iÅŸtii de frontieră le cer telefoanele ÅŸi le instalează fără voia sau ÅŸtiinÅ£a lor o aplicaÅ£ie care extrage emailuri, mesaje SMS sau contacte dar ÅŸi informaÅ£ii despre dispozitiv. TuriÅŸtii spun că nu au fost avertizaÅ£i de autorităţi că aplicaÅ£ia descarcă astfel de informaÅ£ii din telefoanele lor. InvestigaÅ£ia, realizată împreună cu Suddeutsche Zeitung ÅŸi New York Times, a dezvăluit că turiÅŸtii care intră în China pe la punctul de graniţă din Irkeshtam sunt obligaÅ£i să-ÅŸi predea telefoanele pentru a li se instala aplicaÅ£ia, însă nu li se comunică acest lucru. Edin Omanovic, membru al grupului Privacy International, spune că aceste practici sunt „alarmante, mai ales într-o Å£ară în care dacă descarci o anumită aplicaÅ£ie sau citeÅŸti un anume articol ai putea să ajungi într-un lagăr de detenÅ£ie”.
Analiza The Guardian arată că aplicaÅ£ia, dezvoltată de o companie chineză, sondează dispozitivele pentru conÅ£inut asociat cu extremism islamic, dar ÅŸi altfel de informaÅ£ii precum obiceiuri de Ramadan, cărÅ£i scrise de Dalai Lama sau muzica unei trupe japoneze de rock pe nume „Unholy Grave”. Un alt fiÅŸier aflat pe listă este un manual de dezvoltare personală al scriitorului American Robert Green.
În jur de 100 de milioane vizitează Xinjiang în fiecare an, conform autorităţilor chineze. Printre ei se includ turiÅŸti străini ÅŸi chinezi, iar majoritatea se deplasează ÅŸi în alte locuri din Å£ară. Pasul Irkeshtam se află pe cel mai vestic punct al graniÅ£ei chineze ÅŸi este folosit de comercianÅ£i ÅŸi turiÅŸti, unii dintre ei parcurgînd chiar vechiul Drum al Mătăsii. Odată ce turiÅŸtii intră la controlul de la graniţă, le este cerut telefonul care este dus apoi într-o cameră separată ÅŸi este returnat după o perioadă de timp. Este încă neclar unde ajunge toată informaÅ£ia extrasă ÅŸi pentru cît timp este stocată. DeÅŸi nu există dovezi că informaÅ£ia extrasă ar fi folosită pentru a-i urmări pe turiÅŸti mai departe de Xinjiang, ea ar putea fi folosită ÅŸi pentru a localiza pe cineva. (Digi24.ro)
Trump: Dacă imigranÅ£ii ilegali sunt nemulÅ£umiÅ£i de condiÅ£iile de detenÅ£ie…, pur ÅŸi simplu, să nu vină
PreÅŸedintele american Donald Trump a afirmat că migranÅ£ilor clandestini care „nu sunt mulÅ£umiÅ£i” de condiÅ£iile de detenÅ£ie ar trebui să li se spună să nu vină în Statele Unite, o reacÅ£ie ce survine după ce un raport oficial american a prezentat detalii despre situaÅ£ia precară în care sunt Å£inuÅ£i migranÅ£ii în mai multe centre de la graniÅ£a cu Mexic, transmit AFP ÅŸi dpa, potrivit agerpres. Raportul, publicat MarÅ£i de InspecÅ£ia generală a Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), admite că suprapopularea ÅŸi insecuritatea în mai multe centre de retenÅ£ie din Texas prezintă un risc pentru migranÅ£ii care sunt Å£inuÅ£i în aceste condiÅ£ii. Documentul vorbeÅŸte despre lipsa accesului la duÅŸuri, mîncare caldă sau haine de schimb, precum ÅŸi despre detenÅ£ia prelungită în care sunt Å£inuÅ£i migranÅ£ii.
„Dacă imigranÅ£ii ilegali nu sunt mulÅ£umiÅ£i de condiÅ£iile din centrele de retenÅ£ie construite sau renovate rapid, spuneÅ£i-le pur ÅŸi simplu să nu vină. Toate problemele vor fi rezolvate!”, a scris Trump Miercuri, într-o serie de mesaje pe Twitter.
Mexicul va desfăşura permanent membri ai Gărzii Naţionale la frontiera cu Guatemala pentru a stopa venirea migranţilor
Guvernul mexican a anunÅ£at că desfăşurarea de membri ai Gărzii NaÅ£ionale de-a lungul fluviului Suchiate, la frontiera cu Guatemala, va fi „permanentă” pentru a opri intrarea de migranÅ£i proveniÅ£i din America Centrală, relatează AFP, scrie agerpres. „Desfăşurarea va fi permanentă, în sprijinul activităţii Institutului NaÅ£ional pentru MigraÅ£ii (INM)”, a declarat generalul Vicente Antonio Hernandez, coordonator al forÅ£elor federale mexicane desfăşurate în Sudul ţării, în cadrul unei conferinÅ£e de presă la Tapachula (Sud). Generalul a explicat că în plus faţă de fluviul Suchiate, care marchează frontiera dintre Mexic ÅŸi Guatemala, membri ai Gărzii NaÅ£ionale – militari ÅŸi poliÅ£iÅŸti federali – au fost desfăşuraÅ£i în alte 61 de puncte de trecere pentru migranÅ£i în statul Chiapas (Sud) unde, conform Armatei, tranzitează vehicule care transportă migranÅ£i clandestini.
Generalul Hernandez a precizat că, de la începutul lunii Mai, 20.400 de migranÅ£i au fost „salvaÅ£i” la frontiera de Sud, iar circa 30 de călăuze au fost arestate. „Am fi extrem de iresponsabili dacă am continua să îi lăsăm să plece în această aventură”, a declarat el, reamintind de cazul migrantului salvadorian mort săptămîna trecută la Rio Bravo (Rio Grande în SUA) cu fiica sa de aproape doi ani în timp ce încerca să treacă în SUA.
La 7 Iunie, Washingtonul ÅŸi Mexicul au încheiat un acord pentru a frîna afluxul de migranÅ£i clandestini spre SUA, în special guatemalezi, hondurieni ÅŸi salvadorieni care traversează teritoriul mexican. Mexicul s-a angajat să desfăşoare peste 21.000 de membri ai forÅ£elor de ordine la frontierele sale. Acest acord, ale cărui rezultate trebuie evaluate într-un interval de 45 de zile, vine după o serie de ameninţări ale PreÅŸedintelui american Donald Trump că va impune, ca măsură punitivă, taxe vamale asupra tuturor produselor importate din Mexic.
Trump lansează un avertisment serios Iranului: AtenÅ£ie cu ameninţările voastre! Ele pot să se întoarcă împotriva voastră!
PreÅŸedintele american, Donald Trump, a avertizat Miercuri că ameninţările emise de Iran riscă să se întoarcă împotriva Republicii Islamice, după ce Teheranul a declarat că pune în aplicare, cu începere de Duminică, ameninÅ£area de a îmbogăţi uraniu la un nivel interzis de acordul internaÅ£ional privind programul său nuclear, transmite AFP, potrivit agerpres. „AtenÅ£ie cu ameninţările voastre, Iranule! Ele pot să se întoarcă împotriva voastră cum nu s-a mai văzut vreodată!”, a scris pe Twitter Donald Trump.
AnunÅ£ul Teheranului legat de îmbogăţirea uraniului său, pusă în aplicare în pofida avertismentelor inamicilor ÅŸi partenerilor săi, a intervenit pe fondul tensiunilor deja puternice cu Washingtonul, apărînd temeri cu privire la o escaladare în regiunea strategică a Golfului. Măsura a fost anunÅ£ată într-o ÅŸedinţă de Guvern de PreÅŸedintele Hassan Rohani, care a reluat nemulÅ£umirile faţă de Statele Unite, Europa, China ÅŸi Rusia pe care le consideră responsabile pentru actualul impas din jurul acestui acord încheiat la Viena în 2015.
Åžefii diplomaÅ£iei Uniunii Europene, FranÅ£ei, Germaniei ÅŸi Marii Britanii au lansat la rîndul lor, MarÅ£i seară, un apel Teheranului „să revină asupra deciziei sale” de a depăşi limita impusă (300 de kilograme) rezervelor sale de uraniu slab îmbogăţit ÅŸi „să se abÅ£ină de a lua noi măsuri care să slăbească” acordul din 2015.
„Statele Unite sunt tot mai hotărîte să comită acte ostile împotriva Phenianului”, acuză Coreea de Nord la ONU
Misiunea Coreei de Nord la ONU a acuzat Miercuri Statele Unite că sunt „tot mai hotărîte să comită acte ostile” împotriva Phenianului, în pofida faptului că PreÈ™edintele american Donald Trump doreÈ™te tratative între cele două țări, informează site-ul cotidianului The New York Times, potrivit mediafax. Misiunea a emis Miercuri un comunicat în care a precizat că este în replică la acuzaÈ›ia lansată de SUA potrivit căreia regimul de la Phenian a încălcat limita la importurile de petrol rafinat, dar È™i la o scrisoare trimisă pe 29 Iunie tuturor statelor membre ale ONU de către Statele Unite, FranÈ›a, Germania È™i Marea Britanie, prin care se solicita repatrierea muncitorilor Nord-coreeni aflaÈ›i în străinătate. „Toate statele membre ONU vor trebui să rămînă vigilente în legătură cu încercările deliberate ale Statelor Unite de a submina atmosfera paÈ™nică creată, într-un mod deloc uÈ™or, în Peninsula Coreeană”, se arată în declaraÈ›ia misiunii Nord-coreene la NaÈ›iunile Unite.
PreÈ™edintele american Donald Trump, care s-a întîlnit Duminică cu liderul Nord-coreean Kim Jong Un în zona demilitarizată dintre cele două Corei, a declarat că Washingtonul È™i Phenianul intenÈ›ionează să reia discuÈ›iile pe tema programului nuclear al Phenianului. Liderul SUA È™i-a exprimat speranÈ›a că cele două părÈ›i vor reuÈ™i să încheie un acord. Negocierile pe tema programului de înarmare nucleară a Phenianului au intrat în impas după summitul eÈ™uat de la Hanoi din Februarie, Coreea de Nord părînd să nu fie dispusă să renunÅ£e la programele de înarmare atomică ÅŸi balistică.
Statele Unite produc cea mai mare cantitate de deÅŸeuri menajere în rîndul ţărilor dezvoltate
Statele Unite produc cea mai mare cantitate de deÅŸeuri menajere pe cap de locuitor din lume în rîndul ţărilor dezvoltate, fără capacitatea necesară de reciclare pentru a le absorbi, ceea ce reprezintă o ameninÅ£are pentru mediu, se arată într-un raport al Cabinetului de evaluare a riscurilor Verisk Maplecroft, relatează AFP, potrivit agerpres. La nivel mondial, sunt produse, în medie, 2,1 miliarde de tone de deÅŸeuri pe an, Å£inînd cont de deÅŸeurile solide gestionate de municipalităţi, adică alimente aruncate, materiale plastice ÅŸi alte reziduuri, o cantitate suficientă pentru a umple mai mult de 820.000 de piscine olimpice. Numai 16% din această cantitate este reciclată, conform raportului.
Locuitorii ÅŸi comercianÅ£ii americani sunt de departe cei care produc cele mai multe deÅŸeuri pe cap de locuitor în rîndul ţărilor bogate: o medie de 773 kilograme pe an, de trei ori mai mult decît media la nivel mondial ÅŸi de ÅŸapte ori mai mult decît Etiopia, aceasta din urmă fiind Å£ara care produce cele mai puÅ£ine deÅŸeuri din lume. În schimb, capacitatea de reciclare a Statelor Unite este una dintre cele mai slabe în rîndul ţărilor dezvoltate, cu 35% în urma Germaniei, care reciclează 68% din deÅŸeurile sale. Autorii raportului avertizează că decizia bruscă din 2018 a Chinei de a nu mai accepta deÅŸeuri de plastic provenite din întreaga lume, urmată de alte ţări din Asia de Sud-Est, poate complica ÅŸi mai mult situaÅ£ia ţărilor mari producătoare de deÅŸeuri.
Unele ţări au decis să interzică produsele din plastic, pungi sau obiecte de unică folosinţă. Cu toate acestea, producÅ£ia mondială de materiale plastice a continuat să crească în 2018 la nivel mondial, pe primele locuri aflîndu-se Asia ÅŸi Statele Unite, potrivit FederaÅ£iei PlasticsEurope.
Noul preşedinte al Parlamentului European pledează pentru aprofundarea integrării la nivelul UE
David Sassoli, noul preÅŸedinte al Parlamentului European, a pledat, în primul discurs rostit din această funcÅ£ie, pentru aprofundarea integrării în cadrul Uniunii Europene ÅŸi pentru rezolvarea problemelor sociale, potrivit mediafax. David Sassoli le-a mulÅ£umit eurodeputaÈ›ilor pentru încrederea acordată. „În cursul ultimelor luni, prea mulÈ›i au alimentat dezbinări È™i conflicte, o tristă aducere aminte a istoriei noastre. În schimb, cetățenii ne-au arătat că au încă încredere în această cale extraordinară, singura capabilă să ofere răspunsuri la provocările globale cu care ne confruntăm. Trebuie să avem puterea de a relansa procesul de integrare, de a schimba Uniunea în aÈ™a fel încît să fie capabilă să răspundă în mod concret È™i cu mai multă fermitate nevoilor È™i preocupărilor cetățenilor noÈ™tri”, a declarat Sassoli.
„Suntem în mijlocul unor schimbări importante, printre care È™omajul ridicat în rîndul tinerilor, migraÈ›ia, schimbările climatice, revoluÈ›ia digitală È™i o nouă ordine mondială, toate acestea È™i multe altele necesitînd o abordare nouă È™i mult curaj”, a adăugat David Sassoli.
Născut în oraÅŸul italian FlorenÈ›a pe 30 Mai 1956, David Sassoli este membru al Parlamentului European din partea Italiei din 2009. În Mai 2019, a fost reales pentru al treilea mandat pe lista Partidului Democrat din Italia.
