Germania va prelungi restricţiile pînă la 3 Mai

Germania va prelungi cel puţin pînă la 3 mai restricţiile, inclusiv închiderea şcolilor, pentru a opri răspîndirea noului coronavirus, au declarat Miercuri oficiali regionali, citaţi de France Presse, potrivit agerpres. Restricţiile urmează să fie ridicate treptat începînd cu 3 Mai în Germania, unde numărul cazurilor înregistrate oficial a continuat Miercuri să crească, au decis Guvernul federal al Angelei Merkel şi liderii celor 16 regiuni ale Germaniei, potrivit acestor surse.

Măsurile, decise la jumătatea lunii Martie, constau mai ales din închiderea pînă în 19 Aprilie inclusiv a şcolilor, locurilor culturale, restaurantelor, tuturor magazinelor neesenţiale şi o obligaţie de a respecta o distanţă socială de cel puţin 1,50 metri. Pe lîngă redeschiderea parţială a şcolilor şi liceelor, Guvernul intenţionează din 3 Mai să reia activitatea în magazinele cu o suprafaţă mai mică de 800 de metri pătraţi, în timp ce economia germană, aflată în recesiune din Martie, este dur lovită de consecinţele pandemiei.

Controalele la frontierele cu Franţa, Austria, Elveţia, Luxemburg şi Danemarca vor rămîne în vigoare cel puţin pînă la această dată.

Academia Naţională de Ştiinţe Leopoldina a cerut Luni o revenire „în etape” la normal dacă cifrele privind noile contaminări „se stabilizează la un nivel scăzut” şi dacă „măsurile de igienă sunt menţinute”. Sălile de concerte şi stadioanele ar trebui să rămînă închise pentru încă 18 luni, a sfătuit Marţi preşedintele Academiei, Gerald Haug.

Germania a înregistrat Miercuri 127.584 de cazuri declarate oficial de infecţii cu noul coronavirus (plus 2.486 în 24 de ore) şi 3.254 de decese (plus 285), potrivit Institutului Robert Koch, responsabil cu monitorizarea epidemiologică.

Rusia dă undă verde summitului celor cinci membri permanenţi ai ONU prin videoconferinţă

Cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU au acceptat principiul unui summit – însă data şi ordinea de zi se află în continuare în discuţie –, a anunţat Miercuri ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, citat de agenţia rusă RIA Novosti, relatează Reuters, potrivit agerpres. Liderul de la Kremlin Vladimir Putin a propus în Ianuarie un summit care să fie consacrat, între altele, situaţiei din Libia. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat dorinţa, într-un interviu acordat postului de radio RFI şi difuzat Miercuri, ca summitul să aibă loc ”în următoaree zile” – prin videoconferinţă – în vederea susţinerii unui apel la un armistiţiu mondial. Macron a precizat că doar Rusia mai urma să-şi dea unda verde summitului.

Grecia a început transferul copiilor migranți în țări din UE

Grecia a transferat o duzină de copii neînsoţiţi din tabere de migranţi supraaglomerate spre Luxemburg Miercuri, prima din cele peste 1.000 de relocări accelerate pe fondul îngrijorărilor legate de impactul coronavirusului asupra grupurilor vulnerabile, relatează Reuters, potrivit agerpres. Un alt grup de 50 de copii urmează să fie îmbarcat la bordul unui avion de la Atena spre Germania Sîmbătă, iar alţi 20 vor fi trimişi în Elveţia la o dată ulterioară. Grecia speră să transfere aproximativ 1.600 de minori neînsoţiţi în lunile următoare.

Cel puţin 5.200 de copii migranţi din Siria, Afganistan, Irak şi ţări africane trăiesc în prezent în Grecia, mulţi dintre ei în condiţii dure în taberele din insulele din Marea Egee. Vice-ministrul migraţiei Giorgos Koumoutsakos a declarat că deşi numărul de copii a fost mic, această acţiune a trimis un mesaj puternic altora pentru a urma exemplul Luxemburgului. Grecia, a adăugat el, trebuie să suporte o cotă disproporţionată de refugiaţi. „Grecia se confruntă cu o criză în interiorul unei crize: migraţia şi pandemia împreună”, a mai declarat el televiziunii publice ERT.

După ce a impus devreme restricţii, Grecia s-a descurcat cu pandemia de coronavirus relativ bine în comparaţie cu multe alte state europene, înregistrînd în prezent 2.170 de cazuri confirmate şi 101 decese. Dar economia ei, ieşită dintr-o recesiune de un deceniu în urma unei crize a datoriei, este de aşteptat să sufere grav din cauza colapsului rezervărilor turistice. Human Rights Watch, un ONG de apărare a drepturilor omului, a cerut Greciei în această săptămîni să elibereze toţi minorii neînsoţiţi, declarînd că detenţia lor în tabere supraaglomerate sau în celulele Poliţiei sporeşte riscul de a contracta COVID-19.

Sute de mii de migranţi şi refugiaţi care fug de conflictele şi sărăcia din ţările lor au utilizat Grecia ca o trambulină către alte ţări europene în 2015 şi 2016, cînd un acord intermediat de UE cu Turcia a oprit fluxul. Turcia găzduieşte în prezent aproximativ 3,4 milioane de refugiaţi şi migranţi, în timp ce Grecia are circa 120.000 care aşteaptă prelucrarea cererilor de azil. Mulţi dintre ei sunt în taberele supraaglomerate din cinci insule din Marea Egee, unde organizaţiile de ajutorare afirmă că condiţiile de viaţă sunt cumplite. Aproximativ o duzină de naţiuni europene şi-au exprimat dorinţa de a primi un număr dintre ei în mod voluntar, inclusiv Italia, Finlanda, Serbia, Irlanda şi Portugalia, au declarat oficiali greci.

Începe circul! Joe Biden este acuzat de agresiune sexuală!

O fostă colaboratoare a lui Joe Biden îl acuză că a agresat-o sexual în urmă cu aproape 30 de ani, o acuzaţie dezminţită de echipa de campanie a celui care urmează să fie învestit de Partidul Democrat în vederea alegerilor prezidenţiale din noiembrie, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Joe Biden ”este ferm convins că femeile au dreptul să fie ascultate şi să fie ascultate cu respect”, a subliniat Marţi, într-un comunicat, o purtătoare de cuvînt a echipei sale, Kate Bedingfield. ”Afirmaţii de acest fel este necesar să fie examinate în mod conştiincios de o presă independentă”, a subliniat ea. ”Însă ceea ce este clar cu privire la această acuzaţie este faptul că ea este falsă. Acest lucru nu a avut loc”, a respins ea.

La originea acestui scandal se află Tara Reade, o fostă asistentă a lui Joe Biden care a lucrat pentru el din Decembrie 1992 pînă în August 1993, pe cînd era senator. Tara Reade, în vîrstă de 56 de ani, a declarat pentru The New York Times (NYT), The Washington Post (WP) şi alte publicaţii că Joe Biden a pus-o la perete şi şi-a băgat mîinile în cămaşa şi sub fusta sa. Ea a depus o plîngere săptămîna trecută la Poliţia din Washington, scrie presa americană, în pofida faptului că presupusele fapte s-au prescris.

Reuters scrie că nu a putut să intre în contact cu Tara Reade sau cu vreunul dintre reprezentanţii săi. Publicaţiile care au reprodus declaraţiile lui Tara Reade – inclusiv NYT şi WP – precizează că una dintre prietenele ei le-au declarat că fosta colaboratoare a lui Biden i-a vorbit despre aceste fapte la vremea respectivă. Altă prietenă a lui Reade a declarat NYT că fosta asistentă i-a vorbit în 2008 despre un ”incident traumatizant” implicîndu-l pe Biden. Ziarele scriu că au intervievat un număr mare de persoane care au lucrat la biroul senatorial al lui Biden  cu Reade şi că acestea declară că nu-şi amintesc nimic despre vreun incident de acest fel sau despre vreun comportament de acest fel al fostului vicepreşedinte democrat al Statelor Unite.

Tara Reade este una dintre cele opt femei care au declarat la începutul anului trecut că Joe Biden le-a luat în braţe, sărutat sau atins într-un mod care le-a făcut să nu se simtă în largul lor. Nici una dintre ele nu l-a acuzat pe Biden de vreo agresiune sexuală la acea vreme.

Germania își anunță poziția în scandalul iscat între SUA și OMS

Guvernul german şi-a exprimat Miercuri ”sprijinul explicit” faţă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în urma deciziei Preşedintelui american Donald Trump de a suspenda contribuţia SUA la această organizaţie pe care liderul de la Casa Albă o acuză că nu a luat măsuri de prevenire a pandemiei de COVID-19 şi apoi a gestionat-o prost. ”Activitatea OMS este foarte importantă, mai ales în aceste momente” şi ca atare merită ”tot sprijinul nostru şi de asemenea finanţarea cuvenită”, a declarat purtătorul de cuvînt al cancelarului Angela Merkel, Steffen Seibert, citat de agenţia EFE, potrivit agerpres. ”Guvernul german susţine multilateralismul şi OMS este un instrument relevant al acestuia”, a completat el.

Preşedintele Donald Trump şi directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, s-au angajat într-o dispută publică în timp ce pandemia se extinde. Washingtonul reproşează în principal OMS că această organizaţie a acceptat fără o analiză critică informaţiile incomplete prezentate de China – căreia Ghebreyesus i-a mulţumit pentru ”transparenţă” –, ignorarea avertismentelor timpurii ale Taiwanului privind transmiterea coronavirusului de la om la om şi opoziţia OMS faţă de închiderea graniţelor ca măsură de stopare a răspîndirii acestui nou virus. Prin urmare, Trump a anunţat Marţi suspendarea contribuţiei SUA la această organizaţie ”pe perioada realizării unui studiu care va examina rolul OMS în gestionarea profund eronată şi ascunderea răspîndirii coronavirusului”, conform declaraţiei sale.

Numărul cazurilor de infectări în Rusia a crescut cu 800% în 2 săptămîni

Numărul contaminărilor cu noul coronavirus a crescut Miercuri în Rusia cu peste 3.300, un alt record zilnic pe plan naţional, ajungînd la un total de 24.500 de cazuri, după două săptămîni de creştere exponenţială, potrivit dpa, potrivit agerpres. Astfel, numărul de cazuri de COVID-19 a crescut cu aproximativ 800%, faţă de cel de la începutul lunii. Autorităţile federale au raportat că la 1 Aprilie erau înregistrate aproximativ 2.700 de cazuri. Circa 130.000 de persoane în Rusia se aflau sub observaţie medicală Miercuri, fiind suspectaţi că ar fi putut contracta virusul, a indicat Serviciul federal de supraveghere în una din statisticile sale zilnice.

Oficialii ruşi s-au grăbit să impună măsuri de carantină şi izolare în ultimele două săptămîni pe întreg teritoriul ţării, urmînd exemplul Capitalei ruse Moscova, care a înregistrat cele mai multe cazuri de COVID-19. Preşedintele Vladimir Putin a avertizat săptămîna aceasta că situaţia legată de epidemia de coronavirus „nu se ameliorează” în ţară. Putin a cerut responsabililor ruşi să se pregătească de cel mai sumbru scenariu, menţionînd că Armata s-ar putea implica în viitoarele măsuri de combatere a epidemiei de COVID-19.

Într-o primă etapă, Rusia a răspuns prompt la răspîndirea noului coronavirus în China vecină, cu care a închis frontiera în luna Ianuarie. Autorităţile ruse au adoptat măsuri extinse de carantină pentru persoanele sosite din alte ţări în acea perioadă. În prezent, cea mai mare parte a ţării se află sub incidenţa măsurilor de izolare, măsură impusă pentru prima oară la Moscova cu peste două săptămîni în urmă, cînd oamenilor li s-a spus să stea în case, cu excepţia urgenţelor, pentru a preveni propagarea virusului.

Autoizolarea este singura opţiune, a spus Putin – care lucrează de la distanţă – într-o declaraţie televizată de săptămîna trecută.

Capitala Finlandei ridică restricțiile de deplasare

Guvernul finlandez va ridica restricţiile de circulaţie spre şi dinspre regiunea din jurul Capitalei Helsinki, introduse în urmă cu trei săptămîni pentru a limita răspîndirea coronavirusului, a declarat prim-ministrul Sanna Marin într-o conferinţă de presă, transmit dpa şi Reuters, potrivit agerpres. ”Am decis să ridicăm restricţiile întrucît bazele legale ale continuării restricţiilor temporare de deplasare nu mai sunt considerate a exista”, a afirmat Sanna Marin, făcînd referire la Legea privind prerogativele în situaţie de urgenţă.

Regiunea Uusimaa, care include Capitala Helsinki şi este cea mai populată din ţară, înregistra la sfîrşitul lui Martie două treimi din cazurile de COVID-19 din Finlanda, iar Marţi consemna aproape 2.000 din totalul de 3.161. Tot Marţi, Finlanda avea 232 de pacienţi spitalizaţi şi un bilanţ total de 64 de decese. Conform premierului, Finlanda nu a ajuns încă la finalul epidemiei şi nu a atins nici vîrful acesteia. Atît prim-ministrul, cît şi alţi membri ai Guvernului au precizat în conferinţa de presă că finlandezii ar trebui să evite în continuare deplasările neesenţiale – inclusiv la casele de vacanţă – şi să menţină distanţarea socială.

Potrivit ministrului Justiţiei, Anna-Maja Henriksson, restricţiile de deplasare vor fi ridicate în regiunea Uusimaa imediat după şedinţa de Guvern din cursul după-amiezii.

La rîndul său, ministrul de Interne Maria Ohisala a explicat că Poliţia se va putea concentra de acum pe alte misiuni, inclusiv anchetarea cazurilor de abuz domestic. Măsurile ce rămîn în vigoare prevăd închiderea şcolilor pînă la 13 Mai, elevii de clasa a patra şi mai mari urmînd cursuri online. Restaurantele vor rămîne închise pînă la sfîrşitul lui Mai, cu excepţia vînzărilor pentru acasă. Tot pînă la 31 Mai sunt interzise adunările cu mai mult de 10 persoane.

Atentate dejucate în Egipt: Un poliţist şi şapte presupuşi militanţi au fost ucişi

Un poliţist şi şapte presupuşi militanţi au fost ucişi Marţi seara tîrziu la Cairo într-un schimb de focuri, după ce Ministerul de Interne egiptean a primit informaţii privind potenţiale atacuri împotriva comunităţii copte, de Paşte, informează Miercuri Reuters citînd autorităţile egiptene, potrivit agerpres. Ministerul de Interne de la Cairo a precizat, într-un comunicat, că a primit informaţii că „există o celulă teroristă ale cărei elemente îmbrăţişează ideologia Takfiri care foloseşte mai multe zone din Estul şi Sudul Capitalei pentru a lansa operaţiuni teroriste” împotriva creştinilor copţi, în Săptămîna mare şi în duminica Paştilor.

Copţii, comunitate majoritar ortodoxă ce reprezintă circa 10% din cei peste 100 de milioane de locuitori ai Egiptului, sunt şi cea mai mare comunitate creştină din Orientul Mijlociu şi sărbătoresc Paştele pe 19 Aprilie, menţionează Reuters. Autorităţile egiptene folosesc termenul Takfiri cu referire la militanţi islamişti care îşi califică de regulă victimele drept „necredincioşi”. Creştinii copţi se plîng de multă vreme de persecuţii şi lipsă de protecţie. De-a lungul timpului, comunitatea a fost ţinta mai multor atacuri, ultimul astfel de atentat de amploare avînd loc în Noiembrie 2018, cînd două autobuze cu călători au fost atacate de indivizi înarmaţi în apropierea Mînăstirii Sf. Samuel Mărturisitorul, la circa 260 km de Cairo. Opt oameni au murit şi alţi 18 au fost răniţi în acel atac, revendicat de Statul Islamic.

Alţi trei poliţişti au fost răniţi în atacul de Marţi seara din cartierul Al-Amiyira al Capitalei egiptene, de la care două televiziuni particulare au prezentat înregistrări video. Televiziunile i-au îndemnat pe localnici să rămînă în case.

Reacția diplomației UE după ce SUA au tăiat banii pentru OMS: Regretăm profund!

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi-a exprimat „regretul profund” pentru suspendarea contribuţiei SUA la bugetul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), anunţată în noaptea de Marţi spre Miercuri de Preşedintele Donald Trump, informează AFP, potrivit agerpres. „Nu există nici un motiv pentru a justifica această decizie, într-un moment în care eforturile OMS sunt mai necesare ca oricînd pentru a ajuta la stăvilirea şi reducerea pandemiei de coronavirus”, a notat Borrell pe contul său de Twitter. „Doar unindu-ne forţele vom putea depăşi această criză, care nu are frontiere”, a adăugat el.

Preşedintele Donald Trump a anunţat Marţi suspendarea contribuţiei SUA la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pe motivul „proastei gestionări” a pandemiei noului coronavirus. Trump a declarat că OMS a „eşuat în îndeplinirea obligaţiei sale de bază şi trebuie să fie trasă la răspundere”. Liderul american a adăugat că OMS a promovat „dezinformarea” din partea Chinei în legătură cu acest virus, dezinformare care a determinat probabil o răspîndire mai largă a acestuia decît ar fi fost cazul dacă organizaţia cu sediul la Geneva ar fi gestionat corect criza. Statele Unite sunt principalul finanţator al OMS, cu o contribuţie de peste 400 de milioane de dolari în 2019, circa 15% din bugetul organizaţiei.

UE are în vedere investiții masive prin intermediul viitorului buget multianual

Viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene ar trebui să fie folosit pentru a sprijini redresarea economică după pandemia cauzată de noul coronavirus, au anunţat Miercuri preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, transmit Reuters şi dpa, potrivit agerpres. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat că liderii celor 27 de state membre vor avea pe 23 Aprilie un summit în sistem de videoconferinţă consacrat ajustării bugetului pentru 2021-2027 al blocului comunitar. La rîndul său, preşedinta CE, Ursula von der Leyen, a spus că ”viitorul buget european trebuie să fie răspunsul european la criza coronavirusului”.

”Un buget european care cu toată forţa sa poate mobiliza banii necesari pentru o iniţiativă de investiţii masive, pentru a reporni cu adevărat procesul economic. Nu vorbim despre un miliard (euro), vorbim despre 1.000 de miliarde, privind la iniţiativa de investiţii care trebuie să fie făcută”, a subliniat şefa Executivului comunitar. Ea a adăugat că în prima parte a perioadei de programare financiară multianuală vor trebui injectate cît mai multe fonduri posibil. Uniunea Europeană analizează modul de finanţare a redresării economice adînci care este de aşteptat să urmeze pandemiei de coronavirus.

Ursula von der Leyen a anunţat că Executivul UE va organiza la 4 Mai o conferinţă de presă online consacrată colectării de fonduri pentru dezvoltarea unui vaccin contra COVID-19. Pentru a susţine această iniţiativă globală sunt necesare fonduri”, a spus şefa Comisiei Europene. Potrivit şefei Comisiei Europene, restricţiile impuse în Europa pentru a limita răspîndirea noului coronavirus au fost necesare, dar au venit cu un ”preţ enorm”. Executivul comunitar recomandă respectarea a trei condiţii pentru a ridica măsurile restrictive: îndeplinirea criteriilor epidemiologice, asigurarea capacităţii suficiente a sistemului de sănătate şi supravegherea sub forma testării pe scară largă.

”Deşi revenirea la normalitate va fi foarte lungă, este de asemenea clar că măsurile de izolare extraordinare nu pot dura pe termen nedeterminat”, indică strategia de ieşire din perioada de izolare prezentată de Comisia Europeană. Orientările Comisiei Europene, care nu vor fi obligatorii pentru ţările membre, ar fi trebuit să fie prezentate săptămîna trecută, dar unele state UE s-au temut că Bruxellesul ar fi putut trimite astfel un semnal că restricţiile pot fi deja relaxate. Fiecare stat membru să decidă cum şi cînd va adopta măsurile respective. Unele ţări membre, printre care Austria, Spania, Danemarca şi Cehia, au început deja să ridice unele restricţii.

SUA cer Alianţei Nord-Atlantice să creeze un depozit de materiale pentru a face față unor crize precum COVID-19

Statele Unite vor propune partenerilor lor din NATO să creeze un depozit de materiale care s-ar putea dovedi crucial în gestionarea unor crize precum cea a pandemiei de coronavirus, a declarat ambasadoarea americană la NATO, Kay Bailey Hutchison, citată de EFE, potrivit agerpres.

„Vom cere liderilor NATO şi liderilor militari să prezinte planuri pe baza a ceea ce am învăţat din această criză. De exemplu, vom sugera să avem un depozit în care să nu existe bunuri perisabile, ci lucruri despre care ştim cu toţii că lipsesc în această epidemie”, a declarat Hutchison, care şi-a exprimat convingerea că NATO „are cu siguranţă capacitatea” de a crea un astfel de depozit, precum şi de a inventaria şi transporta cele necesare pe cale aeriană, feroviară sau rutieră, ceea ce le-ar permite aliaţilor să se coordoneze şi să dispună de materiale mult mai rapid. Hutchison a evidenţiat faptul că experienţa militară a Alianţei Nord-Atlantice va demonstra cum trebuie confruntat acest tip de criză „într-un mod mai rapid şi să fim mai bine pregătiţi”.

Rușii vor să trimită oameni pe lună pînă în 2030

Rusia a anunţat că plănuieşte o serie de misiuni fără echipaj uman pe Lună, în următorii ani, cu scopul final de a-şi trimite cosmonauţii pe satelitul natural al Terrei, potrivit DPA, transmite și mediafax. Planurile, care includ şi o colaborare cu Agenţia Spaţială Europeană, au fost anunţate în contextul în care NASA şi-a declarat intenţiile de a extrage resurse naturale de pe Lună. O misiune cu echipaj uman organizată de agenţia spaţială din Rusia nu ar putea avea loc mai devreme de 2030, potrivit unor declaraţii anterioare ale oficialilor ruşi.

Rusia plănuieşte să lanseze sonda Luna-25 anul viitor, pentru o misiune care va avea ca scop studierea suprafeţei satelitului, anunţă agenţia de presă RIA Novosti. În patru ani, Rusia mai plănuieşte să lanseze un satelit, care să orbiteze Luna, să îi fotografieze suprafaţa şi să caute posibile locuri de aselenizare. În anul următor, o altă misiune va avea ca scop studierea solului lunar, la o adîncime de doi metri, au mai spus oficialii.

Astronauţii americani sunt singurii care au ajuns pînă în prezent pe Lună. NASA a anunţat anul trecut că americanii se vor întoarce pe satelitul natural al Terrei pînă în 2024. Cea mai recentă misiune de acest tip, din seria Apollo, a avut loc în 1972, iar de atunci nici un om nu a mai păşit pe Lună.

SUA, criticate de Rusia pentru suspendarea finanţării OMS şi îndemnate de China să-şi respecte obligaţiile

Rusia a criticat Miercuri SUA pentru decizia lor de a-şi suspenda finanţarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în timp ce China au îndemnat Statele Unite să-şi respecte obligaţiile faţă de OMS, informează EFE, AFP şi Reuters, scrie agerpres.

„Politicienii din această ţară (SUA) găsesc mereu vinovaţi: pentru pandemie, China şi OMS; pentru înfrîngerea lui Hillary Clinton, Rusia; pentru problemele din sistemul sanitar american, pe însuşi Vladimir Putin”, a declarat purtătoarea de cuvînt a Ministerului Afacerilor Externe rus, Maria Zaharova, citată Interfax, preluată de EFE. Zaharova a apreciat că pentru clasa politică americană „important este să găsească o probă imaginară şi s-o prezinte lumii drept dovada vinovăţiei altora şi a propriei sale infailibilităţi”.

La rîndul său, purtătorul de cuvînt al MAE chinez, Zhao Lijian, şi-a exprimat „puternica îngrijorare” după decizia lui Trump de a suspenda contribuţia ţării sale la OMS, a cărei implicare în gestionarea pandemiei de COVID-19 a fost criticată de liderul de la Casa Albă. „Această decizie va slăbi capacităţile OMS şi va submina cooperarea internaţională împotriva epidemiei”, a apreciat Zhao Lijian, citat de AFP.

Întrebat, într-un briefing de presă, dacă Republica Populară Chineză se gîndeşte să suplinească diferenţa, Zhao Lijian a fost rezervat: „China evaluează chestiunile relevante în conformitate cu necesităţile situaţiei”. El a apreciat că pandemia, care a infectat aproape 2 milioane de oameni la nivel global, se află în stadiu critic şi că decizia Washingtonului va afecta toate ţările lumi.