Germania şi Rusia expulzează reciproc jurnaliști

Rusia a anunţat, Miercuri, expulzarea a doi jurnalişti ai grupul audiovizual public german ARD, menţionînd că aceasta este o măsură de răspuns, după ce Berlinul ar fi dispus închiderea biroului german al postului public rus de televiziune "Pervîi Kanal" (Canalul 1), deşi Germania neagă că ar fi dat o asemenea dispoziţie, relatează AFP.
Controversele au început Miercuri dimineaţă, cînd corespondentul de la Berlin al Pervîi Kanal, Ivan Blagoi, a anunţat în emisie că trebuie să părăsească Germania împreună cu colegul său cameraman Dmitri Volkov, în timp ce prezentatoarea jurnalului a anunţat închiderea biroului acestui post, în urma unui ordin dat de autorităţile de la Berlin.

Potrivit declaraţiei jurnalistului Ivan Blagoi, autorităţile germane consideră acest post ca fiind o ameninţare la adresa securităţii Germaniei şi un organ de propagandă periculos, în timp ce milioane de vorbitori de limbă rusă trăiesc în Germania. Jurnalistul rus a arătat şi o parte dintr-un document, emis de Oficiul pentru Imigrări al oraşului Berlin, prin care el a fost înştiinţat că nu i se va reînnoi permisul de şedere şi că trebuie să părăsească Germania, altfel riscă expulzarea.

La scurt timp apoi, un viceministru rus de Externe, Aleksandr Gruşko, a dat agenţiei RIA Novosti o declaraţie în care a promis că Moscova urmează să "întoarcă favorul" Berlinului. Aproximativ 20 de mass-media germane sunt acreditate în Rusia, potrivit diplomaţiei ruse.

Ulterior, purtătoarea de cuvînt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a anunţat "măsuri de represalii echivalente faţă de jurnalişti ai biroului moscovit al ARD", unul dintre principalele posturi publice de televiziune germane, respectiv expulzarea corespondentului Frank Aischmann şi a colegului acestuia, Sven Feller, acuzînd totodată Berlinul pentru această "escaladare".

Între timp, Ministerul german de Externe a negat că ar fi fost dispusă închiderea biroului din Germania al postului Pervîi Kanal şi a asigurat că jurnaliştii ruşi îşi pot desfăşura activitatea în Germania "în mod liber şi fără îngrădire", dar a omis să confirme dacă într-adevăr celor doi ziarişti ruşi într-adevăr li s-a refuzat prelungirea permisului de şedere în Germania. 

Generalul Keith Kellogg a fost desemnat de Trump drept emisar pentru Ucraina şi Rusia

Preşedintele ales al SUA, republicanul Donald Trump, le-a desemnat, Miercuri, pe generalul în rezervă Keith Kellogg ca emisar al său pentru Ucraina şi Rusia, transmit agenţiile internaţionale de presă.

"El a fost alături de mine de la început! Împreună, vom obţine pacea prin forţă şi vom face America şi lumea mai sigure din nou!", a scris Trump pe reţeaua sa de socializare Truth Social.

Generalul Keith Kellogg, în vîrstă de 80 de ani, a condus, pentru o scurtă perioadă, Consiliul de Securitate Naţională al SUA în primul mandat prezidenţial al lui Trump.

Ideea de "pace prin forţă", reluată de Trump în anunţul său de Miercuri despre desemnarea generalului Kellogg ca emisar pentru Ucraina şi Rusia, este "un slogan din epoca fostului preşedinte al SUA Ronald Reagan, care este mai caracteristic vechiului Partid Republican decît celui condus de Trump astăzi, a explicat, pentru agenţia EFE, Volodímir Dubovik, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Mechnikov din Odesa, acesta considerînd astfel că Zelenski preia limbajul republicanilor pentru a-l convinge pe Trump să susţină Ucraina în războiul cu Rusia.

Un plan al lui Kellogg pentru încheierea conflictului prevede îngheţarea liniilor frontului pe aliniamentele actuale şi forţarea Kievului şi Moscovei să se aşeze la masa negocierilor, a scris Reuters în luna Iunie.

Ucraina va fi nevoită să scadă vîrsta de mobilizare la 18 ani

Ucraina trebuie să ia în considerare scăderea la 18 ani a vîrstei pentru mobilizarea în Armată, astfel încît să asigure efectivele necesare pe front în războiul cu Rusia, ale cărei trupe mai numeroase şi mai bine echipate înaintează în Estul Ucrainei şi recuperează din terenul pierdut în regiunea rusă de graniţă Kursk, a declarat, Miercuri, un oficial din cadrul Administraţiei americane citat de Reuters.

Vorbind în faţa presei, acest oficial, căruia Reuters i-a păstrat anonimatul, a estimat că Ucraina nu mobilizează şi nu instruieşte suficienţi soldaţi. "Nevoia acum este de trupe", a subliniat el. "Ruşii progresează, înaintează constant în Est şi încep să împingă liniile ucrainene în Kursk. Prin urmare, mobilizarea şi creştere efectivelor pot face o diferenţă semnificativă în acest moment dacă privim situaţia de astăzi pe cîmpul de luptă", a explicat responsabilul american.

În timp ce Rusia încearcă în continuare să se limiteze la voluntariat, Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din ţară, la coruperea unor responsabili şi la acţiuni de recrutare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale.

Volodimir Zelenski a promulgat, în luna Mai, un pachet legislativ care înlesneşte procedurile pentru încorporare şi înăspreşte pedepsele împotriva celor care încearcă să se sustragă acesteia şi a redus atunci vîrsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani. Armata ucraineană desfăşoară, în prezent, un program prin care încearcă să mobilizeze 160.000 de noi soldaţi pentru a-şi susţine efectivele diminuate şi epuizate, dar problema este departe de a fi soluţionată, sistemul de recrutare fiind considerat corupt şi ineficient.

Biden vrea să vîndă Israelulului arme de 680 de milioane de dolari

Administraţia preşedintelui american continuă să susţină o vînzare de arme de 680 de milioane de dolari către Israel, a indicat un oficial american, chiar în condiţiile intrării în vigoare a unui armistiţiu între Israel şi Hezbollah mediat de SUA, relatează Reuters.
Tranzacţia, dezvăluită iniţial de Financial Times, cuprinde mii de kituri de muniţie de atac direct JDAM şi sute de bombe de mici dimensiuni, a menţionat oficialul citat, care a dorit să i se păstreze anonimatul.

Informaţia vine după acordul de încetare a focului menit să pună capăt celor mai sîngeroase confruntări din ultimii ani dintre Israel şi gruparea militantă libaneză susţinută de Iran. Israelul continuă însă luptele împotriva mişcării palestiniene islamiste Hamas din Fîşia Gaza.

Pachetul anunţat vine după o altă vînzare de avioane de luptă şi alte echipamente militare în valoare de 20 de miliarde de dolari către Israel, în August.

În Iunie, Reuters a relatat că Washingtonul, principalul aliat şi furnizor de arme al Israelului, i-a furnizat acestuia peste 10.000 de bombe de mare putere şi mii de rachete Hellfire, de la începutul războiului din Gaza din Octombrie 2023.

Israelul intenționează să conteste la CPI mandatele de arestare împotriva lui Netanyahu şi Gallant

Israelul a notificat Curtea Penală Internaţională (CPI) despre intenţia sa de a face apel împotriva mandatelor de arestare ce îi vizează pe premierul Benjamin Netanyahu şi pe fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant, a anunţat, Miercuri, biroul lui Netanyahu, transmite AFP, consemnează Agerpres.

În aşteptarea unei decizii pe fond, Israelul a cerut Curţii de la Haga să suspende executarea celor două mandate, adaugă acelaşi comunicat.

Curtea Penală Internaţională a emis, pe 21 Noiembrie, mandate de arestare vizîndu-i pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, fostul ministru israelian al Apărării, Yoav Gallant, şi şeful aripii militare a mişcării palestiniene Hamas, Mohammed Deif, pentru crime de război şi împotriva umanităţii.

”Statul Israel contestă competenţa CPI şi legitimitatea mandatelor de arestare emise contra prim-ministrului şi a fostului ministru al Apărării', precizează comunicatul biroului de presă al lui Netanyahu.

Potrivit comunicatului, Netanyahu s-a întîlnit, Miercuri, la Ierusalim, cu senatorul american Lindsay Graham, care l-a informat despre demersurile pe care le conduce în Congresul american împotriva Curţii Penale Internaţionale şi împotriva statelor care ar coopera cu ea.

”Dacă CPI va respinge apelul, aceasta le va demonstra şi mai mult prietenilor Israelului, Statelor Unite şi lumii întregi cît de părtinitoare este Curtea Penală Internaţională împotriva statului Israel”, încheie comunicatul.

ONU este îngrijorată de escaladarea războiului în Ucraina

Un înalt responsabil al ONU şi-a manifestat, Miercuri, îngrijorarea faţă de noua escaladare a războiului în Ucraina şi a îndemnat părţile să se abţină de la acţiuni şi discursuri ce riscă să intensifice şi mai mult conflictul, transmite AFP, potrivit Agerpres.
"Am văzut, în ultimele zile, semne alarmante ale unei noi escaladări a acestui război deja exploziv", a spus, în faţa Consiliului de Securitate al ONU, sub-secretarul general al acestei organizaţii însărcinat cu Europa, Miroslav Jenca.

El a menţionat, în special, utilizarea de către Rusia, Joia trecută, a noii sale rachete balistice hipersonice Oreşnik, care a lovit o fabrică de armament în oraşul industrial ucrainean Dnipro.

Rusia a justificat folosirea acestei rachete ca răspuns în urma recentelor atacuri ucrainene asupra teritoriului său cu rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow, după ce preşedintele american aflat la final de mandat, Joe Biden, şi Guvernul britanic au dat curs unei vechi solicitări a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca aliaţii occidentali ai Ucrainei să permită folosirea armamentului pe care-l oferă acesteia pentru a lovi ţinte militare în profunzimea teritoriului rus, nu doar în interiorul graniţelor ucrainene recunoscute internaţional.

După unda verde primită de la Washington şi Londra, acord primit între timp şi din partea Franţei, Ucraina a atacat, Marţea şi Joia trecută, instalaţii militare în Rusia cu rachete ATACMS şi Storm Shadow. A urmat lovitura rusă cu rachetă Oreşnik, după care au avut loc două noi atacuri ucrainene cu rachete ATACMS, Sîmbătă şi Luni, asupra unor sisteme antiaeriene ruseşti şi asupra unui aerodrom în provincia rusă Kursk. Rusia susţine că a doborît 10 din cele 13 rachete lansate de Ucraina în aceste ultime două salve şi că pregăteşte noi represalii.

"ONU nu are detalii suplimentare despre aceste evenimente, inclusiv despre tipurile de arme utilizate, dar folosirea rachetelor balistice şi ameninţările reprezintă o dezvoltare periculoasă către o escaladare", a remarcat oficialul organizaţiei.

"Îndemnăm toate părţile să ia măsuri imediate în direcţia dezescaladării şi să se abţină de la orice acţiune sau retorică ce ar putea intensifica şi mai mult acest război şi ar pune grav în pericol pacea şi securitatea regionale şi internaţionale", a completat Miroslav Jenca, reafirmînd că invazia lansată de Rusia în Ucraina în Februarie 2022 este o încălcare flagrantă a dreptului internaţional.

Mai mulți membri ai viitorului Cabinet Trump au fost vizaţi de ameninţări violente, inclusiv cu bombă

Mai mulţi membri ai viitorului Cabinet al preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, au fost ţinta unor ameninţări violente, inclusiv ameninţări cu bombă, a declarat, Miercuri, o purtătoare de cuvînt a preşedintelui ales al SUA, transmit Reutersşi AFP.

”Ieri seară şi în această dimineaţă, mai multe persoane nominalizate de preşedintele Trump pentru a se alătura echipei sale au fost victimele unor ameninţări violente şi antiamericane”, a afirmat Karoline Leavitt, într-un comunicat, menţionînd că forţele de ordine au acţionat rapid pentru a asigura securitatea persoanelor vizate.

Ea nu a precizat cine sunt acestea şi nu a dat detalii despre natura ameninţărilor.

Purtătorii de cuvînt ai FBI şi Departamentului de Justiţie nu au răspuns deocamdată solicitărilor de a comenta.

Karoline Leavitt a mai afirmat că atacurile au mers de la ameninţări cu bombe la ”swatting”', adică semnalarea unei false infracţiuni pentru a provoca un răspuns în forţă al Poliţiei la domiciliul unei persoane.

”Cu preşedintele Trump drept exemplul nostru, acţiunile periculoase de intimidare şi violenţă nu ne vor descuraja”, a adăugat purtătoarea de cuvînt.

Trump este în proces de a anunţa cine sunt toți cei selectaţi pentru a face parte din viitorul său Cabinet şi pentru a ocupa alte funcţii înalte în Administraţia sa.

El nu a comentat pînă acum despre ameninţările menţionate de purtătoarea sa de cuvînt.
Acestea survin la cîteva luni după ce Trump a fost rănit la o ureche într-o tentativă de asasinat la un miting de campanie în Pennsylvania în Iulie.

Într-un incident separat, un bărbat a fost inculpat pentru tentativă de asasinat în Septembrie, după ce s-ar fi poziţionat cu o puşcă la marginea unui teren de golf al lui Trump în Florida.

Ucraina va beneficia de un sprijin sporit din partea țărilor nordice, cele baltice şi Polonia

Statele nordice, cele baltice şi Polonia au anunţat, Miercuri, că, în următoarele luni, îşi vor intensifica sprijinul pentru Ucraina, inclusiv pentru industria de apărare, şi îşi vor spori investiţiile pentru a creşte cantitatea de muniţii disponibile, informează Reuters.
''Suntem angajaţi faţă de consolidarea capacităţii noastre de descurajare contra atacurilor convenţionale şi hibride şi faţă de extinderea sancţiunilor împotriva Rusiei şi celor care fac posibilă agresiunea rusă'', au afirmat, într-o declaraţie comună, liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Letoniei, Norvegiei, Poloniei şi Suediei, reuniţi în staţiunea suedeză Harpsund.

Pe agenda discuţiilor s-au aflat relaţiile transatlantice, cooperarea privind securitatea regională şi o politică comună faţă de războiul din Ucraina.

Mulţi analişti sunt de părere că Europa va trebui să cheltuiască mai mult pentru propria apărare şi pentru efortul militar al Ucrainei după ce Trump îşi va prelua mandatul de preşedinte, în 20 Ianuarie.

Ajutorul furnizat de ţările nordice, cele baltice şi Polonia însumează aproximativ 24 miliarde de euro, potrivit Institutului Kiel.

''Europa trebuie să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate. Acest lucru presupune să ne sporim cooperarea şi să sprijinim în continuare pe termen lung Ucraina, care luptă atît pentru securitatea sa, cît şi pentru a noastră'', a subliniat premierul suedez Ulf Kristersson, într-o declaraţie separată. 

Trei americani închişi pe nedrept în China au fost eliberaţi la schimb cu trei chinezi

China a eliberat trei cetăţeni americani închişi pe nedrept, au anunţat, Miercuri, responsabili ai SUA, cu cîteva săptămîni înainte de încheierea Administraţiei Joe Biden şi revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, transmite AFP, consemnează Agerpres.
Mark Swidan, Kai Li şi John Leung au fost puşi în libertate în schimbul unor cetăţeni chinezi aflaţi în detenţie în SUA, dar cărora responsabilii citaţi nu le-au precizat identitatea.
”Cei trei americani vor reveni în curînd şi se vor reuni cu familiile lor pentru prima oară după mai mulţi ani”, a declarat un oficial din Departamentul de Stat, în ajunul Zilei Recunoştinţei (Thanksgiving), o sărbătoare foarte importantă în SUA.

”Graţie eforturilor acestei Administraţii, toţi americani închişi pe nedrept în China se vor întoarce acasă”, a adăugat el.

O sursă apropiată dosarului a precizat că americanii au fost eliberaţi în cadrul unui schimb cu trei cetăţeni chinezi închişi în SUA.

Mark Swidan era în detenţie din 2012, după ce fusese arestat, în timpul unei călătorii de afaceri, sub acuzaţia de posesie de droguri, însă familia şi susţinătorii lui dau asigurări că nu au existat niciodată probe.

Kai Li este un om de afaceri acuzat de spionaj în 2016.

Preşedintele Joe Biden, aflat la final de mandat, a ridicat problema acestor deţinuţi americani în timpul unei întrevederi cu preşedintele chinez Xi Jinping luna aceasta, în marja summitului APEC de la Lima.

Armata suedeză consideră că parcurile eoliene în Marea Baltică ar prezenta riscuri inacceptabile pentru apărarea ţării

Instalarea de parcuri eoliene în Marea Baltică ar implica riscuri inacceptabile pentru apărarea Suediei şi a aliaţilor săi, întrucît ar perturba capacitatea de a identifica ameninţări, a indicat, Miercuri, Armata suedeză.

”Forţele armate suedeze au fost clare în evaluarea lor cu privire la energia eoliană offshore în Marea Baltică. Ea ar antrena riscuri inacceptabile pentru apărarea noastră şi a aliaţilor noştri”, au explicat forţele armate suedeze, într-un e-mail trimis AFP.

”La ora actuală, nu vedem soluţii tehnice sau condiţii juridice care să permită coexistenţa intereselor noastre de apărare şi a energiei eoliene în Marea Baltică”, se menţionează în text.

La începutul lui Noiembrie, 13 proiecte de parcuri eoliene offshore de-a lungul coastelor suedeze la Baltica au fost anulate de Guvernul suedez, din cauza perturbărilor pe care le-ar fi putut provoca captatorilor apărării suedeze în acea zonă.

Turnurile şi palele rotative ale eolienelor emit ecouri radar şi produc numeroase alte interferenţe, mai ales sub apă, afectînd, de pildă, capacităţile de detectare de potenţiale submarine.

”Avînd în vedere războiul din Ucraina şi ameninţarea reprezentată de Rusia, nu putem accepta nici un fel de risc pentru capacitatea de apărare”, afirmă Armata.

Situarea geografică a Suediei este şi ea de importanţă strategică, găsindu-se foarte aproape de enclava rusă Kaliningrad.

”Trebuie să fim capabili să vedem şi să auzim la o distanţă lungă pentru a putea detecta ameninţări şi culege informaţii”, adaugă Armata suedeză.

Odată cu aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, toate statele riverane Mării Baltice, cu excepţia Rusiei, sunt membre ale Alianţei atlantice.

În ce priveşte energia, Suedia are printre priorităţi sursele regenerabile. Consumul de electricitate al ţării ar putea atinge cel puţin 300 TWH în 2045, dublu faţă de nivelul actual.