Erdogan vrea să înăsprească legislaÅ£ia privind social media

PreÅŸedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat Miercuri că Ankara va adopta, pînă la finalul anului, o nouă legislaÅ£ie pentru a Å£ine sub control social media, după ce naÅŸterea nepotului său a devenit subiectul unor calomnii ÅŸi ironii pe Twitter, transmit Reuters, AFP ÅŸi dpa. ”ÎnÅ£elegeÅ£i acum de ce suntem împotriva social media precum YouTube, Twitter ÅŸi Netflix? Pentru a eradica această imoralitate”, a spus Erdogan într-o videoconferinţă cu membri ai Partidului JustiÅ£iei ÅŸi Dezvoltării (AKP), aflat la guvernare. Åžeful statului turc a precizat că un proiect legislativ în această privinţă va fi introdus în Parlament cît mai rapid posibil pentru ”a controla” asemenea platforme online, adăugînd că în prezent sunt în desfăşurare anchete contra celor care i-au ”atacat” familia prin ”abuzarea unui nou-născut”.

Ministrul turc al FinanÅ£elor, Berat Albayrak, care este ginerele lui Recep Tayyip Erdogan, a anunÅ£at MarÅ£i pe Twitter naÅŸterea celui de-al patrulea copil al său ÅŸi al soÅ£iei sale Esra. AnunÅ£ul a fost urmat de mesaje insultătoare în care era pusă sub semnul întrebării paternitatea. PoliÅ£ia turcă a anunÅ£at Miercuri că a reÅ£inut ÅŸi plasat în arest 11 persoane în acest dosar.

Rușii au aprobat cu o largă majoritate referendumul constituțional

Cetăţenii ruÅŸi au aprobat cu largă majoritate reforma constituÅ£ională supusă referendumului, permiÅ£îndu-i astfel PreÅŸedintelui Vladimir Putin să candideze pentru încă două mandate ÅŸi să rămînă ÅŸef al statului pînă în 2036, transmite Reuters, scrie agerpres. Rezultatele parÅ£iale au fost anunÅ£ate Miercuri, cu cinci ore înainte de închiderea urnelor. Conform Comisiei Electorale Centrale din Rusia, rezultatul este de peste 70% în favoarea modificării ConstituÅ£iei ÅŸi ceva mai puÅ£in de 29% împotrivă.

Boris Johnson: Anexarea Cisiordaniei, o încălcare a dreptului internaÅ£ional

Anexarea unor porÅ£iuni ale Cisirdaniei ocupate de către Israel ar reprezenta o ”încălcare a dreptului internaÅ£ional” ÅŸi ar fi ”contrară” intereselor statului evreu, avertizează premierul britanic Boris Johnson într-un editorial publicat pe prima pagină a unui mare cotidian israelian, Yediot Aharonot, relatează AFP. ”Sunt un apărător pasionat al Israelului”, dar ”sper profund ca anexarea să nu meargă înainte”, scrie Johnson într-un editorial, în ebraică, publicat Miercuri pe prima pagină a cotidianului israelian Yediot Aharonot, cel mai citit în Å£ară.

”Ca vechi prieten, admirator ÅŸi susÅ£inător al Israelului, mă tem că aceste propuneri (de anexare) nu vor reuÅŸi să securizeze frontierele Israelului ÅŸi că vor fi, astfel, contrare intereselor pe termen lung ale Israelului”, adaugă premierul britanic, considerat un apropiat al premierului israelian Benjamin Netanyahu, pe care l-a catalogat anul trecut drept ”prieten”. ”Anexarea pune în pericol drumul făcut de Israel de a se apropia de lumea arabă ÅŸi musulmană (…), iar inamicii Israelului vor profita de situaÅ£ie ÅŸi o vor folosi împotriva celor care speră la progrese în Orientul Mijlociu”, apreciază Johnson, care denunţă o anexare drept o ”încălcare a dreptului internaÅ£ional”.

”Vreau o soluÅ£ie dreaptă pentru israelieni ÅŸi palestinieni, iar singurul mijloc este ca cele două părÅ£i să revină la masa negocierilor. Anexarea nu poate decît să ne îndepărteze de acest obiectiv”, conchide Johnson, alăturîndu-se astfel poziÅ£iei multor lideri europeni în acest subiect sensibil.

Tensiunile turco-franceze se acutizează. Ultima mutare a Ankarei înfurie Parisul

Ambasadorul turc la Paris, Ismail Hakki Mussa, a informat, Miercuri, Senatul francez despre suspendarea FranÅ£ei din operaÅ£iunea navală Sea Guardian desfăşurată de NATO în Marea Mediterana, transmite Reuters, potrivit agerpres. Diplomatul susÅ£ine că decizia a fost luată după ce ancheta AlianÅ£ei Nord-Atlantice nu a confirmat versiunea Parisului privind un incident între nave militare turce ÅŸi franceze.

Ziarul francez L’Opinion a scris Miercuri că FranÅ£a a trimis NATO o scrisoare în care îÅŸi anunţă autosuspendarea din operaÅ£iunea de securitate maritimă Sea Guardian pînă cînd va obÅ£ine clarificări. FranÅ£a a susÅ£inut că în timpul incidentului din 10 Iunie mai multe nave militare turce ÅŸi-au declanÅŸat radarele către fregata franceză Courbet, iar marinarii turci s-au echipat cu veste antiglonÅ£ ÅŸi au trecut la posturile cu armament uÅŸor. Conform părÅ£ii franceze, navele turce s-au manifestat agresiv după ce Courbet a încercat să inspecteze un vas suspectat că încalcă embargoul ONU asupra livrării de arme către Libia. NATO a deschis o anchetă după ce Parisul a protestat în cadrul unei reuniuni a miniÅŸtrilor Apărării din Alianţă.

”Se pare că experÅ£ii NATO nu au ajuns la aceeaÅŸi concluzie. Am primit informaÅ£ia ieri. Se pare că Courbet se retrage din acest exerciÅ£iu NATO”, a spus ambasadorul turc în timpul unei audieri în Senatul francez. Musa a dezminÅ£it versiunea FranÅ£ei ÅŸi a declarat că nava militară franceză a fost de fapt agresivă. Ministerul Apărării ÅŸi Ministerul de Externe ale FranÅ£ei nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta. AgenÅ£ia nu a obÅ£inut imediat o reacÅ£ie nici din partea Comandamentului Naval Aliat, care conduce operaÅ£iunea Sea Guardian.

Legăturile dintre FranÅ£a ÅŸi Turcia, aliate în cadrul NATO, s-au înrăutăţit în ultimele săptămîni. DivergenÅ£ele sunt legate de Libia, Nordul Siriei ÅŸi forajele în Estul Mării Mediterane, în apropierea Ciprului. 

PoliÅ£istul american, acuzat de moartea unui negru în Atlanta, a fost eliberat din închisoare

Fostul ofiÅ£er de PoliÅ£ie din oraÅŸul Atlanta acuzat luna trecută pentru uciderea unui bărbat afro-american, Rayshard Brooks, a fost eliberat pe cauÅ£iune, au anunÅ£at Miercuri canalele de televiziune locale, citate de Reuters. Un judecător districtual a stabilit la 500.000 de dolari valoarea cauÅ£iunii pentru Garrett Rolfe (27 de ani) ÅŸi a adăugat numeroase condiÅ£ii, printre care purtarea unei brăţări de monitorizare la gleznă ÅŸi respectarea unor restricÅ£ii de circulaÅ£ie. Garrett Rolfe a părăsit Miercuri dimineaţă închisoarea din districtul Gwinnett unde se afla în detenÅ£ie.

La audierea de MarÅ£i, Tomika Miller, văduva lui Brooks, a cerut instanÅ£ei să nu aprobe eliberarea pe cauÅ£iune a lui Rolfe, spunînd că nu se va simÅ£i în siguranţă ÅŸtiind că fostul ofiÅ£er de PoliÅ£ie este în libertate. Avocatul lui Rolfe anunÅ£ase că va prezenta probe solide conform cărora poliÅ£istul a avut justificare pentru a folosi forÅ£a letală întrucît a acÅ£ionat în legitimă apărare.

Rayshard Brooks (27 de ani) a fost împuÅŸcat în noaptea de 12 spre 13 Iunie. Faptele s-au petrecut în Atlanta, capitala statului Georgia, în contextul în care numeroase manifestaÅ£ii împotriva violenÅ£elor poliÅ£iÅŸtilor au loc de mai multe săptămîni în SUA ÅŸi în alte ţări de pe glob după moartea lui George Floyd, afro-americanul care a murit la Minneapolis, în 25 Mai, după ce un ofiÅ£er de poliÅ£ie l-a presat cu genunchiul pe gît timp de aproape nouă minute. Brooks adormise în maÅŸina sa pe calea de acces a unui restaurant fast-food drive-in, iar angajaÅ£ii localului au chemat PoliÅ£ia deoarece accesul clienÅ£ilor era blocat, potrivit unui raport oficial. Rayshard Brooks se afla sub influenÅ£a alcoolului ÅŸi a opus rezistenţă atunci cînd PoliÅ£ia a dorit să-l aresteze, potrivit raportului Biroului de investigaÅ£ii din Georgia. Înregistrarea video de supraveghere arată „că în timpul unei lupte cu ofiÅ£erii, Brooks a confiscat pistolul cu electroÅŸoc al unui ofiÅ£er ÅŸi a fugit”, conform sursei citate.

„OfiÅ£erii l-au urmărit pe Brooks pe jos ÅŸi, in timpul urmăririi, Brooks s-a întors ÅŸi a îndreptat pistolul spre un ofiÅ£er, care ÅŸi-a utilizat arma rănindu-l”. Brooks a fost transportat la spital ÅŸi a fost operat, dar a decedat la scurt timp, se arată în raportul oficial care mai precizează că un agent de PoliÅ£ie a fost rănit.

Uniunea Europeană ÅŸi-a redeschis porÅ£ile pentru turiÅŸti. Americanii rămîn pe lista neagră

Echilibru subtil între măsurile sanitare legate de noul coronavirus ÅŸi necesitatea economică: Uniunea Europeană ÅŸi-a redeschis de Miercuri graniÅ£ele în mijlocul sezonului estival, relatează AFP, potrivit agerpres. UE a autorizat zboruri provenind din 14 ţări de pe toate continentele, plus cele din China, cu singura condiÅ£ie ca aceasta să primească pe teritoriul său vizitatori „neesenÅ£iali” din UE, ceea ce momentan nu este cazul. Fructul negocierilor dificile, această listă adoptată MarÅ£i ÅŸi care urmează să fie revizuită în două săptămîni se bazează „în principal” pe criterii epidemiologice.

Vor fi admiÅŸi în UE ÅŸi spaÅ£iul Schengen turiÅŸti veniÅ£i din Algeria, Australia, Canada, Georgia, Japonia, Muntenegru, Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Serbia, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia ÅŸi Uruguay. Statele Unite, Å£ara cea mai afectată de pandemie cu 125.928 de decese la aproape 2,6 milioane de cazuri, sunt excluse de pe listă, de asemenea ÅŸi Brazilia, Rusia, India, Turcia ÅŸi Israel.

China condiționează accesul europenilor

China, care a fost înscrisă condiÅ£ionat de Uniunea Europeană pe lista ţărilor pentru care blocul comunitar ridică restricÅ£iile de călătorie instituite pentru a preveni răspîndirea coronavirusului, a promis Miercuri că dacă va putea garanta securitatea împotriva epidemiei va permite din nou accesul cetăţenilor europeni în această Å£ară ”în ordinea corespunzătoare ÅŸi prin mijloace sigure”, dar nu s-a angajat asupra unei date, relatează AFP.

China figurează pe lista celor 15 ţări, publicată MarÅ£i de Bruxelles, ai cărei cetăţeni vor putea intra în statele UE, dar numai cu condiÅ£ia reciprocităţi, ÅŸi anume ca cetăţenii europeni să poată la rîndul lor intra în China în cazul călătoriilor neesenÅ£iale, ceea ce nu se întîmplă în prezent ca urmare a restricÅ£iilor antiepidemice. Întrebat Miercuri despre intenÅ£iile Beijingului, un purtător de cuvînt al MAE chinez, Zhao Lijian, a răspuns: ”Cu condiÅ£ia să putem garanta securitatea împotriva epidemiei, China va restabili gradual schimburile de persoane cu UE în ordinea corespunzătoare ÅŸi prin mijloace sigure”.

Consiliul UE a recomandat MarÅ£i statelor membre ridicarea graduală a restricÅ£iile pentru călătoriile neesenÅ£iale în blocul comunitar dinspre 14 ţări terÅ£e cu rate reduse de transmitere a noului coronavirus, respectiv Algeria, Australia, Canada, Georgia, Japonia, Muntenegru, Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Serbia, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia ÅŸi Uruguay. Această recomandare a Consiliului UE nu este un instrument cu obligativitate juridică. Autorităţile statelor membre UE rămîn responsabile pentru implementarea conÅ£inutului recomandării. Ele pot, în deplină transparenţă, să ridice doar progresiv restricÅ£iile de călătorie către ţările listate.

Războiul americano-chinez se mută în presă: Beijingul impune represalii asupra a patru media de peste ocean

China a anunÅ£at Miercuri că impune represalii asupra a patru media americane prezente pe teritoriul său, după măsuri similare adoptate de SUA împotriva unor organe de presă chineze, relatează AFP, potrivit agerpres.mAgenÅ£iile Associated Press (AP) ÅŸi United Press International (UPI), postul de televiziune CBS ÅŸi postul de radio NPR vor trebui să furnizeze în ÅŸapte zile lista cu angajaÅ£ii lor, bunurile lor imobiliare ÅŸi operaÅ£iunile lor financiare în China, a declarat presei Zhao Lijian, un purtător de cuvînt al diplomaÅ£iei chineze. Este vorba de „represalii necesare împotriva represiunii absurde (a AdministraÅ£iei americane) faţă de media chineze în SUA”, a subliniat el într-o conferinţă de presă obiÅŸnuită.

Guvernul american a modificat la 22 Iunie statutul a patru instituÅ£ii media de stat chineze, acuzate că sunt „organe de propagandă” ale Beijingului ÅŸi ale căror birouri în SUA sunt de acum considerate „misiuni diplomatice străine”. Aceste organe de presă, între care se numără televiziunea publică CCTV ÅŸi tabloidul naÅ£ionalist Global Times, trebuie de acum să transmită Departamentului de Stat lista cu angajaÅ£ii lor ÅŸi cu bunurile lor imobiliare. Această măsură a SUA se adaugă la o decizie identică adoptată încă din Februarie împotriva altor cinci organe media chineze.

La momentul respectiv, decizia a marcat începutul unei escaladări pe terenul media între primele două puteri mondiale, a căror relaÅ£ie era deja afectată de tensiuni foarte puternice, în special pe subiectul gestionării noului coronavirus. La sfîrÅŸitul lui Februarie, trei jurnaliÅŸti ai Wall Street Journal au fost expulzaÅ£i din China ca represalii pentru titlul unui articol apărut în cotidianul american. Titlul a fost considerat rasist de către Beijing ÅŸi de unii chinezi. Ulterior, Washingtonul a redus semnificativ numărul chinezilor care primesc autorizaÅ£ia de a lucra pentru media de stat din Å£ara lor în SUA.

Autorităţile chineze au ripostat prin expulzarea altor corespondenţi americani, care lucrau pentru Wall Street Journal şi alte două cotidiene, New York Times şi Washington Post.

UE menține Turcia pe lista țărilor nesigure

Turcia ÅŸi-a declarat Miercuri dezamăgirea faţă de neincluderea sa pe lista ţărilor din care vor fi permise călătoriile către blocul comunitar începînd de la 1 Iulie în contextul pandemiei, Ankara cerînd repararea acestei erori, transmite AFP. ”Trăim dezamăgirea de a nu face parte din listă”, a declarat purtătorul de cuvînt al diplomaÅ£iei turce, Hami Aksoy, într-un comunicat. AÅŸteptăm ca această eroare să fie reparată cît mai rapid’” a adăugat el.

Conform listei publicate MarÅ£i de Uniunea Europeană ÅŸi care nu este constrîngătoare pentru statele membre, călătorii din 15 ţări (printre care China, condiÅ£ionat) sunt autorizaÅ£i să intre în spaÅ£iul Schengen. Turcia ÅŸi SUA nu sunt incluse pe această listă, care va fi reanalizată la fiecare două săptămîni. Decizia constituie o lovitură dură pentru imaginea Turciei, care se străduieÅŸte de mai multe săptămîni să se prezinte ca o Å£ară sigură, pentru a atrage turiÅŸti ÅŸi a salva ce se mai poate din sezonul estival. Ankara afirmă că a combătut cu succes epidemia COVID-19, raportînd o rată de mortalitate relativ scăzută, de circa 5.100 de decese la aproape 200.000 de cazuri de contaminare. Însă în ultimele săptămîni, numărul zilnic de cazuri noi este în creÅŸtere în urma relaxării restricÅ£iilor luna trecută. 

Captură record de droguri în Italia. Marfa valorează un miliard de euro È™i era produsă de islamiÈ™ti în Siria

PoliÅ£ia italiană a anunÅ£at Miercuri o captură record de 14 tone de amfetamine, sub forma a 84 milioane de comprimate de captagon, produse în Siria de gruparea Stat Islamic (SI), informează AFP, potrivit agerpres. Stupefiantele au fost confiscate în portul Salerno (la Sud de Napoli) ÅŸi au o valoare de 1 miliard de euro pe piaÅ£a neagră, arată comunicatul PoliÅ£iei italiene, care vorbeÅŸte despre ”cea mai mare captură de amfetamine la nivel mondial”.

Potrivit anchetei conduse de Parchetul din Napoli, drogurile se găseau în trei containere suspecte, în care se aflau cilindri de hîrtie ÅŸi maÅŸini de uz industrial. Cilindrii de hîrtie în mai multe straturi, cu o înălÅ£ime de 2 metri ÅŸi un diametru de 1,4 metri, fabricaÅ£i probabil în Germania, permiteau ascunderea, în fiecare dintre ei, a circa 350 kg de comprimate în straturile interioare, fără a putea fi detectate prin scanner. Comprimatele erau marcate cu simbolul ”captagon”, un medicament clasat ca stupefiant, cunoscut ÅŸi sub denumirea de ”drogul jihadului”, mai precizează anchetatorii.

”Se ÅŸtie că SI îÅŸi finanÅ£ează activităţile teroriste mai ales prin traficul de drog sintetic produs în Siria, care, din acest motiv, a devenit în ultimii ani primul producător mondial de amfetamine”, subliniază comunicatul PoliÅ£iei italiene.