Complexul arheologic din Baalbek, declarat Patrimoniu UNESCO, a fost lovit de un proiectil israelian

Un proiectil israelian a lovit, Miercuri, parcarea impozantului complex al ruinelor greco-romane din oraşul Baalbek, situat în Estul Libanului, la aproximativ 200 de metri de această importantă zonă arheologică declarată Patrimoniu Comun al Umanităţii de către UNESCO, informează EFE.

"Un proiectil a lovit în interiorul parcării complexului, provocînd daune semnificative în cartierul arheologic Al Mansheya", a informat, pe X, guvernatorul provinciei Baalbek-Hermel, Bachir Khodr. El a adăugat că ruinele "nu au fost încă inspectate pentru a stabili dacă au suferit daune".

Potrivit oficialului libanez, acesta este atacul cel mai "apropiat" de complexul ruinelor Baalbek, de cînd Israelul a început o campanie masivă de bombardare, pe 23 Septembrie, în mai multe părţi ale Libanului, dar mai ales în regiunile de Sud, Est şi în cartierele din Sudul capitalei Beirut, cunoscute sub numele de Dahye.

În ultimele zile, Armata israeliană a ordonat evacuarea oraşului Baalbek şi l-a bombardat în mai multe dăţi, în pofida avertismentelor Guvernului libanez şi ale comunităţii internaţionale, care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la starea acestor ruine antice.

De altfel, purtătorul de cuvînt al secretariatului general al ONU, Stephane Dujarric, a declarat, Marţi, la o conferinţă de presă, că UNESCO oferă asistenţă Executivului libanez pentru a proteja cele mai expuse piese arheologice de la siturile Tir şi Sidon, în Sudul Libanului, precum şi la Baalbek.

Mai mult, săptămîna aceasta, premierul libanez, Najib Mikati, a lansat un apel pentru a proteja moştenirea arheologică a ţării, care reprezintă, de altfel, una dintre principalele sale atracţii turistice.

"Solicităm o încetare imediată a focului pentru a opri violenţa fără sens şi pentru a proteja moştenirea culturală din ţara noastră, inclusiv siturile arheologice antice din Baalbek şi Tir", a spus premierul Mikati, într-un comunicat, în care a cerut Consiliului de Securitate al ONU "să ia măsuri rapide şi decisive" pentru protejarea acestor situri.

Democraţii îl învinovăţesc pe Joe Biden după înfrîngerea Kamalei Harris

Furia şi amărăciunea au pus stăpînire pe Partidul Democrat Miercuri dimineaţa, după ce vicepreşedinta Kamala Harris a suferit o pierdere electorală care i-a lăsat uluiţi pe unii oficiali ai partidului şi pe alegătorii democraţi, relatează Reuters.

Kamala Harris a pierdut în faţa rivalului său republican, Donald Trump, după ce s-a alăturat cursei pentru Casa Albă abia în urmă cu trei luni, însă modul în care a pierdut îi face pe unii democraţi să îşi pună întrebări despre viitorul partidului.

Cea mai dură critică conţine acuzaţii conform cărora Partidul Democrat şi-a minţit susţinătorii cu privire la starea mentală a preşedintelui Joe Biden, pînă cînd o dezbatere televizată cu rivalul său Donald Trump, în Iunie, a stîrnit semnale de alarmă şi, în cele din urmă, a determinat părăsirea cursei de către preşedintele în exerciţiu.

Un donator democrat a întrebat: "De ce a rezistat Joe Biden atîta timp? Nu ar fi trebuit să-şi ascundă starea de sănătate şi ar fi trebuit să renunţe mult mai devreme".

Biden, în vîrstă de 81 de ani, a declarat, în privat, că el consideră că este singurul democrat care l-ar putea învinge pe Trump şi a promis public că este apt să fie preşedinte pentru încă patru ani. Cînd a renunţat la cursa electorală în Iulie, el a declarat că a decis că este "în interesul partidului său şi al ţării să se retragă".

Anunţul lui Biden din Aprilie 2023 că va candida pentru al doilea mandat a fost întîmpinat cu scepticism de mulţi democraţi, însă potenţialii contestatari au acceptat rapid să se alăture campaniei sale în calitate de consilieri, mai degrabă decît să-l înfrunte.
Partidul Democrat "are nevoie de o repornire completă", a declarat, pe reţeaua X, managerul de fonduri speculative Bill Ackman, un donator democrat care l-a susţinut însă pe Trump în 2024. "Partidul a minţit poporul american cu privire la sănătatea cognitivă şi forma fizică a preşedintelui", a spus el, şi apoi nu a organizat alegeri primare pentru a-l înlocui. Echipa de campanie a lui Harris a refuzat să comenteze, iar Casa Albă nu a răspuns imediat unei cereri de declaraţii.

Un oficial al Comitetului Naţional Democrat a declarat că a primit mesaje text furioase de la membrii partidului Marţi seara. "S-au simţit minţiţi de campanie", a spus oficialul democrat.

Înfrîngerea lui Harris este a doua pierdere dură a democraţilor în faţa lui Trump în ultimele trei alegeri. Înfrîngerea lui Hillary Clinton din 2016 i-a deschis calea lui Biden pentru a candida.

Libanul a depus plîngere la OIM împotriva Israelului în cazul pagerelor capcană

Libanul a anunţat că a depus plîngere la ONU pentru exploziile pagerelor şi dispozitivelor walkie-talkie capcană în toată ţara în Septembrie, pe care le-a atribuit Israelului, informează AFP, scrie Agerpres.

Calificînd acest atac drept ”război flagrant împotriva umanităţii, împotriva tehnologiei, împotriva muncii”, ministrul libanez al Muncii, Mustafa Bayram, a declarat, într-o conferinţă de presă, la Geneva, că ţara sa a depus plîngere la Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), agenţie specializată a ONU.

”Este un precedent foarte periculos”, a subliniat ministrul în faţa corespondenţilor Asociaţiei jurnaliştilor acreditaţi la ONU (ACANU), care a organizat evenimentul.

Decizia a intervenit după ce Israelul a intensificat, din 23 Octombrie, raidurile aeriene asupra bastioanelor Hezbollah în Sudul Libanului, la Beirut şi în Valea Bekaa, după aproape un an de tiruri transfrontaliere.

Escaladarea a început prin atacuri la pagerele şi walkie-talkie utilizate de Hezbollah şi transformate în dispozitive explozive care au ucis zeci de persoane şi au rănit alte mii în întreg Libanul. Israelul nu şi-a asumat în mod oficial responsabilitatea acestor atacuri, însă ministrul Bayram consideră că ”este admis, pe scară largă, la nivel internaţional, că Israelul se află la originea acestui act odios”. ”În cîteva minute, peste 4.000 de civili au căzut, martiri, răniţi şi mutilaţi”, a amintit el. ”Dintre supravieţuitori, mulţi şi-au pierdut degete, unii şi-au pierdut total vederea”, a adăugat ministrul libanez.

”Suntem în situaţia în care obiecte obişnuite, pe care le utilizaţi în viaţa cotidiană, devin periculoase şi mortale. Dacă nu se face nimic, această crimă s-ar putea normaliza”, a mai spus el, precizînd că depunerea plîngerii are ca scop să împiedice ca astfel de crime să se mai petreacă. ”Consider că este vorba despre o obligaţie morală faţă de ţara mea şi faţă de lume”, a afirmat el. Întrebat despre motivele care au determinat Libanul să depună plîngere la OIM, Bayram s-a referit la toţi lucrătorii care se aflau la locul de muncă atunci cînd pagerele şi walkie-talkie au explodat brusc. ”Noi am considerat necesar să subliniem că aceasta contravine mediului de muncă, siguranţei şi securităţii, şi principiilor muncii decente apărate de OIM”, a explicat el. Responsabilul a mai spus că autorităţile libaneze intenţionează să depună plîngeri şi pe lîngă alte instanţe internaţionale, mai ales la Organizaţia Internaţională a Comerţului (OMC).

Deja se vehiculează cîteva nume din viitoarea Administraţie Trump

După o revenire răsunătoare la Preşedinţia Statelor Unite, Donald Trump se pregăteşte să aducă la Casa Albă o galerie de personaje colorate, comentează AFP.

J.D. Vance l-a susţinut pe Donald Trump în cursă şi va ocupa funcţia de vicepreşedinte în noua Administraţie americană. Acest fost militar în vîrstă de 40 de ani va deveni al treilea cel mai tînăr vicepreşedinte din istoria SUA. O poziţie cu atît mai expusă cu cît republicanul în vîrstă de 78 de ani va fi cel mai în vîrstă lider american care va depune jurămîntul în funcţia de preşedinte al SUA pe 20 Ianuarie.

În timpul campaniei electorale, acest senator mai puţin tipic din Ohio a făcut subiectul unei serii de controverse odată cu apariţia unor clipuri video mai vechi. Într-unul dintre acestea, autorul de bestseller-uri îi acuza pe democraţii aflaţi la putere că sunt o grămadă de "doamne nefericite cu pisici" care nu conştientizează "interesul direct" al ţării deoarece nu au urmaşi. În alte secvenţe video, J.D. Vance îl critică pe Donald Trump, căruia în prezent îi jură loialitate absolută.

Donald Trump a afirmat că intenţionează să îl însărcineze pe Elon Musk să realizeze un "audit complet" al Administraţiei americane cu scopul de a o reforma în mod drastic, misiune pe care cel mai bogat om de pe planetă a acceptat-o.

Proprietarul SpaceX şi Tesla a jucat un rol absolut fără precedent în campania lui Donald Trump, cheltuind peste 110 milioane de dolari din averea sa personală pentru a contribui la alegerea sa. De asemenea, a organizat o serie de întîlniri de campanie în favoarea candidaturii republicanului în statul aprig contestat Pennsylvania. Detaliile exacte ale rolului pe care îl va juca în Administraţia Trump 2.0 nu au fost dezvăluite, dar Elon Musk a difuzat deja, Miercuri dimineaţă, un montaj foto cu el în Biroul Oval al Casei Albe.

În timpul campaniei electorale, Donald Trump s-a angajat, de asemenea, să încredinţeze un "rol important" în domeniul Sănătăţii lui Robert Kennedy Jr., nepotul fostului preşedinte "JFK". Acest sceptic în privinţa vaccinurilor, cunoscut pentru răspîndirea unor teorii ale conspiraţiei, a fost un candidat independent la alegerile prezidenţiale americane, dar s-a retras din cursa în favoarea lui Donald Trump. "El va reda Americii sănătatea", a salutat preşedintele ales, pe scenă, Miercuri dimineaţa.

În privinţa restului echipei sale de la Casa Albă, Donald Trump a rămas pînă acum foarte misterios. Numele lui Richard Grenell, fost ambasador al SUA în Germania şi un susţinător înverşunat al lui Donald Trump, este vehiculat cu insistenţă pentru funcţia de consilier pentru securitate naţională sau şef al diplomaţiei. Arhitecta revenirii sale politice, consiliera superioară a lui Trump în timpul campaniei electorale, Susie Wiles, ar putea ocupa prestigioasa poziţie de şef de Cabinet. Guvernatorul statului Dakota de Nord, Doug Burgum, este luat în considerare pentru postul de ministru al Energiei, iar senatorul Tom Cotton pentru şefia Pentagonului.

Donald Trump nu a menţionat ce rol va juca în viitoarea Administraţie familia sa, omniprezentă în primul mandat, și, în special, fiica sa, Ivanka, care l-a sfătuit cînd era la Casa Albă, dar care a stat complet departe de campania sa împotriva Kamalei Harris, la fel ca şi soţul ei, Jared Kushner. Nora sa, Lara Trump, este co-preşedintă a Comitetului Naţional Republican. 

Premierul israelian este sub tirul criticilor opoziţiei după destituirea ministrului Apărării

Liderii partidelor de opoziţie din Israel au formulat, Miercuri, critici virulente la adresa premierului Benjamin Netanyahu pentru destituirea, în ajun, a ministrului Apărării din cauza unor disensiuni "politice", în timp ce ţara se află în război pe mai multe fronturi de peste un an, relatează AFP, scrie Agerpres.

Ministrul Yoav Gallant, membru al partidului Likud, la guvernare, "a fost concediat doar din raţiuni politice", a declarat liderul opoziţiei, Yair Lapid (partidul Yesh Atid, Există un viitor), care a fost el însuşi prim-ministru între 1 Iulie 2022 - 29 Decembrie 2022, în cadrul unei conferinţe de presă împreună cu alţi trei lideri ai partidelor de opoziţie. Şeful formaţiunii naţionaliste Israël Beiteinou, Avigdor Lieberman, a fost asociat pentru prima dată cu alţi lideri de stînga sau de centru. "În toiul războiului, în timp ce Israelul se bate pe mai multe fronturi, Netanyahu slăbeşte şi prejudiciază Armata doar pentru a face să treacă legea care scuteşte comunitatea evreiască ultraortodoxă de serviciul militar obligatoriu", a explicat Lapid. Partidele ultraortodoxe sunt aliate-cheie ale coaliţiei de dreapta a lui Benjamin Netanyahu.

”Toţi israelienii ar trebui să ştie că Armata nu mai are în cine să aibă încredere după plecarea ministrului Yoav Gallant, fost general de Armată”, a adăugat Yair Lapid. "Singura persoană în care se putea avea încredere în acest Guvern nebun a fost demisă ieri", a continuat Lapid, făcînd apel la organizarea de alegeri legislative.

Benny Gantz, fost membru al Cabinetului israelian şi liderul Partidului Unitatea Naţională, a criticat "momentul deciziei", ceea ce reprezintă, potrivit lui, o "neglijenţă absolută în materie de securitate", el denunţînd un "acord politic încheiat pe la spatele soldaţilor noştri". "Nu vom permite ca numai aproape o jumătate din populaţie să servească în Armată şi să plătească preţul salvării vieţilor noastre pentru a asigura stabilitatea Guvernului", a declarat acesta.

Avigdor Lieberman, deputat în Knesset şi liderul partidului Israel Beytenu (Israelul - Casa Noastră), a apreciat, la rîndul său, că Netanyahu a "destructurat societatea israeliană" alegînd să-şi păstreze coaliţia. "Unde am văzut efuziuni de bucurie ieri? Doar în Iran", a spus Lieberman. Yair Golan, liderul Partidului Laburist (de stînga), a afirmat că Benjamin Netanyahu a "ales propriul interes în detrimentul celui al cetăţenilor Israelului", apreciind că el este "inapt" şi "nelegitim" ca prim-ministru, notează AFP. Coaliţia lui Netanyahu este formată din partidul său Likud (dreapta naţionalistă), Partidul Sionist Religios/Puterea Evreilor (extrema dreaptă), SHAS (ultra-ortodox sefard/oriental) şi Unitatea Torei (ultra-ortodox aşkenaz). 

Australia trage un semnal de alarmă asupra unei ''axe emergente'' formate din China, Rusia, Iran şi Coreea de Nord

Directorul general al Biroului naţional de informaţii din Australia, Andrew Shearer, a avertizat că o "axă emergentă" a ţărilor care oferă sprijin Rusiei, care include China, Iran şi Coreea de Nord, reprezintă una dintre "provocările strategice profund tulburătoare" cu care se confruntă ţările occidentale, relatează Reuters şi EFE. Oficialul australian a declarat că impactul strategic al acestei "axe emergente", care are China şi Rusia în centrul său, a fost subestimat.

"Furnizarea masivă de către China a asistenţei cu dublă utilizare către Putin, precum şi de sprijin economic şi diplomatic menţine Armata lui Putin pe teren în Ucraina, ucigînd ucraineni nevinovaţi, la fel de sigur ca şi cum ar furniza muniţie de artilerie şi rachete", a declarat Shearer, la conferinţa Raisina Downunder de la Canberra. El a menţionat, de asemenea, furnizarea de drone iraniene şi de rachete Nord-coreene şi trupe către Rusia. Coreea de Sud şi SUA afirmă că aproximativ 10.000 de soldaţi Nord-coreeni au sosit în Rusia pentru a sprijini războiul împotriva Ucrainei.

"Aceasta este o dezvoltare strategică profund tulburătoare, şi cu toţii ne luptăm să ajungem din urmă şi să punem în aplicare măsuri eficiente, dar cred că aceasta este una dintre provocările strategice ale zilelor noastre", a spus Shearer.

Australia este membră a alianţei serviciilor de informaţii "Five Eyes", din care mai fac parte SUA, Marea Britanie, Canada şi Noua Zeelandă. Shearer este principalul consilier al premierului australian Anthony Albanese în probleme de informaţii.

Guvernul Germaniei a avizat un proiect de lege privind serviciul militar voluntar

Guvernul german a aprobat un proiect de lege care ar permite Armatei să evalueze gradul de disponibilitate a tinerilor de 18 ani de a servi în rîndurile sale, în contextul în care Berlinul încearcă să majoreze efectivele militare pentru a răspunde obligaţiilor NATO, fără a recurge la recrutare, informează dpa şi Reuters.

Armata germană dispune în prezent de efective de 180.000 de militari, pe care vrea să le majoreze la 203.000 pînă în 2031, şi de 60.000 de rezervişti. Ţinta este să se ajungă în final la încă 200.000 de rezervişti, ceea ce ar permite Germaniei să îşi crească rapid trupele la circa 460.000 în eventualitatea unui război.

”Legea privind noul serviciu militar ne permite să restabilim registrul militar care nu mai exista de cînd a fost desfiinţat serviciul militar obligatoriu în 2011. Dacă mîine ar apărea o stare de apărare, nu am şti pe cine am putea mobiliza pentru că nu există o bază de date completă”, a declarat ministrul Apărării, Boris Pistorius, cel care a iniţiat proiectul. Scopul noii legi este de a avea o actualizare a acestor cifre, propunîndu-se ca toţi bărbaţi care împlinesc 18 ani - aproximativ 300.000 anul viitor - să fie obligaţi să răspundă unui chestionar digital cu privire la interesul lor de a se alătura Armatei. Tinerele vor primi şi ele chestionarul, dar nu vor fi obligate să răspundă.

Președintele turc a făcut apel, în Asia Centrală, la consolidarea și unirea lumii turcice

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a făcut apel, Miercuri, în Asia Centrală, la consolidarea şi unitatea "lumii turcice", în cadrul unui summit al Organizaţiei Statelor Turcice (Consiliu Turcic), instrumentul de influenţă al Ankarei în competiţia cu Rusia şi China în regiune, transmite France Presse.

"Vom duce Organizaţia Statelor Turcice, care a devenit o platformă exemplară, mult mai departe", a asigurat Erdogan la Bişkek, capitala Kîrgîzstanului, unde s-au reunit liderii celor opt ţări membre şi observatoare ale organizaţiei. În afară de Turcia, organizaţia include cinci foste republici sovietice (Azerbaidjan, Kazahstan, Kîrgîzstan, Turkmenistan şi Uzbekistan), precum şi Republica Turcă a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Ankara. "Voinţa puternică de a face ca lumea turcică să dureze pentru totdeauna este prezentă din plin la toţi prietenii mei din jurul acestei mese", la care s-a aflat şi prim-ministrul ungar Viktor Orban.

În ultimii ani, Turcia şi-a avansat interesele în fostele republici sovietice din Asia Centrală şi Caucaz, profitînd de slăbirea Rusiei, fosta putere tutelară preocupată de războiul din Ucraina. Ankara pune accentul pe proximitatea culturală, în special pe apartenenţa la aceeaşi familie lingvistică, sau pe proximitatea religioasă prin islam, şi chiar a redenumit recent în manualele şcolare Asia Centrală în "Turkestan", ţara turcilor.
Erdogan a salutat, de asemenea, o decizie recentă a organizaţiei de a valida un alfabet comun pentru toate ţările turcice. ”Ajungerea la un acord cu privire la proiectul alfabetului turcesc comun este un pas istoric. Alfabetul nostru comun este un semn al destinului nostru comun, al viitorului nostru comun şi al voinţei noastre de a avansa împreună în viitor", a declarat preşedintele Erdogan. Este un deziderat care pare iluzoriu pe termen scurt, avînd în vedere că unele dintre statele membre ale Consiliului Turcic folosesc încă alfabetul chirilic, moştenire a erei sovietice.

Organizaţia a adoptat, de asemenea, un nou drapel, "un simbol al unităţii şi prosperităţii Turciei". În ciuda influenţei sale în creştere, Turcia rămîne un partener de mîna a doua pentru statele din Asia Centrală, care sunt legate în primul rînd militar, politic şi economic de Moscova şi, mai recent, de Beijing. În marja summitului de Miercuri, diplomaţii uzbeci au regretat că ”nu s-au înregistrat progrese reale în ciuda dezvoltării legăturilor comerciale între ţările membre ale Consiliului Turcic”. 

Datorită victoriei lui Trump în alegeri, Elon Musk a devenit cu 20 de miliarde de dolari mai bogat

Bursa americană a înregistrat o creştere record Miercuri, în contextul victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din 2024, în timp ce acţiunile Tesla au urcat cu 13%, iar Elon Musk a devenit cu 20 de miliarde de dolari mai bogat.

Indicele Dow Jones Industrial Average a crescut cu 1.434 de puncte, adică aproximativ 3,4%, atingînd un maxim istoric. Este pentru prima dată, din Noiembrie 2022, cînd Dow înregistrează o creştere de peste 1.000 de puncte într-o singură zi. De asemenea, S&P 500 şi Nasdaq Composite au atins noi maxime istorice, fiind în creştere cu 2,3% şi, respectiv, 2,6%.

NBC News a anunţat că Trump a obţinut 276 de voturi în Colegiul Electoral, învingînd-o pe rivala sa democrată, Kamala Harris, şi cîştigînd state esenţiale precum Pennsylvania, Carolina de Nord şi Georgia. Acţiunile Tesla au crescut cu 13%, susţinute de sprijinul CEO-ului Elon Musk pentru Trump, iar băncile, precum JPMorgan Chase şi Wells Fargo, au urcat cu 10%, respectiv 13%. Indicele Russell 2000, reprezentînd companiile mici, a înregistrat un salt de 5,4%, acestea fiind favorizate de politicile de reducere a taxelor şi protecţionism promovate de Trump.

”Sentimentul investitorilor este pro-creştere, pro-dereglementare şi pro-piaţă,” a declarat David Bahnsen, director de investiţii la The Bahnsen Group, subliniind aşteptările privind noi reduceri de taxe sau prelungirea celor existente, creînd un mediu optimist pentru acţiuni.

Bitcoin a atins şi el un nou maxim de 75.000 de dolari, iar dolarul american s-a apreciat semnificativ, alimentat de aşteptările legate de tarifele comerciale propuse de Trump. Randamentul obligaţiunilor Trezoreriei pe 10 ani a crescut la 4,45%, pe fondul anticipării unor noi reduceri de taxe şi cheltuieli suplimentare.

”Se pare că nu este doar o victorie pentru Trump, ci şi pentru republicani în Senat şi Camera Reprezentanţilor, ceea ce ar putea impulsiona economia americană,” a declarat Mark Mobius, preşedintele Mobius Emerging Opportunities Fund, pentru CNBC.

Rusia a ratificat Tratatul apărării reciproce cu Coreea de Nord

Consiliul Federației, Camera superioară a Parlamentului rus, a ratificat, Miercuri, Tratatul apărării reciproce - care prevede trimiterea unui ”ajutor militar imediat” reciproc în cazul unui atac împotriva celor două ţări - cu Coreea de Nord, ai cărei militari se află, potrivit Kievului şi Washingtonului, pe punctul de a se alătura militarilor ruşi în luptă împotriva forţelor ucrainene, relatează AFP.

Acest vot al Consiliului Federației, care intervine la două săptămîni după cel al deputaţilor, nu ridica vreo îndoială, iar nici un senator nu a votat ”împotrivă”, în contextul în care Moscova şi Phenianul au operat o apropiere-fulger după ce Rusia a invadat Ucraina în Februarie 2022. Încheiat în cursul unei vizite a lui Vladimir Putin la Phenian, în Iunie, acest tratat între cele două oi negre ale Statelor Unite prevede un ”ajutor militar imediat” reciproc în cazul unui atac împotriva Rusiei sau Coreei de Nord.

Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale americane pare o promisiune de oprire a ajutorului american, de care ucrainenii se tem imediat ce acesta se instalează la Casa Albă, în Ianuarie, şi o obligare a Kievului să negocieze cu Moscova în condiţii favorabile ruşilor.

În Octombrie, Armata rusă a înaintat cu aproape 500 de kilometri pătraţi în Ucraina - cea mai importantă cucerire teritorială în decurs de o lună, din Martie 2022, şi din primele săptămîni de război.

”Observăm o creştere a numărului Nor-coreenilor în apropierea frontului, dar nu şi reacţia partenerilor noştri”, şi-a exprimat nemulţumirea Zelenski.

Rusia şi Coreea de Nord s-au apropiat considerabil după invazia Ucrainei, iar la fel ca Iranul, alt adversar existenţial al Statelor Unite, Coreea de Nord este acuzată de Kiev şi Occident de faptul că le furnizează obuze şi rachete militarilor ruşi.