Grupurile pentru drepturile omului susțin că trupele rusești folosesc violul ca instrument de război

Cînd trupele rusești au invadat Ucraina și au început să se apropie de Capitala Kiev, Andrii Dereko a implorat-o pe fiica sa vitregă, Karina Yershova, în vîrstă de 22, să părăsească Bucea, informează mediafax.

În timp ce soldații ruși înconjurau Bucea, la începutul lunii Martie, Yershova s-a ascuns într-un apartament împreună cu alți doi prieteni. Într-una dintre ultimele ocazii în care Dereko și soția sa, Olena, au primit vești de la Yershova, aceasta le-a spus că a părăsit apartamentul pentru a lua mîncare de la un supermarket din apropiere. Cînd au trecut săptămîni întregi fără nici o veste de la Yershova, familia a devenit disperată după vești. Mama ei a lăsat un mesaj pe Facebook rugînd pe oricine știa ce i s-a întîmplat să o contacteze. Prietenii i-au spus că imaginile unei femei moarte cu tatuaje similare cu cel al lui Yershova, care includea un trandafir pe antebraț, au fost postate pe un grup de Telegram creat de un detectiv din Bucea, care încerca să identifice sutele de cadavre găsite în oraș după ce trupele rusești s-au retras din zonă.

Dereko spune că imaginile, văzute de CNN, arată corpul mutilat al fiicei vitrege a lui Andrii Derenko. Poliția i-a spus familiei că aceasta a fost ucisă de soldații ruși. Dereko crede că Yershova a fost abuzată sexual de către trupele rusești. „Anchetatorul a dat de înțeles că a fost violată”, a spus el. Oficialii ucraineni spun că forțele rusești au abuzat sexual femei, copii și bărbați încă de la începutul invaziei, folosind violul și alte infracțiuni sexuale ca arme de război. Grupurile pentru drepturile omului și psihologii ucraineni cu care a vorbit CNN spun că au lucrat non-stop pentru a face față unui număr tot mai mare de cazuri de abuz sexual în care ar fi fost implicați soldați ruși.

Elon Musk plătește 44 miliarde de dolari pentru achiziţionarea Twitter

Consiliul de Administrație al Twitter a fost de acord cu oferta de 44 de miliarde de dolari (34,5 miliarde de lire sterline) din partea miliardarului Elon Musk, informează mediafax.

Musk, care a făcut oferta șocantă în urmă cu mai puțin de două săptămîni, a declarat că Twitter are un „potențial extraordinar” pe care îl va debloca. De asemenea, el a cerut o serie de schimbări, de la relaxarea restricțiilor privind conținutul său la eradicarea conturilor false. Compania a respins inițial oferta lui Musk, dar acum va cere acționarilor să voteze pentru aprobarea tranzacției, scrie BBC. Potrivit revistei Forbes, Musk este cel mai bogat om din lume, cu o avere netă estimată la 273,6 miliarde de dolari, datorată în principal acționariatului său la producătorul de vehicule electrice Tesla, pe care îl conduce. El conduce, de asemenea, firma aerospațială SpaceX. „Libertatea de exprimare este piatra de temelie a unei democrații funcționale, iar Twitter este piața digitală în care sunt dezbătute chestiuni vitale pentru viitorul omenirii”, a afirmat Musk într-o declarație în care a anunțat tranzacția.

Din greșeală, un american a cîștigat 1 milion de dolari

Un bărbat din Iowa, SUA, a cîștigat la loterie 1 milion de dolari, după ce funcționarul de la care a cumpărat biletul a imprimat greșit numerele.

Josh Buster, 40 de ani, bucătar de profesie, a cumpărat de la o agenție două bilete pentru extragerea Mega Millions din 15 Aprilie. Din neatenție, angajatul i-a tipărit greșit numerele, iar unul din numerele alese de Josh a fost pus pe un bilet, iar celelalte 4 pe cel de-al doilea. A fost supărat după ce și-a dat seama de oroare, însă, oricum, nu-și făcuse prea mari speranțe, potrivit CNN. După tragere, a verificat totuși numerele cîștigătoare online și a avut o surpriză de proporții cînd și-a dat seama că greșeala îi adusese un premiu de 1 milion de dolari. Josh Buster a spus că îți va folosit o parte din cîștig pentru a-și plăti ipotecile și că restul sumei o va economisi pentru pensie. Șansele de a cîștiga premiul de 1 milion de dolari în jocul Mega Millions al Loteriei Iowa sunt de doar 1 la 12.607.306, potrivit site-ului loteriei.

Forţele ruse au înfiinţat un lagăr de concentrare în Vovceansk unde torturează civilii

Forţele ruse au înfiinţat un lagăr de concentrare în Vovceansk, regiunea Harkov, unde torturează civilii şi îi obligă să coopereze, denunţă Liudmila Denisova, însărcinata cu drepturile omului în Parlamentul ucrainean, relatează Kiev Independent, scrie news.ro. Trupele ruse au creat un lagăr de concentrare în clădirea unei fabrici din Vovceansk, regiunea Harkov. ”Locuitorii regiunii Harkov sunt torturaţi şi forţaţi să coopereze”, acuză Denisova pe contul de Telegram, adăugînd că acţiuni similare au loc şi în oraşul Izium, care este ocupat de trupele ruse.

Agenții de securitate au rămas uimiți cînd au văzut ce ascundea un bărbat care se comporta suspect în aeroport

Un bărbat care „se comporta suspect” pe un aeroport din India transporta ilegal aproape 800 de grame de aur, în valoare de aproximativ 50.000 de euro, pe care îl ascunsese în rect. Pasagerul fără bagaje a sosit Vineri, 23 Aprilie, cu un zbor Air Arabia în orașul Jaipur. Un purtător de cuvînt al aeroportului a spus că, în aceste condiții, „a fost efectuată o percheziție corporală”, iar în rectul bărbatului au fost descoperite 3 punguțe din plastic, în care se aflau niște capsule cu granule din aur aproape pur, potrivit The Times of India. „Cele 791 de grame de aur, cu o puritate de 99,50%, evaluat la aproximativ 50.000 de euro, a fost confiscat”, a spus un reprezentant al aeroportului.

Aceste incidente sunt destul de frecvente în India, unde contrabanda pe calea aerului este destul de întîlnită, iar cei care o fac sunt tot mai inventivi. În urmă cu cîteva luni, doi bărbați au fost găsiți cu aur de peste 400.000 de euro ascuns în peruci.

Ucraina nu va elimina din Constituţie obiectivul aderării la NATO

Ucraina nu doreşte să elimine din Constituţie obiectivul privind aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), informează dpa, potrivit agerpres. „Amendamentele la Constituţie nu sunt un scop în sine şi nu vor deveni unul”, a declarat preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk, pentru ediţia online a cotidianului Ukrainskaia Pravda, într-un interviu publicat Luni. Ceea ce este ancorat în Constituţie cu privire la alianţa militară NATO şi la Uniunea Europeană constituie „perspectiva Ucrainei asupra viitorului său”, a subliniat el.

Unul dintre principalele obiective ale agresiunii ruse asupra Ucrainei este de a împiedica ţara vecină să adere la NATO şi de a obţine un statut neutru pentru ea. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat dispus să discute despre un statut neutru pentru ţara sa şi despre garanţii de securitate din partea altor ţări, însă pînă acum nu au existat rezultate tangibile în negocierile dintre Ucraina şi Rusia. Rusia cere, de asemenea, ca Ucraina să renunţe oficial la Peninsula Crimeea de la Marea Neagră şi la regiunile estice Doneţk şi Lugansk, însă oficiali ruşi au formulat, în ultimul timp, revendicări asupra întregii zone de Sud a Ucrainei, inclusiv a oraşului-port Odesa. Ruslan Stefanciuk a subliniat în interviu că integritatea teritorială a Ucrainei constituie „o linie roşie”.

O pisică dispărută timp de 5 ani a fost găsită pe o platformă petrolieră

O pisică dispărută timp de cinci ani a fost găsită pe o platformă petrolieră maritimă din largul Scoţiei, de unde a fost recuperată cu elicopterul, a informat o societate de protecţie a animalelor citată de AFP. „Am salvat cu succes o pisică găsită pe o platformă offshore înr-un container provenit din Peterhead”, în Estul Scoţiei, a comunicat asociaţia scoţiană SPCA.

Pisica a fost adusă pe 22 Aprilie cu ajutorul personalului unui elicopter. Animalul a fost găsit într-un container în largul coastelor scoţiene, conform Agerpres. În ultimii ani, pisica frecventase o închisoare din Peterhead, unde membrii personalului îi dădeau de mîncare şi îi puseseră numele „Joe". La verificarea cipului au aflat însă că motanul se numeşte „Dexter" şi că era dat dispărut de cinci ani. „Suntem fericiţi că a fost bine îngrijit în toţi aceşti ani şi încîntaţi că putem restitui motanul stăpînilor săi, pe care i-am putut găsi datorită cipului", a explicat asociaţia.

Ce a pățit un controlor care a prins 5.000 de călători fără bilete și le-a dat amenzi

Un controlor de bilete din Italia care a fost concediat pentru că le-a dat pasagerilor prea multe amenzi, în jur de 5.000, a spus că acum „coșmarul său s-a încheiat”, după ce instanța a decis că a fost demis pe nedrept.

Francesco Bonanno, de 61 de ani, a fost acuzat că a „terorizat” pasagerii, manifestînd exces de zel și aplicînd în decurs de cîțiva ani numărul record de amenzi, în timp ce controla biletele pe rutele din Nordul țării ale companiei Trenitalia. Trenitalia l-a concediat în 2017, după ce a primit un val de plîngeri de la clienți nemulțumiți, relatează The Guardian. Compania a ajuns atunci la concluzia că Bonanno a dat amenzi în valoare de 10.000 de euro în mod arbitrar. Controlorul, care locuiește în Jesolo, lîngă Veneția, a amendat pasagerii pentru diverse abateri, cum ar fi călătoria fără bilet sau călătoria cu bilet pentru o altă rută. El a acționat compania în Justiție și s-a întors oficial la muncă, după ce instanța supremă a hotărît să fie „reintegrat” înapoi în companie. Instanța l-a descris pe controlor ca pe o persoană care a lucrat cu „un zel neobișnuit”, dar nu a greșit cu nimic, ci doar și-a făcut treaba în „mod extrem de meticulos”, fără să aibă vreun cîștig personal. 

Avocatul lui, Lucio Spampatti, a spus că nu a auzit niciodată că cineva să fie concediat pentru că muncea mult și bine. „Dacă te gîndești bine, această poveste este paradoxală. Vorbim despre un conductor de tren, care, ca urmare a identificării de pasageri fără bilet, a adus companiei mai mult de 200.000 de euro.”

Curtea Penală Internaţională începe anchetarea crimelor de război din Ucraina

Biroul Procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI) va participa la ancheta europeană asupra principalelor presupuse crime comise în Ucraina, o premieră, a anunţat Luni agenţia de cooperare judiciară Eurojust, informează AFP.

Echipa Comună de Anchetă (JIT), pusă în funcţiune în Martie de Lituania, Polonia şi Ucraina, cu susţinerea Eurojust, vizează să faciliteze anchetele şi urmăririle în statele vizate, precum şi cele care ar putea fi aduse în faţa CPI, a precizat agenţia într-un comunicat. „Procurorul CPI, Karim Khan, şi procurorii generali ai celor trei ţări vizate au semnat astăzi (Luni) un acord asupra primei participări a Biroului Procurorului la o Echipă Comună de Anchetă", a anunţat Eurojust, conform Agerpres. Acest acord „va permite o coordonare şi o cooperare rapide şi în timp real cu ţările partenere (ale echipei comune de anchetă), în cadrul anchetelor desfăşurate de Biroul Procurorului şi autorităţile naţionale competente", a precizat agenţia. Acordul le permite părţilor să trimită „un mesaj clar că vor fi întreprinse toate eforturile pentru a aduna eficient probe asupra principalelor crime internaţionale comise în Ucraina şi a-i aduce pe responsabili în faţa Justiţiei", a afirmat Eurojust.

Biroul Procurorului CPI, înfiinţat în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, a declanşat pe 3 Martie o anchetă asupra situaţiei in Ucraina, după ce a primit undă verde de la aproape 40 de state participante la CPI. Britanicul Karim Khan s-a deplasat mai devreme luna aceasta în oraşul Bucea, lîngă Kiev, unde cadavrele a sute de civili, potrivit autorităţilor ucrainene, au fost descoperite după retragerea trupelor ruse. În timpul acestei vizite, Khan a declarat că Ucraina este „o scenă de crimă". Din 2018, Ucraina este una dintre cele 10 ţări non-membre ale UE care dispune de un procuror de legătură la Eurojust. În afară de Parchetul ucrainean şi de CPI, 11 ţări membre ale UE, printre care Lituania şi Polonia, au declanşat o anchetă asupra unor posibile crime de război în Ucraina, acuzaţie dezminţită de Moscova. Numărul actual de crime de război comise împotriva umanităţii, înregistrate în Ucraina, este mai mare de 6.000, iar alte state membre preconizează să se ralieze echipei comune de anchetă, potrivit Comisiei Europene.

Finlanda și Suedia vor să adere la NATO cît mai repede

Finlanda și Suedia își vor exprima împreună dorința de a adera la NATO în luna Mai, au informat Luni ziarele Iltalehti din Finlanda și Expressen din Suedia, citînd surse apropiate subiectului, potrivit Reuters.

În ciuda cooperării strînse cu Alianța Nord-Atlantică, îndeosebi de cînd Rusia a anexat Crimeea în 2014, ambele țări nordice au ales să rămînă în afara organizației. Dar invadarea Ucrainei de către Rusia a forțat Suedia și Finlanda să examineze dacă neutralitatea lor militară este cel mai bun mijloc de a asigura securitatea națională. Potrivit Iltalehti, liderii Finlandei și Suediei plănuiesc să se întîlnească la data se 16 Mai și după aceea să anunțe public planurile de a aplica pentru a se alătura NATO. Ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavisto, a refuzat să comenteze, dar a ținut să precizeze că ar prefera ca Finlanda și Suedia să facă alegeri similare.

Cotidianul suedez Aftonbladet a raportat, citînd surse apropiate Guvernului suedez, că SUA și Marea Britanie au promis Suediei o prezență militară sporită, exerciții militare mai aprofundate și sprijin „politic puternic” din partea țărilor NATO pentru procesul de aderare. Ministerul suedez de Externe a refuzat să comenteze rapoartele Expressen și Aftonbladet.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe de la Moscova a afirmat că, în cazul în care Suedia sau Finlanda vor încerca să adere la Alianţa Nord-Atlantică, acest lucru „va genera consecinţe militare şi politice grave, care ar necesita ca Rusia să adopte măsuri de reciprocitate”.