Propunere olandeză de împărțire a Belgiei cu Franța

Preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului olandez, Martin Bosma, i-a propus la un dineu ambasadorului Franţei în Olanda, François Alabrune, să împartă Belgia, scrie presa olandeză şi belgiană, relatează Le Figaro, potrivit News.ro.

”Olanda vrea ca Flandra să i se alăture. Valonia se va putea duce la Franţa”, i-a spus ambasadorului Franţei preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului olandez, Martin Bosma, în vîrstă de 60 de ani, un membru al Partidului Libertăţii (PVV, extremă dreapta), înfiinţat în urmă cu 20 de ani de către Geert Wilders.

Martin Bosma nu şi-a retractat declarația. ”Într-o seară ca asta vorbim despre politică şi lucruri care s-ar putea întîmpla, da”, a declarat el, citat de cotidianul belgian La Libre.

Acest plan al ”Olandei Mari”, scrie cotidianul de la Bruxelles, ”este în concordanță cu declarațiile lui Geert Wilders. (...) Această idee a anexării Flandrei de către Olanda este puternic populară în rîndul membrilor Partidului Vlaams Belang”, o formaţiune flamandă de extremă dreapta care se pronunţă în favoarea unui stat flamand independent.

Pentru funeraliile Papei Francisc și conclavul pentru alegerea noului Papă, au fost acreditați circa 2.000 de jurnaliști

Aproximativ 2.000 de jurnaliști au obținut acreditări de la Vatican în ultimele două zile pentru a acoperi funeraliile Papei Francisc și conclavul pentru alegerea unui nou suveran pontif, transmite ANSA care citează surse de la Vatican.

Acestora li se adaugă cei aproximativ 500 de corespondenți de presă care acoperă în mod obișnuit Sfîntul Scaun pentru diferite organisme de presă internaționale.

Le evenimentele de la Vatican și-au anunțat prezența și numeroși lideri internaționali, printre care președintele SUA Donald Trump, președintele francez Emmanuel Macron, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva și președintele argentinian Javier Milei, Regii Belgiei și Spaniei, prințul William și premierul Keir Starmer al Regatului Unit, precum și lideri cheie ai Uniunii Europene.

Trump l-a admonestat pe Zelenski, căruia îi reproșează că declarațiile lui despre Crimeea dăunează negocierilor de pace cu Rusia

Președintele american, Donald Trump, l-a mustrat, Miercuri, pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski pentru că acesta a spus că Ucraina nu va recunoaște ocuparea Peninsulei Crimeea de către Rusia, calificînd-o drept o declarație incendiară care va face ca un acord de pace cu Rusia să fie mai greu de realizat, informează Reuters și AFP, transmite Agerpres.

”Această declarație este foarte dăunătoare negocierilor de pace cu Rusia”, a scris președintele Donald Trump într-o postare virulentă pe Truth Social. Liderul de la Casa Albă a mai scris că ”Peninsula Crimeea a fost pierdută cu ani în urmă și nici măcar nu este un punct de discuție”. ”Nimeni nu îi cere lui Zelenski să recunoască Crimeea ca teritoriu rusesc, dar, dacă vrea Crimeea, de ce nu s-au luptat pentru ea acum 11 ani, cînd a fost predată Rusiei fără să se tragă un foc?”, a scris Trump în postarea sa.

Donald Trump repetă că șeful statului ucrainean ”nu are cărți în mînă” și îl acuză de ”prelungirea crimelor” pentru că refuză să recunoască suveranitatea Rusiei asupra Peninsulei Crimeea, anexată de Moscova. Trump mai spune că ”sunt foarte aproape de un acord pentru a pune capăt războiului, iar declarațiile lui Zelenski nu au o influență pozitivă”. ”Declarații incendiare precum cele ale lui Zelenski fac atît de dificilă rezolvarea acestui război. Nu are de ce să se laude!”, a criticat președintele american, reluînd tonul pe care l-a folosit în confruntarea publică pe care a avut-o cu omologul său ucrainean în luna Martie, în Biroul Oval al Casei Albe.

Comisia Europeană a anunțat sancțiuni de 700 de milioane de euro împotriva giganților tehnologici americani Apple şi Meta

Comisia Europeană a anunţat, Miercuri, sancţiuni financiare împotriva giganţilor tehnologici americani Apple şi Meta (Facebook, Instagram) pentru încălcări ale normelor de concurenţă, în pofida tensiunilor cu preşedintele Donald Trump privind tarifele, transmite News.Ro.

Apple a fost amendată cu 500 de milioane de euro pentru clauze abuzive în magazinul său de aplicaţii App Store, în detrimentul furnizorilor de aplicaţii şi al clienţilor acestora. Meta va trebui să plătească 200 de milioane de euro pentru încălcarea unei norme care reglementează utilizarea datelor cu caracter personal.

Aceste sancţiuni sunt primele impuse în temeiul noului Regulament european privind pieţele digitale (DMA), care a intrat în vigoare anul trecut pentru a pune capăt abuzului de poziţie dominantă de către giganţii din domeniul tehnologiei.

Acestea vin la un an de la deschiderea procedurii împotriva celor două grupuri californiene, dar mai ales într-un moment delicat pentru relaţiile transatlantice.

Uniunea Europeană este în plină negociere cu Administraţia americană pentru a obţine ridicarea taxelor vamale impuse de Donald Trump. Taxele suplimentare americane de 25% pentru automobile, aluminiu şi oţel au intrat deja în vigoare, împreună cu o suprataxă vamală de 10% pentru toate celelalte produse. Cu toate acestea, cuantumul amenzilor pare moderat în comparaţie cu cele impuse de Europa „marilor companii tehnologice” pînă în prezent, scrie AFP. 

Apple a fost amendată pentru restricţiile impuse magazinului său de aplicaţii. Potrivit Comisiei, marca Apple împiedică capacitatea furnizorilor de aplicaţii distribuite în magazinul său online de a comunica direct cu utilizatorii finali pentru a-şi promova liber ofertele şi, eventual, a oferi preţuri mai mici prin alte canale. În acest caz, grupul din Cupertino a fost amendat de UE cu 1,8 miliarde de euro în Martie 2024, în urma unei plîngeri din partea platformei de streaming muzical Spotify.

Meta, gigantul reţelelor de socializare, este vizat pentru nerespectarea unei norme care îi obligă să ceară acordul utilizatorilor înainte de a combina datele cu caracter personal din diferitele sale servicii, precum Facebook şi Instagram, în scopul creării de profiluri publicitare.

Apple şi Meta, ca şi celălalt gigant al sectorului Alphabet (Google), fac obiectul mai multor proceduri pentru abuz de poziţie dominantă, atît în Europa, cît şi în Statele Unite. Peste 200 de media franceze, printre care TF1, France Télévisions, Radio France şi Le Figaro, au anunţat Miercuri că vor acţiona Meta în Justiţie pentru „practici ilegale” în domeniul publicităţii online.

După ultimatumul lui J. D. Vance, Londra consideră că depinde de Ucraina să își decidă viitorul

”Este la latitudinea Ucrainei să își decidă viitorul”, a declarat, Miercuri, un purtător de cuvînt din Downing Street, întrebat despre apelul vicepreședintelui american J.D. Vance ca Moscova și Kievul să facă schimb de teritorii pentru a ajunge la o încetare a focului, informează AFP, potrivit Agerpres.

”Susținem eforturile conduse de Statele Unite pentru a pune capăt războiului pe termen lung. Cred că asta ne dorim cu toții. În cele din urmă, îi revine Ucrainei să își decidă viitorul”, a spus purtătorul de cuvînt al Guvernului britanic.

Reacția Londrei, a UE și a mai multor țări europene vine în contextul în care vicepreședintele american J. D. Vance, aflat în vizită în India, a declarat, Miercuri, că acordul de pace propus de țara sa pentru Rusia și Ucraina se bazează pe acceptarea unor concesii teritoriale de către ambele țări. ”Am prezentat o propunere foarte explicită atît rușilor, cît și ucrainenilor și a sosit timpul ca ei să o accepte sau ca Statele Unite să se retragă din acest proces”, a declarat vicepreședintele american reporterilor pe aeroportul din orașul indian Agra, după o vizită la Taj Mahal.

Vance a explicat că această ”propunere foarte explicită” stabilește o cale de urmat, în care fiecare tabără ar renunța la o parte din teritoriul pe care îl controlează în prezent.
”Liniile actuale, sau un loc apropiat de ele, este locul în care, în ultimă instanță, cred că vor fi definite noile frontiere ale conflictului”, a spus J.D. Vance, sugerînd că SUA au în vedere un acord care, probabil, ar consolida o diviziune teritorială în apropierea liniilor actuale ale frontului. 

Un atac israelian asupra unei școli care găzduia familii strămutate în Gaza a lăsat în urmă cel puțin 10 persoane ucise

Un atac aerian israelian asupra unei școli care adăpostește familii strămutate în nordul Gazei a ucis cel puțin 10 persoane Miercuri, în timp ce un altul a lovit un spital de copii, au anunțat medicii, citați de Reuters, potrivit Mediafax.

Medicii au declarat că atacul aerian asupra școlii Yaffa din zona Tuffah a orașului Gaza a incendiat corturi și săli de clasă. O parte din mobilier era încă în flăcări la cîteva ore după atac, în timp ce oamenii își căutau bunurile prin sălile de clasă și prin curtea școlii. Medicii au spus că cel puțin 36 de persoane au fost ucise Miercuri în loviturile israeliene din Gaza.

Israelul nu a făcut nici un comentariu cu privire la acest atac.

De la începutul lunii Martie, Israelul a impus o blocadă asupra tuturor bunurilor care intră în Gaza, inclusiv asupra combustibilului și electricității.

Miercuri, miniștrii de Externe ai Germaniei, Franței și Marii Britanii au solicitat Israelului să adere la dreptul internațional și să permită trecerea neîngrădită a ajutorului umanitar în Gaza. De asemenea, aceștia au îndemnat la restabilirea încetării focului și la eliberarea ostaticilor rămași deținuți de gruparea militantă Hamas.

Rusia va fi reprezentată la funeraliile Suveranului Pontif

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, îl trimite pe ministrul Culturii, Olga Lyubimova, la înmormîntarea Papei Francisc, care va avea loc Sîmbătă dimineață, conform Mediafax. Decizia a fost luată de președintele Vladimir Putin, transmite agenția de presă ANSA, care citează RIA Novosti.

Înmormîntarea Papei Francisc va avea loc Sîmbătă, la ora 10, ora Italiei.

Francisc a cerut să fie înmormîntat în Sfînta Maria Maggiore, o bazilică romană de care a fost deosebit de atașat, mai degrabă decît de Bazilica Sfîntul Petru, ca mulți dintre predecesorii săi, cu o simplă inscripție a numelui său în latină, Franciscus.

FMI avertizează că presiunea taxelor vamale va majora semnificativ datoria globală publică

Presiunile economice de pe urma noilor taxe vamale americane vor face ca datoria publică mondială să depășească nivelul din perioada pandemiei, ajungînd la aproape 100% din PIB-ul global pînă la finalul deceniului, deoarece creșterea mai lentă a economiei și problemele comerciale afectează bugetele statelor, se arată într-un raport publicat de Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Conform FMI, datoria publică mondială va crește cu 2,8 puncte procentuale, la 95,1% din PIB-ul global în 2025. Tendința ascendentă va continua probabil, ajungînd la 99,6% din PIB-ul global pînă în 2030. În 2020, datoria publică mondială a atins nivelul de vîrf de 98,9% din PIB, Guvernele majorînd împrumuturile pentru a face față efectelor pandemiei și declinului economiei. În următorii doi ani, datoria a scăzut cu 10 puncte procentuale, dar a revenit pe creștere și cele mai recente previziuni arată o accelerare.

”Taxele vamale americane majore anunțate de Statele Unite, măsurile de retorsiune ale altor țări și nivelul excepțional de ridicat al incertitudinii politice contribuie la înrăutățirea perspectivelor și agravează riscurile. Astfel, Guvernele se confruntă cu dificultăți sporite, bugetele lor fiind afectate de cheltuielile mai mari din domeniul apărării, de cererile pentru mai mult sprijin social, de majorarea costurilor cu serviciul datoriei, pe fondul presiunilor inflaționiste”', se arată în raport.

Deficitele fiscale anuale ale Guvernelor sunt estimate în medie la 5,1% din PIB în 2025, comparativ cu 5% din PIB în 2024, 3,7% din PIB în 2022 și 9,5% din PIB în 2020. Nivelurile datoriei ar putea crește peste 117% din PIB pînă în 2027, nivelul estimat în scenariul advers sever, ”dacă veniturile și producția economică scad mult mai accentuat decît în actualele previziuni, în urma majorării taxelor vamale și a perspectivelor de creștere mai slabe”, se arată în raport.

Un astfel de nivel al datoriei ar reprezenta cea mai ridicată pondere în PIB de la Al Doilea Război Mondial, avertizează FMI.

Conform raportului din 2025 privind starea spațiului Schengen, integrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen a stimulat economia UE 

Integrarea deplină a Bulgariei și României în spațiul Schengen, la 1 Ianuarie 2025, a îmbunătățit semnificativ economia UE, conform raportului din 2025 privind starea spațiului Schengen, publicat de Comisia Europeană. Cele două țări ar urma să economisească miliarde de euro în costuri.

La începutul lui 2025, ambele țări au aderat deplin la Schengen, după un proces care a durat 18 ani. Înaintea renunțării la controalele interne de frontieră, companiile din Bulgaria și România plăteau miliarde de euro pe an din cauza creșterii costurilor logistice, a întîrzierii livrărilor, a prețurilor ridicate pentru combustibili și a salariilor pentru transportatori.

Documentul arată că anul trecut au fost luate multe decizii pentru întărirea Schengen, pentru a proteja frontierele externe și a da exemplu cu munca în comun a Bulgariei, Austriei, Greciei, Ungariei, României și Slovaciei. Au fost scoase în evidență activitățile desfășurate la frontiera dintre Bulgaria și Turcia pentru a preveni amenințările la adresa UE.

Spațiul Schengen a adus profunde beneficii UE și cetățenilor europeni. Este coloana vertebrală a pieței interne europene și face viața mai ușoară pentru aproape 450 milioane de oameni, se arată în raport. Anul trecut, mai mult de o jumătate de miliard de persoane au vizitat spațiul Schengen, ceea ce a sporit creșterea economică.

Sistemele de securitate din Schengen au ajutat la reducerea numărului persoanelor care traversau ilegal frontierele externe. Acest număr a ajuns la un nivel record scăzut în 2024. Conform raportului, s-a înregistrat o creștere de 12% a returnării de cetățeni străini care nu aveau dreptul de a sta în spațiul Schengen.

Pe fondul interesului exprimat de Donald Trump, Regele Frederik al Danemarcei va vizita Groenlanda

Regele Frederik al Danemarcei va vizita Groenlanda săptămîna viitoare, a anunțat Palatul Regal, într-un semn de solidaritate cu teritoriul danez semi-autonom pe care președintele american Donald Trump spune că dorește să îl controleze, potrivit Mediafax.

Într-o altă demonstrație de unitate, prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, va călători în Danemarca pentru discuții pe 26 Aprilie, au declarat Guvernele groenlandez și danez.

Groenlanda este bogată în materii prime, inclusiv minerale esențiale pentru noile tehnologii, iar Trump a declarat că Statele Unite au nevoie să controleze insula situată strategic din motive de securitate națională și internațională. Liderii Danemarcei și Groenlandei au declarat că doar groenlandezii pot decide viitorul teritoriului.

„Trăim într-o perioadă care necesită unitate. Trebuie să ne sprijinim reciproc în situația dificilă de politică externă în care se află în prezent Groenlanda și Regatul danez", a declarat prim-ministrul danez Mette Frederiksen, potrivit Reuters.

Ea și Nielsen vor discuta despre situația geopolitică și legăturile dintre Danemarca și Groenlanda, a declarat Nielsen pentru cotidianul groenlandez Sermitsiaq.

Regele Frederik, care este șeful statului danez, dar nu deține puteri politice oficiale, va merge în Groenlanda cu Nielsen atunci cînd prim-ministrul se va întoarce pe insula arctică la 28 Aprilie. Regele a vizitat ultima dată Groenlanda împreună cu soția sa, Regina Mary, în perioada 29 Iunie - 6 Iulie anul trecut.