Moment istoric. Donald Trump și Kim Jong-un s-au întîlnit în zona demilitarizată, la frontiera dintre cele două Corei

Președintele american Donald Trump și liderul suprem Nord-coreean s-au întîlnit Duminică în zona demilitarizată, aflată la frontiera dintre cele două Corei. Este un moment istoric deoarece Donald Trump devine primul Preşedinte american care pune piciorul pe pămînt Nord-coreean. Liderul de la Casa Albă a avut iniţiativa acestei întîlniri şi i-a lansat invitaţia lui Kim Jong-un pe Twitter. Cei doi şi-au dat mîna la graniţa dintre cele două Corei, în zona demilitarizată şi apoi au păşit împreună pe pămînt Nord-coreean. Imediat după acest moment, Donald Trump a spus că este o zi măreaţă pentru întreaga lume. Este a treia oară cînd cei doi lideri se văd faţă în faţă. Locul însă îi dă o încărcătură simbolică deosebită. Se întîmplă într-un moment în care negocierile pentru denuclearizare sunt blocate, de la summitul de acum patru luni din Vietnam care s-a încheiat cu un eşec.

Cel puțin opt oameni au murit din cauza caniculei, în Europa

Mii de hectare distruse de incendii și cel puțin opt decese. E bilanțul provizoriu după șase zile de caniculă, în Europa. Patru oameni au murit în Franța, doi în Spania și doi în Italia. Victimele sunt în principal vîrstnici și muncitori care lucrau pe cîmp sau pe șantiere în plină arșiță. Intensitatea episodului canicular a mai scăzut, dar Duminică a fost în continuare cod roșu în cîteva regiuni din Spania, Elveția și Polonia, portocaliu în aproape jumătate din Franța, în Austria și Cehia.

După temperaturile record, de peste 45 de grade, 60 de focare de incendiu au fost semnalate în Sudul Franței. Vegetației uscate nu i-a trebuit mult ca să ia foc, apoi vîntul a propagat flăcările, care au lăsat în urmă terenuri calcinate, case, grădini și sere distruse complet. Oamenii au fost evacuați la timp. Unde culturile nu au fost arse de foc, s-au uscat din cauza caniculei. Viticultorii din Sudul Franței și-au găsit viile pîrlite de soare. Boabele s-au stafidit pe ciorchine.

Şi în Spania, temperaturile continuă să fie caniculare. Din această cauză, au izbucnit incendii de vegetaţie în centrul țării și în Catalonia. Flăcările s-a apropiat periculos de mult de zonele locuite, provocînd evacuarea a sute de oameni. Incendii violente se înregistrează şi în regiunea Madrid, unde zeci de oameni au fost evacuaţi. Și în Italia, vegetația a luat foc. În valea Padului, sute de baloţi de fîn s-au aprins pe cîmp, iar în Sicilia a izbucnit un incendiu într-un parc natural. Pompierii au intervenit inclusiv în Roma și în suburbii. În mai multe zone verzi, în decurs de cîteva ore au izbucnit cinci incendii care au umplut aerul de fum.

După o pauză de 31 de ani, Japonia reia vînătoarea de balene

Japonia a reluat în mod oficial vînătoarea de balene în scopuri comerciale, după o pauză de 31 de ani, avînd în plan capturarea a 227 de exemplare în 2019, a informat Guvernul nipon, citat de dpa şi AFP, potrivit agerpres. Cinci baleniere au părăsit portul nordic Kushiro (de pe insula Hokkaido), după o ceremonie în care mai mulţi oficiali locali au revendicat legitimitatea acestea tradiţii – după ce Japonia a părăsit oficial Comisia internaţională privind vînătoarea de balene (IWC), a informat Agenţia de pescuit a ţării. Retragerea vine după ce IWC a respins propunerea Japoniei în luna Septembrie de a relua vînarea în scopuri comerciale a speciilor despre care se consideră că ar fi din abundenţă. Între timp, autorităţile nipone au declarat că vor pune capăt vînării de balene în Oceanul Antarctic, în urma criticilor internaţionale. Balenierele japoneze s-au întors în luna Martie din ultima lor călătorie în acest ocean, în cadrul căreia au vînat 333 de balene minke în scopuri „ştiinţifice”. 

Secretarul general al ONU: Planeta se confruntă cu o gravă urgenţă climatică

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut, Duminică, la Abu Dhabi, să se acţioneze urgent pentru a se evita o catastrofă climatică, relatează AFP, potrivit news.ro. Guterres a atras atenţia asupra faptului că schimbările climatice sunt mai rapide decît s-a preconizat. “Suntem aici pentru că planeta se confruntă cu o gravă urgenţă climatică. Schimbările climatice au loc acum şi progresează mai rapid decît prevedeau oamenii de ştiinţă. Ne depăşesc eforturile de luptă împotriva acestora. Cu fiecare săptămînă care trece apar noi distrugeri legate de climă”, a afirmat secretarul general al ONU, vorbind despre “inundaţii, secetă, caniculă, incendii şi megafurtuni”.

Guterres, care a participat la o reuniune de două zile avînd ca subiect schimbările climatice, a convocat un summit la New York pentru data de 23 Septembrie, deoarece unele ţări nu respectă prevederi ale acordului de la Paris, din 2015, care vizează limitarea încălzirii globale la cel mult două grade Celsius pînă la finalul secolului. “Ştim că şi în situaţia în care ceea ce prevede acordul de la Paris este respectat şi realizat, ne vom confrunta cu o creştere a temperaturii cu cel puţin 3 °C pînă la finalul secolului, o catastrofă”, a explicat Antonio Guterres. “Situaţia se va înrăutăţi dacă nu vom acţiona imediat, cu ambiţie şi rapiditate”, a adăugat el.

Grupul de experţi ONU pentru climă a prezentat în 2018 un raport conform căruia limitarea încălzirii globale mai degrabă la 1,5 °C decît la +2 °C ar permite reducerea puternică a impactului negativ. Limitarea creşterii temperaturii globale la +1,5 °C ar implica reducerea cu aproape 50 la sută a emisiilor de gaze cu efect de seră pînă în 2030, faţă de 2010. Însă unele ţări poluante, cum este Arabia Saudită, principalul exportator de petrol, pun sub semnul întrebării concluziile raportului.

Jeremy Hunt: Brexit-ul va avea loc pe 31 Octombrie, cu acord sau fără

Jeremy Hunt, ministru de Externe candidat pentru funcția de premier britanic, a declarat că va decide ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană la 31 Octombrie, fără un acord, dacă pînă la începutul acelei luni nu va exista nici o înțelegere, relatează site-ul agenției Reuters, scrie mediafax. În calitate de candidat pentru a o succeda pe Theresa May, Jeremy Hunt a declarat că este de datoria lui să se asigure că Brexit va avea loc la timp. „Diferența dintre mine și Boris nu este atît de mare pe cît spun oamenii”, a declarat Hunt. „La începutul lunii Octombrie, dacă nu va exista nici o perspectivă privind existența unei înțelegeri care să treacă în Parlament, atunci vom ieși la sfîrșitul lunii Octombrie, așa cum le-am promis oamenilor”, a adăugat acesta.

Boris Johnson și Jeremy Hunt sunt singurii candidați rămași în cursa pentru ocuparea funcțiilor de președinte al Partidului Conservator și de premier al Marii Britanii, după ce Michael Grove a fost eliminat în urma votului de săptămîna trecută al parlamentarilor conservatori.

Mareşalul Khalifa Haftar ameninţă că va ataca interesele Turciei în Libia

Mareşalul Khalifa Haftar a afirmat că va ataca interesele Turciei în Libia, acuzînd Ankara că îi sprijină militar pe rivalii săi din Guvernul de uniune naţională (GNA) care a denunţat Sîmbătă ameninţări „iresponsabile”, relatează AFP, potrivit agerpres. După ce a suferit o înfrîngere serioasă în cadrul ofensivei sale asupra Capitalei Tripoli, omul forte din Estul libian a ordonat forţelor sale să ia ca ţintă navele şi interesele Turciei, să interzică zborurile spre şi dinspre Turcia şi să îi aresteze pe cetăţenii turci din Libia, potrivit purtătorului său de cuvînt, generalul Ahmad al-Mesmari. GNA, care controlează însă numai o parte a ţării, a promis că va garanta securitatea cetăţenilor străini, inclusiv a turcilor din Libia.

Trupele mareşalului Haftar, implicate de peste trei luni în cucerirea Capitalei, acuză Turcia că sprijină GNA, recunoscut de comunitatea internaţională şi cu sediul la Tripoli. Potrivit generalului Mesmari, Ankara intervine „în luptă în mod direct: cu soldaţii, cu avioanele şi pe mare cu navele sale”. Aprovizionări cu arme şi muniţie sosesc direct din Turcia forţelor GNA peste Mediterana, a subliniat el. La Tripoli, rivalii săi au dezminţit „categoric prezenţa militarilor străini sau de naţionalitate turcă în teritoriile sub controlul GNA”, într-un comunicat al Ministerului de Interne. Întrebat Sîmbătă despre ameninţările mareşalului Haftar, Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a răspuns că nu dispune de „nici o informaţie” pe această temă. Turcia sprijină mai mult sau mai puţin discret forţele GNA, în pofida unei embargou asupra armelor impus de ONU Libiei după revolta din 2011 care a răsturnat Guvernul Muammar Gaddafi.

Ankara îi răspunde mareşalului libian Haftar: Turcia va riposta în cel mai eficient şi ferm mod

Turcia va riposta oricărui atac al forţelor mareşalului Khalifa Haftar după ce acesta le-a ordonat oamenilor săi să atace interesele turce în Libia, a anunţat Duminică ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, relatează AFP, scrie agerpres. ”Va fi un preţ foarte mare de plătit pentru orice atitudine ostilă sau atac. Vom riposta în cel mai eficient şi ferm mod”, a declarat ministrul pentru agenţia de presă turcă Anadolu.

Criza din Venezuela: Guvernul și opoziția au ajuns la un acord privind reluarea negocierilor

Guvernul Președintelui Venezuelei Nicolas Maduro şi echipa liderului opoziției, Juan Guaido, vor relua negocierile pentru a încerca să rezolve criza în care se află ţara, au declarat trei persoane familiarizate cu discuțiile purtate Sîmbătă, relatează Reuters, scrie mediafax. Cei trei au declarat pentru Reuters că părțile nu au decis încă dacă discuțiile vor avea loc la Oslo, unde s-au purtat discuțiile anterioare sau în Barbados. Două dintre surse au declarat că discuțiile vor începe săptămîna aceasta.

Guaido a declarat pe Twitter, vineri, că a primit sprijin din partea aliaților pentru a „începe o nouă rundă de consultări cu liderii naționali și internaționali”, fără a oferi mai multe detalii. Au fost oferite puține detalii cu privire la conținutul discuțiilor dintre reprezentanții lui Maduro și Guaidó, care și-a asumat funcţia de președinte interimar în Ianuarie și îl denunță pe Maduro drept ilegitim pentru realegerea acestuia ca Preşedinte anul trecut printr-un vot considerat în general fraudulos.

Guvernul norvegian a încurajat ambele părți să se întîlnească la Oslo în luna Mai, dar acestea nu au reușit să ajungă la un acord pentru a rezolva criza economică și politică care a determinat peste 4 milioane de cetăţeni venezueleni să fugă în străinătate.

Bugetul misiunilor de pace ale ONU a fost redus din nou

Ţările membre ale ONU au ajuns la un acord de principiu pentru a reduce cu 65 de milioane de dolari bugetul global al operaţiunilor de pace ale Naţiunilor Unite pentru intervalul Iulie 2019-Iunie 2020, au făcut cunoscut surse diplomatice, notează AFP, scrie agerpres. Spre deosebire de anii precedenţi, mai multe ţări, printre care Statele Unite, s-au arătat moderate în cererile lor de reducere a fondurilor, a precizat una din surse. Pentru ultimele 12 luni, bugetul anual al operaţiunilor de pace care mobilizează circa 100.000 de Căşti Albastre s-a ridicat la 6,689 miliarde de dolari, după ce cu cîţiva ani înainte a fost de aproape opt miliarde de dolari.

Pentru noul buget, experţii financiari ai ONU au propus statelor membre un total inferior cu 50 de milioane de dolari faţă de solicitarea secretarului general Antonio Guterres. După discuţii intense timp de mai multe săptămîni, statele membre au decis să facă tăieri de 65 de milioane de dolari, potrivit surselor. „Cum, necum, (Guterres) se poate descurca” cu totalul obţinut, a apreciat un diplomat sub acoperirea anonimatului. Bugetul precedent a suportat tăieri de 122 de milioane de dolari în raport cu cererile experţilor financiari ai ONU. Discuţiile vor mai continua între statele membre pentru repartizarea tăierilor. Acestea se vor concentra asupra misiunilor ONU cele mai costisitoare, în special din Mali, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo şi Sudanul de Sud, potrivit unei surse diplomatice.

La începutul negocierilor, SUA au insistat pentru tăieri de 150 de milioane de dolari, Rusia de 196 milioane, Africa de 40 de milioane şi Europa de 49 de milioane de dolari, potrivit sursei. De-a lungul dezbaterilor, Statele Unite au cerut economii de numai 78,5 milioane de dolari, Rusia (ca şi China) de 81 milioane, iar Africa a acceptat reduceri de 50 de milioane şi Europa de 60 de milioane.

Statele Unite sunt cel mai important finanţator al operaţiunilor de pace, înaintea Chinei şi Japoniei. Luate pe ansamblu, ţările europene contribuie cu o treime la bugetul anual al misiunilor de pace, separat de fondurile de funcţionare a ONU (circa 5,4 miliarde de dolari).