Putin a promis că Armata va primi tot ce are nevoie pentru campania din Ucraina

Preşedintele Vladimir Putin a promis că Rusia îşi va atinge toate obiectivele campaniei sale militare în Ucraina şi că forţele armate vor primi tot ceea ce le este necesar în acest scop, transmite Reuters.

Într-un discurs la o reuniune de bilanţ cu responsabilii din domeniul Apărării, la Moscova, Putin i-a numit ”'eroi” pe soldaţii şi comandanţii acestora. El a afirmat că nu vor exista limite financiare pentru ceea ce Guvernul va furniza Armatei în termeni de echipament şi armament. Putin a mai spus că NATO îşi foloseşte pe deplin capabilităţile împotriva Rusiei, preşedintele cerîndu-le responsabililor militari prezenţi să îşi utilizeze experienţa cîştigată în luptele din Siria şi în cele zece luni ale ”operaţiunii militare speciale” în Ucraina. În acelaşi discurs, Putin a mai spus că Rusia trebuie să ia notă de importanţa dronelor în conflict. Racheta balistică intercontinentală Sarmat, cunoscută şi ca Satan II, va fi pregătită să fie desfăşurată în viitorul apropiat, a adăugat preşedintele rus. (AGERPRES)

Credibilitatea UE este pusă la grea încercare de scandalul Qatargate

Scandalul de corupţie Qatargate, care a zguduit Parlamentul European, este ”dramatic şi dăunător pentru credibilitatea Uniunii Europene” şi face mai grea pentru Bruxelles soluţionarea mai multor crize suprapuse, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-un interviu pentru POLITICO, preluat de agerpres.

Michel s-a arătat îngrijorat de acuzaţiile de participare la o organizaţie infracţională, spălare de bani şi corupţie, formulate recent de Poliţia belgiană la adresa unor actuali şi foşti membri ai Parlamentului European.

”În primul rînd trebuie să tragem învăţăminte din asta şi să venim cu un pachet de măsuri pentru a evita astfel de lucruri, pentru a împiedica în viitor corupţia”, a spus oficialitatea europeană. Dar acest scandal „face mai dificil pentru noi să ne concentrăm pe crizele economică şi energetică care au impact asupra vieţii europenilor chiar acum”, a accentuat Charles Michel. În opinia sa, impactul Qatargate îi va face mai grea munca, în contextul în care Michel încearcă să trateze o serie de chestiuni descrise ca ”existenţiale pentru proiectul european”.

Dacă Europa nu aduce un răspuns adecvat în următoarele săptămîni, atunci există riscul ”fragmentării pieţei unice”, a explicat preşedintele Consiliului European. Potrivit acestuia, o altă mare problemă întîmpinată de Europa este reprezentată de ”supradependenţa de China şi de presiunea pusă de China asupra europenilor”.

Fosta vicepreşedintă a Parlamentului European Eva Kaili, partenerul său de viaţă Francesco Giorgi, care este şi asistent parlamentar, fostul eurodeputat Pier Antonio Panzeri (toţi social-democraţi) plus lobby-istul şi directorul ONG-ului No Peace Without Justice, Niccolo Figa-Talamanca, sunt inculpaţi în acest scandal. Cei patru sunt acuzaţi de participare la o organizaţie infracţională, spălare de bani şi corupţie.

Putin: A devenit evident că războiul rus din Ucraina era inevitabil

”A devenit evident că războiul rus din Ucraina era inevitabil”, a susţinu Miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, subliniind că ”este mai bine azi decît mîine” să aibă loc, relatează CNN, scrie news.ro. 

”A devenit evident că înfruntările cu aceste forţe, inclusiv în Ucraina, erau inevitabile. Singura problemă era cînd să se întîmple”, a subliniat liderul de la Kremlin într-o reuniune cu oficiali din domeniul Apărării.

”Bineînţeles, operaţiunile militare sunt asociate întotdeauna cu tragedia şi pierderea de oameni. Noi înţelegem acest lucru foarte bine şi suntem conştienţi de asta. Dar, pentru că era inevitabil, e mai bine azi decît mîine”, a subliniat el.

Putin a reiterat că obiectivele Rusiei în Ucraina vor fi atinse.

Ucraina îşi garantează necesarul de arme şi muniţii pentru întregul an 2023

Ucraina va primi armele şi muniţiile necesare pe parcursul fiecărei luni din anul 2023 pentru a putea lupta împotriva invaziei ruse, a dat asigurări, Miercuri, ministrul Apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, transmite EFE, potrivit agerpres.

În cadrul unui program special difuzat de posturile de televiziune ucrainene şi preluat de agenţia Interfax-Ucraina, înaltul oficial de la Kiev a subliniat că ţara a semnat numeroase contracte cu alte naţiuni pentru a dispune de arme în lunile următoare.

„Industria militară americană este deja în funcţiune. Cu alte cuvinte, una dintre temele-cheie ale fiecărei întîlniri din cadrul ‘formatului Ramstein’ (cum sunt numite întîlnirile Grupului de Apărare al Ucrainei cu alte naţiuni) este implementarea capacităţilor ţărilor care sprijină Ucraina în acest război”, a precizat ministrul ucrainean.

În acest moment, „au fost deja plasate comenzi, şi nu doar în SUA, ci şi în Germania, Franţa, Slovacia, Cehia, România şi alte ţări”, a subliniat el.

Lavrov a acuzat UE că nu investighează corect exploziile care au avariat Nord Stream

Ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a declarat, Miercuri, că ţările europene par să nu investigheze în mod corespunzător seria de explozii care au avariat gazoductele Nord Stream în Septembrie, informează Reuters, potrivit agerpres.

„După exploziile la Nord Stream, pe care se pare că nimeni din Uniunea Europeană nu le investighează în mod obiectiv, Rusia a oprit transportul de gaz prin traseele nordice”, a spus Lavrov.

Rusia a acuzat Regatul Unit pentru explozii, acuzaţii respinse de Londra. Anchetatori din Suedia şi Danemarca susţin că aceste explozii au fost rezultatul unor acţiuni de sabotaj deliberate, chiar dacă nu au numit vreun posibil vinovat.

Citînd oficiali din cadrul diplomaţiei şi ai serviciilor secrete, cotidianul Washington Post informează, Miercuri, că nu există dovezi concludente care să sugereze că Rusia s-ar fi aflat în spatele atacurilor, după cum au afirmat unii analişti şi Guverne occidentale imediat după producerea lor.

Potrivit Washington Post, unele dintre surse cred acum că este imposibil de stabilit cine este vinovatul.

Podoliak despre vizita Preşedintelui Zelenski în SUA

Vizita „extrem de importantă” pe care Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a efectuat-o Miercuri în SUA va zădărnici tentativele Moscovei de a demonstra că relaţiile ucraineano-americane se răcesc, a declarat un consilier al liderului de la Kiev, informează Reuters, potrivit agerpres.

Consilierul politic Mihailo Podoliak a declarat, pentru Reuters, într-un comentariu scris, că vizita lui Zelenski, inclusiv discuţiile cu Preşedintele american, Joe Biden, oferă ocazia de a explica situaţia reală din Ucraina, de ce fel de arme are nevoie Kievul pentru a lupta împotriva Rusiei şi motivele pentru care are nevoie de ele.

„În primul rînd, atît vizita în sine, cît şi nivelul întrevederilor planificate atestă în mod clar gradul ridicat de încredere dintre ţările noastre. În al doilea rînd, acest lucru pune în sfîrşit capăt încercărilor părţii ruse de a demonstra o pretinsă răcire a relaţiilor noastre bilaterale”, a spus Podoliak.

„Aceasta nu este, desigur, cîtuşi de puţin adevărat. SUA susţin fără echivoc Ucraina”, a subliniat consilierul Preşedintelui Zelenski.

„În opinia mea, vizita va activa şi va optimiza în mod neîndoielnic zonele-cheie ale cooperării militare, va mobiliza în continuare sprijinul politic bi-partizan şi va zugrăvi mai clar imagina viitorului dacă războiului nu i se pune capăt în mod corect”, a adăugat Podoliak. 

Qatargate: Eva Kaili a depus mărturie

Nu putea decît să cedeze presiunii anchetatorilor. Se află în închisoare din 9 Decembrie, după ce a izbucnit dosarul Qatargate. Miercuri a depus mărturie. Fostul vicepreședinte al Parlamentului European, Eva Kaili, a recunoscut că și-a însărcinat tatăl să ascundă teancurile de bani și că era la curent cu activitatea desfășurată de soțul ei, Francesco Giorgi, împreună cu fostul europarlamentar Antonio Panzeri, ambii în închisoare, scrie ziarul belgian „Le Soir”, pe baza unor documente vizualizate împreună cu „Knack” și „La Repubblica”. Şi Panzeri și-a recunoscut parțial implicarea, arătînd apoi cu degetul către fostul coleg socialist Marc Tarabella, care ar fi fost beneficiarul „cadourilor” din Qatar, transmite RAI NEWS, potrivit RADOR.

Înainte de a confesa, Eva Kaili încercase să nege totul. Din închisoarea Haren, aflată la periferia de Nord-Est a orașului Bruxelles, Kaili își revendicase nevinovăția. Potrivit reconstrucției ziarului francofon, în ziua raidului care a dus la arestări, Kaili ar fi intrat în panică cînd Poliția l-a reținut pe partenerul ei Francesco Giorgi, care tocmai plecase din apartamentul lor din Rue Wiertz, la mică distanță de Parlamentul European (PE). Pe lîngă faptul că și-a avertizat tatăl, care a fost oprit la scurt timp la Sofitel, un hotel de lux din inima cartierului european, în timp ce încerca să fugă cu o valiză plină de bani, fostul vicepreședinte al PE a încercat să ia legătura cu Panzeri și cu alți doi europarlamentari citați în anchetă.

Delictul flagrant – în casa lui Kaili și Giorgi au fost găsite mai multe teancuri cu bancnote – și încercarea de a distruge probele a convins Justiția belgiană să o aresteze.

O Comisie a Camerei Reprezentanţilor a aprobat publicarea declaraţiilor fiscale ale lui Donald Trump

Congresmeni americani au votat în favoarea publicării declaraţiilor fiscale ale fostului Preşedinte republican Donald Trump, care duce o luptă juridică de ani de zile pentru a le păstra private, a transmis AFP, potrivit agerpres.

O Comisie a Camerei Reprezentanţilor care se ocupă în special de chestiuni fiscale şi are o majoritate democrată pînă la instalarea noii majorităţi republicane la începutul lunii Ianuarie, a votat cu 24 de voturi pentru şi 16 împotrivă în favoarea publicării declaraţiilor fiscale ale miliardarului republican din perioada 2015 – 2020.

Înaintea votului, aleşii democraţi nu au exclus să facă publice aceste fişe fiscale imediat după aprobare, însă data exactă a publicării nu era încă cunoscută imediat după vot.

Donald Trump, care s-a angajat într-o nouă cursă pentru Casa Albă la alegerile care vor avea loc în 2024, nu şi-a făcut publice declaraţiile fiscale spre deosebire de toţi predecesorii săi începînd din anii 1970, ridicînd multe semne de întrebare cu privire la conţinutul acestora.

Comisia solicită de trei ani documentele transmise autorităţilor fiscale de către Donald Trump. În cele din urmă, Curtea Supremă i-a dat cîştig de cauză la sfîrşitul lunii Noiembrie. Doar cîţiva congresmeni au reuşit să le consulte.

Lipsa de transparenţă a lui Donald Trump, care şi-a făcut din bogăţie un argument de campanie, a alimentat ani de zile speculaţiile cu privire la amploarea averii sale sau la potenţiale conflicte de interese.

La începutul lunii Decembrie, afacerea sa de familie, Trump Organization, a fost găsită vinovată de fraude financiare şi fiscale la finalul unui proces desfăşurat la New York în care fostul Preşedinte republican nu a fost judecat.

Elveţia va colabora cu Parchetul European pentru combaterea infracţionalităţii financiare

Elveţia a autorizat colaborarea cu Parchetul European în vederea reducerii riscurilor de deturnare a mijloacelor financiare către activităţi ilegale, transmite AFP, potrivit agerpres.

Guvernul federal de la Berna a aprobat ca, de la 15 Februarie 2023, autorităţile elveţiene să poată face ”schimb de mijloace de probă şi de alte informaţii cu Parchetul European”.

Executivul elveţian doreşte să consolideze astfel ”lupta contra infracţionalităţii transnaţionale”, subliniază un comunicat al Consiliului federal.

Noua ordonanţă îi permite Elveţiei ”să aibă acces la mijloace de probă strînse de Parchetul European pentru propriile sale proceduri”.

Parchetul European, care şi-a început activitatea la 1 Iunie 2021, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa Justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului Uniunii Europene, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.

Fiecare dintre cele 22 de state participante (inclusiv România) are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţările lor. Patru state membre ale Uniunii Europene – Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda – au ales să nu participe la Parchetul European, iar Danemarca are un opt-out de la spaţiul european de libertate, securitate şi Justiţie.

În primul an al operaţiunilor sale, Parchetul European a confiscat active în valoare de 250 de milioane de euro. Bugetul anual al instituţiei este de 44 de milioane de euro.

Armata rusă consideră că e necesară creşterea efectivelor sale la 1,5 milioane de militari

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat, Miercuri, că este "necesară" mărirea efectivelor Armatei Rusiei la 1,5 milioane de militari şi creşterea vîrstei limită pentru efectuarea serviciului militar, în contextul ofensivei ruse în Ucraina, relatează AFP.
"Pentru a garanta îndeplinirea sarcinilor pentru asigurarea securităţii militare a Rusiei, este necesar să se crească efectivul forţelor armate la 1,5 milioane de militari, dintre care 695.000 sub contract", a declarat Şoigu, la o reuniune în prezenţa preşedintelui Vladimir Putin, care a spus că este "de acord" cu aceste afirmaţii.

Un decret prezidenţial, care datează din luna August, prevede deja creşterea la 1,15 milioane a numărului militarilor combatanţi începînd de la 1 Ianuarie.

Potrivit Reuters, Serghei Şoigu a mai afirmat că va fi mărită vîrsta de recrutare pentru a include cetăţenii ruşi de 21-30 de ani. În baza actualei legi pot fi convocaţi pentru efectuarea serviciului militar obligatoriu ruşii cu vîrsta între 18 şi 27 de ani, deşi atît Şoigu, cît şi Putin au afirmat în mai multe rînduri că astfel de recruţi nu sunt trimişi să lupte în Ucraina.