Rusia vrea să construiască  zeci de colonii penale în teritoriile ucrainene anexate

Guvernul rus a însărcinat autorităţile penitenciare să construiască 25 de colonii penale în regiunile anexate din Ucraina încă de la începutul războiului, a relatat, Miercuri, Monitorul Oficial al Parlamentului, Parlamentskaia Gazeta, citat de DPA, potrivit agerpres.

Douăsprezece închisori vor fi construite în regiunea Doneţk, şapte în Lugansk, trei în zona ocupată a regiunii Herson şi două în regiunea Zaporojie, unde urmează să fie construită şi o colonie penală deschisă, potrivit unui ordin al Guvernului rus. Potrivit organizaţiei pentru drepturile civile ”Rusia în Spatele Gratiilor”, organizaţia mercenară Wagner a recrutat pînă acum în jur de 50.000 de deţinuţi din închisorile ruseşti pentru războiul din Ucraina. Dintre aceştia însă, doar aproximativ 10.000 sunt încă în acţiune, restul au căzut, au fost răniţi, capturaţi sau abandonaţi, a raportat organizaţia.

Statul major ucrainean a declarat, Miercuri dimineaţă, că grupul Wagner face recrutări printre prizonierii ucraineni din cauza pierderilor mari. 

”Ceasul Apocalipsei” a ajuns la 90 de secunde de momentul unui dezastru

Cronometrul privind riscul autodistrugerii omenirii a ajuns la 90 de secunde de momentul unui dezastru, în principal din cauza invaziei militare ruse în Ucraina, dar şi pe fondul riscurilor climatice şi tehnologice, conform organizaţiei denumite Buletinul Savanţilor din domeniul Atomic (BAS), informează mediafax.

Buletinul Savanţilor din domeniul Atomic (Bulletin of the Atomic Scientists, BAS) a anunţat că principalele riscuri privind un conflict militar atomic sunt asociate conflictului din Ucraina şi tensiunilor dintre Rusia şi Occident. Dar există şi riscuri asociate crizei climatice şi încălcărilor reglementărilor internaţionale, precum şi ameninţări biologice şi generate de avansarea tehnologiilor.

„Trăim într-o perioadă de pericole fără precedent, iar cronometrul care indică riscul unui dezastru global reflectă realitatea. 90 de secunde reprezintă cea mai scurtă durată de pînă acum (…). Administraţia SUA, aliaţii din NATO şi Ucraina au la dispoziţie numeroase canale de dialog; îi îndemnăm pe lideri să exploreze toate posibilităţile pentru a majora durata pînă la un dezastru de acest fel”, a declarat dr. Rachel Bronson, preşedintele organizaţiei Buletinul Savanţilor din domeniul Atomic (Bulletin of the Atomic Scientists, BAS).

În 2022, cronometrul privind riscul autodistrugerii omenirii era la 100 de secunde de momentul unui dezastru, la fel ca în 2021.

Turcia a suspendat o reuniune programată în Februarie cu Finlanda şi Suedia privind extinderea NATO

Presa turcă preluată de AFP afirmă, din surse diplomatice, că Turcia a amînat sine die o reuniune programată în Februarie cu Finlanda şi Suedia, privind extinderea NATO, potrivit agerpres.

Cele două state nordice sunt candidate la statutul de membre ale alianţei Nord-atlantice de anul trecut, după invazia rusă în Ucraina.

Candidatura Suediei este însă blocată din Mai de Turcia, iar relaţiile bilaterale s-au deteriorat şi mai mult în urma unor manifestări anti-turce recente la Stockholm. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat Luni Suedia să nu se aştepte la sprijinul Ankarei pentru aderarea la NATO, după ce în Capitala suedeză a avut loc o manifestaţie la care a fost ars un Coran.

Justificări ”nemțești” privitoare la livrarea sau ne-livrarea de tancuri Ucrainei

Capacitatea operaţională a Armatei germane, Bundeswehr, va fi slăbită şi mai mult de aşteptata furnizare de tancuri de luptă Leopard Ucrainei, a atras atenţia preşedintele Asociaţiei Bundeswehr-ului (DBwV), André Wüstner, transmite DPA, potrivit agerpres.

”Livrarea este bună pentru Ucraina, pe de o parte, dar rea pentru capacitatea operaţională a Bundeswehr, pe de alta”, a afirmat Wüstner la televiziunea publică ZDF.

”Dacă vrem nu doar să susţinem Ucraina, ci vrem de asemenea să fim capabili să ne apărăm pe noi înşine din nou, atunci politicienii trebuie să întărească industria de apărare astfel încît echipamentul necesar să fie disponibil în anii următori”, a pledat Wüstner.

”Politicienii poartă răspunderea nu doar de a sprijini Ucraina în războiul contra Rusiei, ci şi faţă de apărarea naţională şi aliată”, a mai spus preşedintele DBwV.

După o lungă perioadă de ezitare, Guvernul german a decis să trimită tancuri de luptă Leopard Ucrainei şi să autorizeze alte ţări să facă acelaşi lucru, a aflat DPA din surse din interiorul coaliţiei de guvernare.

Danemarca cere un plan european pentru transferarea solicitanţilor de azil în afara Europei

Danemarca îşi suspendă planul de a-i transfera din proprie iniţiativă pe solicitanţii de azil în afara Europei, posibil în Rwanda, în încercarea de a găsi o soluţie comună cu UE pentru a organiza acest transfer, a anunţat ministrul pentru Migraţie şi Integrare, Kaare Dybvad, potrivit AFP şi agerpres.

Propus de Guvernul social-democrat în exerciţiu, planul prevedea delocalizarea centrelor de primire în afara UE.

Legea, adoptată în Iunie 2021, prevedea ca solicitanţii de azil să fie trimişi într-un centru dintr-o altă ţară, care nu a fost numită, în timpul administrării dosarului, unde ar fi putut rămîne chiar şi atunci cînd ar fi obţinut statutul de refugiat.

„Nu începem negocieri în acest moment pentru crearea unui centru de primire danez în Rwanda”, a explicat Dybvad într-un interviu pentru cotidianul Altinget.

„Este un nou Guvern. Nu renunţăm la această ambiţie, însă avem un proces diferit”, a explicat el.

Programul guvernului de centru-stînga şi centru-dreapta rezultat din alegerile legislative din Noiembrie ia în considerare crearea unui centru de primire în afara Europei „în cooperare cu UE sau un anumit număr de ţări”.

„Sunt mulţi cei care încep să militeze pentru o politică de azil mai strictă în Europa”, a spus el.

O moștenire oportună primită din SUA de către comandantul forţelor ucrainene

Comandantul-şef al forţelor armate ucrainene, Valeri Zalujnîi, a moştenit recent 1 milion de dolari din partea unui american de origine ucraineană, donînd întreaga sumă Armatei ţării sale, care în aceste zile luptă împotriva trupelor invadatoare ruse, relatează Ukrainska Pravda, potrivit agerpres.

Prima care a relatat despre gestul comandantului ucrainean a fost publicaţia americană The New York Times.

Conform testamentului lăsat de cetăţeanul american de origine ucraineană Gregory Stepanets, din 15 Noiembrie 2022, Zalujnîi este beneficiarul a 1 milion de dolari din moştenirea acestuia.

Familia lui Stepanets, fost disident sovietic, care din 1988 a lucrat la Microsoft din Redmond (SUA), a confirmat informaţia.

În Ianuarie, generalul Zalujnîi a trimis toţi banii primiţi într-un cont special al Băncii Naţionale a Ucrainei în fondul creat special pentru nevoile Armatei, fapt confirmat de notificarea SWIFT a băncii din 5 Ianuarie 2023.

„Mi-am dedicat întreaga viaţă forţelor armate. Şi nu am avut nici o îndoială cu privire la ce eram obligat să fac cu această moştenire. Ultima voinţă a lui pan Gregory, evident, a fost să sprijine Armata ucraineană în persoana mea. Sunt recunoscător tuturor celor care ajută Armata ucraineană. Şi sunt recunoscător familiei mele pentru înţelegere”, a declarat Valeri Zalujnîi, citat de Ukrainska Pravda.

Conform media ucrainene, Gregory Stepanets, născut în 1938 la Vinniţa (centru), care a putut să părăsească URSS de abia după venirea lui Mihail Gorbaciov la putere, a lăsat cîte 1 milion de dolari pentru două universităţi din Ucraina, iar un alt milion de dolari Armatei israeliene Tsahal. 

Dispariția enigmatică a două tablouri dintr-un muzeu din Zurich

Două tablouri au dispărut misterios din Kunsthaus Zurich, un muzeu care deţine una dintre cele mai prestigioase colecţii de artă din Elveţia, inclusiv un vast ansamblu de lucrări semnate de Edward Munch şi Alberto Giacometti, informează AFP, potrivit agerpres.

De la începutul acestui an, muzeul elveţian a pierdut urma celor două opere de artă, realizate în format mic, înrămate şi expuse sub un strat protector din sticlă: un tablou al pictorului Robert van den Hoecke de la jumătatea secolului al XVII-lea, ce prezintă soldaţi într-o tabără militară, şi o natură moartă – o vază cu flori – pictată de Dirck de Bray în 1673, au precizat reprezentanţii instituţiei muzeale.

„Întrucît furtul nu poate fi exclus, muzeul a făcut apel la Poliţie şi a depus o plîngere pe 13 Ianuarie”, au adăugat reprezentanţii Kunsthaus, care au creat şi o celulă pentru gestionarea acestei crize.

Cele două mici tablouri – care reprezintă împrumuturi permanente de la colecţionari privaţi – au fost date jos de pe pereţi alături de alte aproape 700 de lucrări pentru a fi curăţate şi restaurate de specialiştii muzeului elveţian, unde un incendiu s-a produs în noaptea de 2 spre 3 August 2022.

„Posibilitatea ca, în ciuda implementării unor importante măsuri de securitate, operele de artă să devină de negăsit ne afectează profund”, a declarat directoarea instituţiei, Ann Demeester.

Nici o altă lucrare, dintre toate cele care au fost date jos de pe pereţi în urma incendiului, nu lipseşte din inventarul minuţios ce a fost realizat recent.

Muzeul elveţian a înscris cele două tablouri în Art Lost Register, cea mai mare bază de date din lume dedicată operelor de artă pierdute sau furate. Kunsthaus a deschis, de asemenea, o anchetă proprie.

Ambasadorul rus în SUA despre posibila livrare de tancuri Ucrainei de către americani: ”Altă provocare flagrantă!

Posibila livrare de tancuri de luptă Ucrainei de către Washington va fi o „altă provocare flagrantă” împotriva Rusiei, a declarat, Miercuri, Anatoli Antonov, ambasadorul rus în Statele Unite, citat de Reuters, potrivit agerpres.

„Este evident că Washingtonul încearcă intenţionat să ne provoace o înfrîngere strategică”, a spus Antonov în remarci publicate pe aplicaţia de mesagerie Telegram a Ambasadei.

„Dacă Statele Unite hotărăsc să furnizeze tancuri, atunci justificarea unui astfel de pas cu argumente despre arme defensive cu siguranţă nu va mai funcţiona. Aceasta ar fi o altă provocare flagrantă împotriva Federaţiei Ruse”, a subliniat el.

„Nu există nici o îndoială că, dacă se ia o decizie de transfer a M1 Abrams către Kiev, tancurile americane vor fi distruse de Armata noastră în acelaşi mod cum sunt distruse toate celelalte probe de echipamente NATO”, a mai declarat Antonov, citat Miercuri de cotidianul rusesc Kommersant.

El a notat că „nimeni nu ar trebui să-şi facă iluzii cine este adevăratul agresor în conflictul actual”. Potrivit ambasadorului rus, americanii ridică constant „ştacheta” asistenţei militare din partea aliaţilor.

Importurile UE din Rusia au scăzut cu o treime în perioada Februarie-Septembrie 2022

Comerţul Uniunii Europene cu Rusia a fost puternic afectat de invadarea Ucrainei, restricţiile impuse de blocul comunitar la importul şi exportul mai multor produse ruseşti conducînd la o diminuare cu 33% a valorii importurilor UE din Rusia în perioada Februarie-Septembrie 2022, arată datele publicate de Eurostat, potrivit agerpres.

Conform acestor date, ponderea ocupată de Rusia în importurile UE a scăzut de la 6,4% în luna Februarie 2022, pînă la 3,8% în luna Septembrie 2022. În aceeaşi perioadă, ponderea ocupată de Rusia în exporturile UE a scăzut de la 2,3%, pînă la 1,1%.

În consecinţă, deficitul balanţei comerciale a UE pe relaţia cu Rusia a atins un vîrf de 19,6 miliarde de euro în luna Martie 2022, după care a scăzut treptat iar în luna Septembrie s-a cifrat la 9,7 miliarde de euro.

Datele Eurostat arată că importurile UE din Rusia au scăzut considerabil mai ales la: cărbune (de la o pondere de 45% din importurile extracomunitare în 2021, pînă la 13% în trimestrul trei al anului trecut), gaze naturale (de la 36% pînă la 18%), îngrăşăminte (de la 29% pînă la 17%) şi fier şi oţel (de la 16% pînă la 5%).

Numărul jurnaliştilor ucişi a crescut cu 50% în 2022, în special în Ucraina, Mexic şi Haiti

Numărul jurnaliştilor ucişi anul trecut a fost cu 50% mai mare decît cel din 2021, majoritatea crimelor avînd loc în Ucraina, Haiti şi Mexic, relevă un raport prezentat de Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ), potrivit DPA şi agerpres.

Anul trecut a fost cel mai sîngeros pentru jurnalişti după 2018, cu cel puţin 67 de angajaţi media ucişi, precizează CPJ în raportul său anual.

Cel puţin 41 dintre ei au fost luaţi ca ţintă pentru munca lor, în timp ce motivele celorlalte 26 de crime sunt încă în curs de investigare, a adăugat această organizaţie de promovare a libertăţii media.

În Ucraina au murit 15 jurnalişti, în Mexic, 13, iar în Haiti, şapte. Este cel mai mare număr de jurnalişti ucişi înregistrat de CPJ pentru fiecare dintre cele trei ţări.

Jurnaliştii din Ucraina „se confruntă cu un risc enorm”, susţine CPJ. ”Reprezentanţii media sunt frecvent răniţi în bombardamente în timp ce relatează despre conflict, iar unele relatări susţin că au fost luaţi ca ţintă de forţele ruse”, se precizează în raport.

În Haiti, unii jurnalişti au murit în mîinile bandelor de stradă care au comis violenţe în Capitală, însă cel puţin doi au fost împuşcaţi de Poliţie.

„A relata din Haiti astăzi este extrem de greu pentru jurnalişti, în special în Capitală. Corupţia e peste tot. Nu te poţi baza pe nimeni”, a declarat un reporter de la Radio Caraibe, Mackenson Remy.

Crimele din Mexic se caracterizează prin impunitate şi sunt alimentate de aceasta, aşa cum s-a întîmplat la 17 Ianuarie 2022 cu asasinarea, la Tijuana, a fotografului Margarito Martinez, urmată cinci zile mai tîrziu de uciderea lui Lourdes Maldonado Lopez.

Cei care au comandat asasinatele nu au fost arestaţi niciodată, ceea ce transmite mesajul că „oricine te poate ucide pentru 1.000 de dolari”, a precizat CPJ.