Demență totală de spălare a creierilor: Soldaţii ruşi vor avea dreptul la îngheţarea gratuită a spermei 

Soldaţii ruşi mobilizaţi pentru operaţiunile militare din Ucraina vor avea dreptul la îngheţarea gratuită a spermei în criobancuri, a anunţat agenţia de stat TASS, preluată de Reuters, potrivit agerpres. 

Citîndu-l pe Igor Trunov, preşedintele Uniunii Avocaţilor din Rusia, TASS a relatat că Ministerul Sănătăţii a răspuns la apelul său de asistenţă bugetară pentru acest plan.

Ministerul „a identificat posibilitatea unui sprijin financiar de la bugetul federal pentru conservarea şi stocarea gratuită a celulelor germinale (spermatozoizilor) pentru cetăţenii mobilizaţi în operaţiunea militară specială 2022-2024”, a declarat Trunov.

De asemenea, familiile pot utiliza gratuit biomaterialul stocat, dacă asigurarea medicală obligatorie le permite acest lucru.

Rusia a înrolat peste 300.000 de rezervişti pentru a sprijini ceea ce numeşte „operaţiunea sa militară specială” în Ucraina, în cadrul unei campanii de mobilizare lansate în Septembrie.

Această campanie a determinat sute de mii de bărbaţi ruşi să fugă din ţară pentru a evita să fie recrutaţi şi a declanşat cele mai mari proteste anti-Kremlin de cînd Rusia şi-a trimis trupele în Ucraina, în Februarie.

Considerîndu-i trădători pe cei care critică invazia din Ucraina, Medvedev cere interdicţie pe viaţă asupra lor

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei, a cerut interzicerea revenirii în Rusia a ”trădătorilor” care critică din străinătate ”operaţiunea militară specială a Moscovei” în Ucraina, transmite EFE, potrivit agerpres.

”Trădătorii care îşi urăsc atît de mult ţara, care cer înfrîngerea şi distrugerea ei, trebuie consideraţi ‘hostis publicus’, inamici publici, a scris Medvedev pe contul său de Telegram.

Fostul preşedinte rus, care a fost numit recent ”numărul doi” în Comisia Militară Industrială a ţării sale, a adăugat că cei care au fugit din Rusia trebuie catalogaţi drept ”duşmani ai poporului”, chiar dacă nu au pe rol nici un dosar administrativ sau penal pentru declaraţii sau acţiuni împotriva ţării lor de origine.

”Oamenilor ăstora nu ar trebui să li se permită să se întoarcă în Rusia pînă la sfîrşitul zilelor lor”, a insistat el. În plus, ”trădătorii” nu ar trebui să continue să-şi încaseze salariile în Rusia atunci cînd lucrează de la distanţă din alte ţări, a adăugat el. ”Este imoral atunci cînd trădătorii care vor ca ţara lor să fie învinsă să îşi cîştige banii în Rusia”, a spus el. În opinia sa, această situaţie trebuie să se termine „odată pentru totdeauna”.

Totodată, oficialul rus a lăsat uşa deschisă către o posibilă întoarcere a emigranţilor nemulţumiţi de „operaţiunea militară rusă”, atît timp cît există „pocăinţă publică şi explicită prealabilă”. Deşi ar fi mai bine să nu se întoarcă” nici ei, a conchis el.

Un magnat ucrainean bănuit de deturnare de fonduri, reținut într-o stațiune de schi din Alpii francezi

Un om de afaceri care a fost și politician în Ucraina, suspectat de deturnarea a peste 83 de milioane de lire sterline, a fost reținut într-o stațiune de schi din Alpii francezi.

Poliția franceză l-a reținut pe Kostiantyn Zhevago într-un hotel din Courchevel, în baza unui mandat internațional, a anunțat Biroul de Stat pentru Investigații din Ucraina, potrivit Sky News.

Zhevago a făcut parte din Parlamentul ucrainean din 1998 pînă în 2019.

În 2019, autoritățile ucrainene au deschis un dosar penal în care îl acuză pe Zhevago și pe alți manageri de top ai Finance and Credit Bank de deturnare a peste 100 de milioane de dolari din bancă.

Ucraina a emis un mandat de arestare pe numele lui Zhevago în 2019, iar în 2021 a fost emis un mandat internațional.

Austriecii intră în noul an cu cea mai negativă stare de spirit din ultima jumătate de secol

Sceptici şi preocupaţi pentru viitor, austriecii intră în anul 2023 cu cea mai negativă stare de spirit constatată în această perioadă de sfîrşit de an în ultima jumătate de secol, relevă rezultatele unui sondaj publicat Miercuri, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres. 

Numai 26% dintre austriecii intervievaţi în sondaj s-au arătat încrezători în viitor, în timp ce 32% s-au declarat sceptici şi alţi 35% preocupaţi, rezumă institutul de sondare (austriac) IMAS care a efectuat cercetarea.

”Pentru al treilea an la rînd, scepticismul şi preocuparea depăşesc clar încrederea”, care niciodată nu a fost atît de mult timp sub 30%, mai remarcă institutul austriac.

Spre deosebire de anii anteriori, cînd starea de spirit a austriecilor era de asemenea negativă, preocuparea generată de pandemia COVID-19 a fost acum înlocuită de anxietatea provocată de inflaţia ridicată, în primul rînd, şi de războiul din Ucraina, în al doilea rînd.

”Actuala cercetare sociologică de Anul Nou arată o stabilitate ridicată a pesimismului”, subliniază acelaşi institut, care, începînd din anul 1972, realizează acest sondaj la finalul fiecărui an pentru a testa starea de spirit a populaţiei austriece şi niciodată de atunci nu a observat una ”atît de negativă”.

Concluzia autorilor cercetării este că actualul deceniu ”a început în cel mai rău mod posibil”, cu trei ani de crize multiple şi cu o îngrijorare profundă în rîndul populaţiei.

Cît despre planurile lor pentru noul an, majoritatea celor 1.002 austrieci cu vîrste de peste 16 ani chestionaţi în sondaj au spus că doresc să facă mai mult sport (45%), să mănînce mai sănătos (43%), să aibă grijă mai mult de sănătatea lor (42%), în timp ce 23% au spus că-şi propun să fie mai atenţi faţă de protecţia mediului înconjurător.

Administrația Biden vrea să oprească exporturile de drone iraniene în Rusia 

Administraţia Joseph Biden a lansat un amplu efort de oprire a abilităţii Iranului de a fabrica şi furniza Rusiei drone militare pe care să le utilizeze în Ucraina, apelînd la sprijinul Israelului pentru blocarea activităţilor iraniene, informează cotidianul The New York Times, informează mediafax.

Oficiali din Statele Unite, Europa şi Orientul Mijlociu au dezvăluit că Washingtonul a extins programul de oprire a producţiei de drone militare în Iran şi de face mai dificilă utilizarea de către armata rusă a aparatelor de zbor „kamikaze” în Ucraina.

Eforturile Washingtonului s-au intensificat în ultimele săptămîni, concentrîndu-se pe oprirea aprovizionării Teheranului cu piese componente utilizate de industria militară iraniană.

Oficialii citaţi cred că Iranul şi Rusia, izolate de sancţiunile aplicate de Statele Unite, construiesc o nouă alianţă de conjunctură, care s-a concretizat rapid.

Statele Unite mizează şi pe susţinerea Israelului în efortul de oprire a atacurilor cu drone iraniene în Ucraina. Jake Sullivan, consilierul pentru Securitate Naţională al Preşedintelui Joseph Biden, a discutat săptămîna trecută cu oficiali israelieni despre „relaţia militară din ce în ce mai amplă a Iranului cu Rusia, inclusiv despre transferul de armament pe care Kremlinul îl utilizează în Ucraina”, a transmis Casa Albă.

Ucrainean condamnat la 11 ani în închisoare pentru scurgere de informații către trupele rusești

Un ucrainean a fost condamnat la 11 ani în închisoare deoarece a divulgat informații militare trupelor rusești, a anunțat Serviciul de Securitate al Ucrainei, informează mediafax.

SBU a anunțat că bărbatul, al cărui nume nu a fost dezvăluit, a comunicat forțelor rusești poziția trupelor ucrainene din Kramatorsk, în Estul Ucrainei.

„După începerea invaziei la scară largă, el a colectat informații despre locurile și mișcările unităților forțelor de apărare din zonele de pe linia frontului din regiunea Donețk. În primul rînd, atacatorul a încercat să identifice pozițiile de luptă și fortificațiile forțelor armate ucrainene din zona Kramatorsk”, a anunțat SBU, potrivit Sky News.

Bărbatul a fost arestat de autoritățile ucrainene în luna Martie.

Atunci, s-a spus despre el că era un „rezident care a cooperat în mod voluntar cu inamicul”. Potrivit ucrainenilor, el a fost abordat de un fost coleg de școală, simpatizant al separatiștilor, care i-a cerut să ofere informații.

Se pare că rușii au vrut să folosească aceste informații pentru a „pregăti și efectua lovituri cu rachete” asupra orașului Kramatorsk din regiunea Donețk.

Zelenski: Doar cîţiva civili mai locuiesc în oraşul Bahmut

„Doar cîţiva civili” mai locuiesc în oraşul Bahmut, punct fierbinte al luptelor din Estul Ucrainei, a afirmat Miercuri Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează AFP, potrivit agerpres. 

„Anul trecut, 70.000 de persoane locuiau acolo. Acum, doar cîţiva civili au mai rămas”, a deplîns Zelenski pe Facebook, fără a preciza cîţi civili se mai află încă în acest oraş.

Forţele ruse şi paramilitarii din grupul Wagner încearcă încă din Vară, pînă acum fără succes, să cucerească oraşul Bahmut, cu preţul unor pierderi grele de ambele părţi şi al unor distrugeri considerabile.

„Nu există loc (în oraşul Bahmut) care să nu fie acoperit de sînge. Nu există oră în care să nu răsune teribilul vuiet al artileriei”, şi-a exprimat regretul Zelenski, însoţindu-şi mesajul cu mai multe poze ce ilustrează amploarea distrugerilor din acest oraş.

Jurnalişti ai AFP, care s-au deplasat la Bahmut de mai multe ori în ultimele săptămîni, au constatat aceste condiţii de viaţă foarte dificile, oraşul neavînd în prezent acces nici la apă, nici la electricitate.

În Germania, preţul gazelor naturale nu va scădea pînă la finele lui 2023

Consumatorii germani vor trebui să suporte, cel puţin încă un an, preţuri mari la gaze naturale, după ce cotaţiile au explodat ca urmare a reducerii livrărilor de gaze ruseşti, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck, într-un interviu pentru DPA, transmite agerpres.

„Vom fi nevoiţi să îndurăm preţuri mari pe parcursul anului următor”, a spus Robert Habeck. Acesta şi-a exprimat speranţa că preţurile vor scădea din nou la finele lui 2023, cînd ar urma să fie dată în funcţiune infrastructura necesară pentru a înlocui gazele naturale ruseşti. Chiar şi aşa însă, preţurile nu sunt aşteptate să scadă sub nivelul la care erau în 2021, a precizat Habeck.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, ţară care înainte de război era responsabilă pentru 55% din consumul de gaze ale Germaniei, livrările de gaze ruseşti spre Germania au fost complet oprite. Aceasta a obligat Guvernul german să umple depozitele de gaze cu livrări de la alţi furnizori înainte de venirea Iernii.

Autorităţile de la Berlin au făcut eforturi susţinute pentru a-şi diversifica sursele de aprovizionare cu gaze. Un nou terminal pentru importurile de gaze lichefiate a fost aprobat şi construit în regim de urgenţă pe coasta Mării Nordului. De asemenea, Guvernul de la Berlin a introdus un plafon temporar la preţul gazelor naturale, încălzire şi electricitate destinat să vină în sprijinul consumatorilor şi industriei în contextul creşterii accelerate a costurilor cu energia.

Ministrul german al Economiei a subliniat importanţa de a extinde în continuare infrastructura de gaze. ”Preţurile sunt atît de mari pentru că jumătate din cantitatea de gaze pe care Germania o consumă a dispărut ca urmare a deciziei preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, de a îngheţa livrările şi pentru că nu aveam altă infrastructură de aprovizionare exceptînd conductele de gaze”, a spus Robert Habeck.

„Dacă vom reuşi să ne extindem în continuare infrastructura în ritmul actual, atunci vom reconecta Germania la piaţa mondială. Şi atunci vom avea, de asemenea, preţuri de piaţă care sunt semnificativ mai mici decît ceea ce avem acum”, a spus Habeck referindu-se la construcţia de terminale de gaze lichefiate.

Spitalele turcești pierd 400 de medici lunar

În medie, în ultimii trei ani, 400 de medici şi-au părăsit în fiecare lună locurile de muncă în instituţiile sanitare publice din Turcia din cauza condiţiilor proaste de lucru, cu zile lungi de muncă şi salarii mici, a declarat deputatul social-democrat Fikret Sahin, din Partidul Republican al Poporului (CHP, cel mai mare partid de opoziţie), la postul TELE1, citat de EFE, potrivit agerpres.

Sahin a relatat că l-a întrebat pe ministrul Sănătăţii, Fahrettin Koca, cîţi medici din sistemul sanitar de stat au demisionat în ultimii ani.

”În 35 de luni, au demisionat 13.557 de medici, ceea ce înseamnă o medie de aproape 400 de medici care demisionează lunar din instituţiile sanitare publice”, a răspuns Koca, potrivit relatărilor deputatului turc.

Pe de altă parte, Turcia ”pierde în fiecare lună 220 de medici” care pleacă să lucreze în străinătate, potrivit Asociaţiei Turce a Medicilor (TTB), care a înregistrat în total 2.417 de medici care au emigrat, a comentat Sahin.

Medicii trebuie să obţină ”un certificat de bună purtare” de la TTB pentru a putea lucra în afara ţării. Numărul medicilor care aleg să muncească în străinătate a crescut fulminant într-un deceniu, în condiţiile în care, în 2012, se înregistrau doar 59 de cazuri. 

16 ani de închisoare pentru un bărbat care plănuia răpirea guvernatoarei din Michigan

Un bărbat a fost condamnat la 16 ani de închisoare, fiind vinovat de complot pentru răpirea guvernatoarei democrate a statului american Michigan, Gretchen Whitmer, notează AFP, potrivit agerpres.

Adam Fox, 39 de ani, era şeful unui grup de activişti de extremă dreapta arestaţi în Octombrie 2020.

Potrivit rechizitoriului, aceşti indivizi au acuzat-o pe guvernatoare că este „un tiran” din cauza restricţiilor impuse locuitorilor şi afacerilor la începutul pandemiei de COVID-19 şi intenţionau să o răpească pentru a fi „judecată” sub acuzaţia de trădare.

Ei ar fi supravegheat zona din jurul locuinţei sale de vacanţă şi ar fi fotografiat un pod pe care plănuiau să-l arunce în aer ca o diversiune în timpul răpirii.

„Fiţi siguri că vom face totul pentru a zădărnici comploturile de acest tip”, a declarat, într-un comunicat, Andrew Birge, un fost procuror federal numit de Departamentul de Justiţie să supervizeze procesul.

Adam Fox a pledat nevinovat la procesul său, susţinînd că a fost prins în capcană de agenţi sub acoperire ai Poliţiei Federale şi de informatori care, potrivit acestora, i-au împins să acţioneze, să se antreneze, să se înarmeze.

Cu cîteva zile mai devreme, alţi trei membri ai acestui grup au fost condamnaţi de un Tribunal din Michigan la pedepse de la 7 la 12 ani de închisoare.

În 2020, arestarea acestor activişti a ilustrat ameninţarea tot mai mare reprezentată de miliţiile dreptei radicale, confirmată ulterior în cursul asaltului asupra Capitoliului de la Washington din 6 Ianuarie 2021, la care au participat membri ai unor grupări precum Oath Keepers sau Proud Boys.