85 de state membre ale ONU condamnă noile măsuri adoptate de către Israel pentru a-şi extinde prezenţa ilegală în Cisiordania ocupată

În total 85 de state membre ONU condamnă ferm, într-o declaraţie comună, adoptarea de către Israel a unor noi măsuri cu scopul de a-şi extinde prezenţa ilegală în Cisiordania ocupată, temîndu-se de o anexare a acestui teritoriu palestinian, care i-ar putea modifica ”alcătuirea demografică”, relatează AFP, potrivit News.ro. Guvenul israelian a decis Duminică, la o săptămînă după ce a adoptat un text care facilitează cumpărarea de pămînt de către colonişri, să accelereze procesul înregistrării funciare în Cisiordania, ocupată de Israel din 1967. ”Condamnăm ferm deciziile şi măsurile unilaterale israeliene menite să extindă prezenţa ilegală a Israelului în Cisiordania”, declară la ONU, la New York, 85 de state membre, inclusiv Franţa, China, Arabia Saudită sau Rusia, şi mai multe organizaţii, inclusiv Uniunea Europeană (UE) şi Liga Arabă. ”Aceste decizii sunt contrare obligaţiilor Israelului în virtutea dreptului internaţional şi trebuie să fie anulate de îndată”, cer ele. Ele îşi reafirmă totodată ”opoziţia fermă faţă de orice anexare”. ”Ne reiterăm respingerea tuturor măsurilor care au scopul să modifice alcătuirea demografică, natura şi statutul teritoriului palestinian ocupat din 1967, inclusiv Ierusalimul de Est”, resping ele. ”Aceste măsuri încalcă dreptul internaţional, compromit eforturile depuse în favoarea păcii şi stabilităţii în regiune (...) şi pun în pericol perspectiva unui acord de pace care să pună capăt conflictului israeliano-palestinian”, se arată în Declaraţie. ONU, mai multe ţări arabe şi UE au denunţat, Luni, adoptarea de către Israel a acestor noi măsuri funciare care consolidează controlul israelian în Cisiordania ocupată. Colonizarea Cisiordaniei a continuat în toate Guvernele israeliene, începînd din 1967. Ea a fost intensificată de către actualul Guvern al lui Benjamin Netanyahu, unul dintre cele mai de dreapta din istoria Israelului, mai ales de la lansarea războiului din Fîşia Gaza, la 7 Octombrie 2023. În afară de Ierusalimul de Est, ocupat şi anexat de Israel, peste 500.000 de israelieni trăiesc în prezent în Cisiordania, în colonii pe care ONU le consideră ilegale conform dreptului internaţional, în mijlocul a aproape trei milioane de palestinieni.

Kremlinul cere dovezi ţărilor europene care acuză că Navalnîi a fost otrăvit cu toxina unei broaşte otrăvitoare

Rusia cere ţărilor europene care au acuzat Moscova de otrăvirea criticului Kremlinului Aleksei Navalnîi cu o toxină de la broasca săgeată, o specie de broască otrăvitoare din America Latină, să furnizeze date concrete care să susţină acuzaţia lor, a declarat purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, relatează Reuters. Marea Britanie, Franţa, Germania, Suedia şi Olanda au declarat, Sîmbătă, că analizele probelor prelevate din corpul lui Navalnîi au confirmat prezenţa epibatidinei, o toxină care se găseşte la broaştele otrăvitoare din America de Sud şi care nu se găseşte în mod natural în Rusia. Ele au afirmat că Moscova avea „mijloacele, motivul şi oportunitatea” de a-i administra otrava. „Toate acuzaţiile împotriva Rusiei erau de tipul „foarte probabil”. Nu existau detalii specifice. Era pur şi simplu o declaraţie menită să devină actul de deschidere al Conferinţei de Securitate de la München şi să eclipseze dosarele Epstein”, a comentat Zaharova Miercuri, într-o conferinţă de presă. „Le cerem să ne furnizeze date concrete cu privire la această chestiune”, a adăugat purtătoarea de cuvînt.

Kremlinul a respins categoric acuzaţiile europene, în timp ce Iulia Navalnaia, văduva politicianului decedat, a declarat că adevărul despre moartea soţului ei a fost în sfîrşit dezvăluit.

Israelul intensifică măsurile de securitate în timpul lunii sfinte musulmane a Ramadanului

Israelul sporește măsurile de securitate în timpul lunii sfinte musulmane a Ramadanului în contextul preocupărilor privind potențiale violențe, informează dpa. Ca și în anii trecuți, numărul credincioșilor musulmani din Cisiordania care vor putea participa la rugăciunile de Vineri pe Esplanada Moscheilor din Ierusalim va fi limitat la 10.000, a anunțat autoritatea israeliană responsabilă, COGAT. Canalul israelian Kan a mai relatat că mii de membri ai serviciilor de securitate sunt desfășurați în partea dominată de arabi a Ierusalimului, în principal la porțile Orașului vechi și în jurul locului cunoscut de evrei drept Muntele Templului și de musulmani drept Nobilul Sanctuar. Au existat frecvent tensiuni și violențe la Ierusalim în timpul Ramadanului. Potrivit Kan, mai multe forțe israeliene au fost trimise și în Cisiordania, parțial pentru a preveni posibile atacuri. COGAT susține că numai bărbaților de 55 de ani și peste, femeilor de 50 de ani și peste și copiilor de 12 ani și sub această vîrstă care sunt însoțiți de o rudă apropiată li se va permite accesul în Nobilul Sanctuar în timpul lunii Ramadanului. Palestinienii au de asemenea nevoie de un permis de călătorie valabil și trebuie să treacă printr-un control de securitate. Reglementări similare au provocat furia palestinienilor în ultimii ani, potrivit dpa. Pe de altă parte, nu există restricții pentru arabii israelieni. Zeci de mii de credincioși sunt așteptați să participe la rugăciunile de Vineri. Nobilul Sanctuar, cu Moscheea al-Aqsa și Domul Stîncii, este al treilea cel mai sfînt loc al Islamului. Pentru evrei, Muntele Templului, cu Zidul de Vest, este cel mai sfînt loc al iudaismului pentru că două temple evreiești s-au aflat în acest loc. Complexul din Orașul vechi este sub administrare musulmană, în timp ce Israelul este responsabil pentru securitatea în zonă, notează dpa.

Comisia Europeană a adoptat o strategie de sprijin pentru regiunile estice ale UE care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina

Comisia Europeană a adoptat, Miercuri, o strategie cuprinzătoare pentru a intensifica sprijinul acordat regiunilor estice ale UE care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Potrivit Bruxellesului, mai multe regiuni din nouă state membre (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria) au fost afectate în mod deosebit de războiul hibrid, de migrația ca armă, de perturbările economice și comerciale și de declinul demografic. De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, UE a extins sprijinul politic, tehnic și financiar acordat regiunilor sale estice pentru a îmbunătăți infrastructura, a stimula reziliența economică, a dezvolta capabilități de apărare, a aborda provocările în materie de energie și conectivitate și a sprijini oportunitățile de ocupare a forței de muncă. Cu toate acestea, întrucît condițiile economice și de securitate din aceste regiuni continuă să scadă din cauza războiului în curs, este necesar un sprijin suplimentar din partea UE. ”Regiunile frontaliere estice nu sunt doar frontiere naționale, ci și frontiere europene. Consolidarea regiunilor frontaliere estice este o investiție strategică în securitatea, stabilitatea, coeziunea și competitivitatea Europei”, a declarat vice-președintele executiv pentru Coeziune și Reforme, Raffaele Fitto. Strategia Comisiei prezintă un set de acțiuni menite să ajute regiunilor estice ale UE să abordeze provocările specifice și fără precedent cu care se confruntă, în cinci domenii prioritare: securitate și reziliență, creștere economică și prosperitate regională, valorificarea punctelor forte locale, conectivitate și oameni. În ceea ce privește creștere economică și prosperitate regională, acțiunile Comisiei Europene vizează facilitarea accesului la finanțare, inclusiv prin intermediul unei facilități EastInvest pentru a ajuta țările în cauză să acceseze împrumuturi și sprijin consultativ, reunind Grupul Băncii Europene de Investiții, alte instituții financiare internaționale și mai multe bănci naționale și regionale de promovare. De asemenea, Comisia Europeană va coopera cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions pentru a stimula dezvoltarea economică în zonele cele mai afectate. În paralel, Comisia Europeană va promova conectivitatea digitală și modernizarea rețelelor de transport, inclusiv a infrastructurii rutiere, feroviare și portuare cu dublă utilizare, precum și a conexiunilor transfrontaliere cu Ucraina și Republica Moldova. Pentru a asigura realizarea de progrese, Comisia va iniția un dialog politic anual la nivel înalt care să faciliteze discuțiile cu privire la acțiunile UE și la impactul acestora asupra rezilienței și dezvoltării regiunilor estice ale UE care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina. Primul astfel de eveniment va avea loc la 26 Februarie 2026, cînd instituțiile financiare vor semna o declarație de lansare a mecanismului EastInvest. 

Suveranul danez a vizitat Groenlanda pentru a-şi arăta sprijinul faţă de teritoriul arctic dorit de Donald Trump

Regele Danemarcei Frederik al X-lea a început Miercuri, la Nuuk, capitala Groenlandei, o vizită de trei zile în sprijinul teritoriului rîvnit de Donald Trump, relatează AFP, transmite News.ro. Regele, în vîrstă de 57 de ani, a salutat făcînd cu mîna zecilor de groenlandezi care au venit să-l întîmpine la aeroport, unde îl aştepta prim-ministrul groenlandez Jens-Frederik Nielsen. Această vizită are loc în contextul în care Groenlanda s-a aflat recent în centrul unor tensiuni diplomatice cu Washingtonul, Donald Trump afirmînd că doreşte să preia controlul asupra imensei insule arctice, spre nemulţumirea cancelariilor europene. Anunţînd venirea sa pe teritoriul Groenlandei la sfîrşitul lunii Ianuarie, Regele Danemarcei s-a declarat „profund solidar” cu groenlandezii tulburaţi de dorinţa lui Donald Trump de a avea acest teritoriu autonom danez. „Din presă, se poate vedea şi simţi că oamenii au fost foarte îngrijoraţi (...), este clar că acest lucru ne preocupă pe amîndoi”, a spus Regele, referindu-se şi la soţia sa, Regina Mary. În ciuda unui trecut colonial dificil al Danemarcei în acest teritoriu autonom, monarhia se bucură de mult timp de o mare popularitate în Groenlanda. Pasionat de activităţi în aer liber, Frederik a participat în 2000 la o expediţie de patru luni pe o distanţă de 3.500 de kilometri, cu schiurile prin Groenlanda, în cadrul patrulei de elită Sirius a Marinei daneze.

Un ministru rus a afirmat că spionii străini pot vedea mesajele trimise de soldaţii ruşi pe Telegram

Serviciile de informaţii străine pot vedea mesajele trimise de soldaţii ruşi care folosesc aplicaţia de mesagerie Telegram, a declarat ministrul rus pentru Dezvoltare Digitală, Maksud Şadaev, potrivit agenţiei de ştiri Interfax, citată de Reuters. Telegram, unul dintre cele mai populare servicii de mesagerie din Rusia, este utilizat pe scară largă de forţele ruse care luptă în Ucraina şi de instituţii, dar se află sub presiunea autorităţilor, care au impus restricţii asupra acestuia pe motiv că nu şterge conţinutul extremist. „Există numeroase indicii că agenţiile de informaţii străine au acces la corespondenţa serviciului de mesagerie şi utilizează aceste date împotriva Armatei ruse”, a declarat Şadayev, potrivit sursei citate. În ciuda acestor probleme, autorităţile ruse nu vor bloca accesul la Telegram pentru trupele din Ucraina, pentru moment, a dat asigurări Şadaev, adăugînd că va fi nevoie de „ceva timp” pentru a trece la alte mijloace de comunicare. El nu a furnizat detalii, iar Telegram nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii, precizează Reuters. Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare în domeniul comunicaţiilor, a declarat că încetineşte serviciul Telegram în contextul unei represiuni mai ample împotriva aplicaţiilor de mesagerie străine care, potrivit acesteia, nu respectă legislaţia rusă. Kremlinul a confirmat, săptămîna trecută, că aplicaţia de mesagerie americană WhatsApp, deţinută de Meta Platforms, a fost complet blocată pentru nerespectarea legislaţiei locale, sugerînd ruşilor să utilizeze în schimb o aplicaţie de mesagerie naţională susţinută de stat, MAX. Criticii spun că MAX este un instrument de supraveghere, dar autorităţile ruse neagă acest lucru.

După negocierile de la Geneva, poziţiile Kievului şi Moscovei diferă în continuare

A treia rundă de negocieri dintre Ucraina și Rusia, mediate de SUA, a durat opt ore la Geneva și s-a încheiat Miercuri abrupt, după o sesiune de discuții de numai două ore, principalul rezultat cunoscut fiind abordarea modalităților de verificare a unei încetări a focului odată ce se va ajunge la un acord, o perspectivă ce rămîne însă îndepărtată, consemnează agențiile EFE și DPA. Puținele surse diplomatice care au făcut comentarii scurte la Geneva au fost de acord că întîlnirile au fost foarte tensionate și că Rusia nu a cedat în fața cererilor sale, în special aceea ca Ucraina să-i cedeze întregul Donbas, adică un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Donețk aflat în continuare sub controlul Armatei ucrainene și o porțiune nesemnificativă din provincia Lugansk, aceasta din urmă fiind aproape complet sub control rusesc. Dar președintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză în continuare să-și asume politic o asemenea cedare teritorială și cere ca orice astfel de decizie să fie validată printr-un referendum, despre care susține că a priori va respinge cedarea Donbasului. ''Din punct de vedere emoțional, oamenii nu vor ierta asta niciodată. Niciodată'', a spus Zelenski, într-un interviu pentru publicația americană Axios, motivîndu-și astfel refuzul de a-și asuma concesiile teritoriale. El mai susține că a convenit deja cu SUA ca orice acord de pace să fie supus unui referendum în Ucraina. Părțile au fost de acord ca o nouă rundă de negocieri să se desfășoare ''în scurt timp'', fără a anunța vreo dată sau locație. Zelenski a confirmat că s-au înregistrat progrese în definirea verificării unui potențial armistițiu, refuzat însă de Rusia, care consideră că o încetare a focului ar ajuta Armata ucraineană să-și refacă forțele. Ceea ce a surprins cel mai mult a fost durata de numai două ore a celei de-a doua zile de discuții, încheiate abrupt. Negociatorul-șef rus, Vladimir Medinski, a fost primul care a confirmat că întîlnirea de Miercuri s-a încheiat și a părăsit împreună cu delegația sa hotelul din Geneva unde au avut loc discuțiile. Totuși, exact cînd totul părea să se fi încheiat, trimisul președintelui rus Vladimir Putin s-a întors la hotel o oră mai tîrziu și s-a întîlnit din nou cu partea ucraineană, dar fără prezența emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner. În declarația acordată presei, Medinski a descris discuțiile drept ''dificile, dar obiective'', confirmînd însă că nu s-a ajuns la nici un acord și că încă o rundă de discuții va avea loc în viitorul apropiat. De partea sa, negociatorul-șef ucrainean Rustem Umerov a descris discuțiile drept ''intensive și substanțiale''. ''Sunt progrese, dar nu pot fi oferite detalii în acest stadiu'', a adăugat oficialul ucrainean. 

Ministrul israelian al Finanțelor încurajează ”emigraţia” palestinienilor din Cisiordania şi Fîşia Gaza, cu scopul stabilirii ”suveranităţii” Israelului

Ministrul israelian al Finanţelor Bezalel Smotrich, de extremă dreapta, îndeamnă la ”încurajarea emigraţiei” palestinienilor din Cisiordania ocupată şi Fîşia Gaza, cu scopul stabilirii ”suveranităţii” Israelului în aceste teritorii palestiniene, relatează AFP. ”Vom elimina ideea unui stat arab terotist”, a anunţat ministrul de extremă dreapta, Marţi seara, într-o reuniune a Partidului său Sinosmul Religios, filmată de presa israeliană. ”Vom anula, în mod oficial şi concret, blestematele de Acorduri de la Oslo şi ne vom angaja pe calea suveranităţii, încurajînd totodată emigraţia din Fîşia Gaza şi Iudeea-Samaria” (numele biblic al Cisiordaniei), a declarat Smotrich. ”Nu există altă soluţie pe termen lung”, a subliniat el. Guvernul lui Benjamin Netanyahu a luat, de la începutul lui Februarie, o serie de măsuri cu scopul de a-şi creşte controlul în Cisiordania ocupată de Israel în 1967, inclusiv în sectoare plasate sub controlul Autorităţii Palestiniene în virtutea Acordurilor israeliano-palestiniene de la Oslo, încheiate în anii '90.

Miercuri, NATO a desfășurat un exercițiu de debarcare pe coasta germană a Mării Baltice

Circa 3.000 de soldați ai NATO au participat Miercuri la un amplu exercițiu de debarcare în Nordul Germaniei, în care au fost implicate nave, tancuri amfibie, avioane de luptă și elicoptere, relatează AFP. Soldații forțelor navale germane și ai forțelor speciale turce și spaniole s-au antrenat să preia controlul asupra plajei Putlos, sub privirile ministrului german al Apărării Boris Pistorius. ”'Chiar în Marea Baltică situația de securitate s-a agravat dramatic', într-un context de amenințări hibride ruse”, a declarat el. După invadarea Ucrainei de către Rusia în Februarie 2022, această zonă maritimă strategică este tot mai vizată de sabotaje, atacuri cibernetice și operațiuni de destabilizare imputate de occidentali Moscovei. ”Exercițiul din această zi arată că NATO este unită, operațională și serioasă'' în materie de descurajare”, a subliniat ministrul. ”Acest lucru are și efecte diplomatice, în contextul în care Rusia își îndreaptă mai multe dintre forțele sale armate spre Vest, a estimat inspectorul general al Bundeswehr, Carsten Breuer. Obiectivul acestei debarcări este de a desfășura cît mai rapid posibil trupe pe teritoriul Alianței militare. Pentru că, în caz de urgență, forța de reacție rapidă a NATO trebuie să poată mobiliza 40.000 de soldați în zece zile. Exercițiul de la Putlos se înscrie într-o serie mai amplă a Alianței militare care durează din Ianuarie pînă în Martie, cu circa 10.000 de soldați proveniți din unsprezece state NATO. Nici un soldat american nu participă la exercițiile din această serie, ceea ce se explică prin rotația obișnuită între aliați, dă asigurări Pistorius. Potrivit ministrului, acest lucru nu are nimic de a face cu răcirea actuală a legăturilor transatlantice, pe fondul tensiunilor geopolitice, în special privind Groenlanda. Miercuri, la Putlos, au fost desfășurate 15 nave, potrivit NATO, și două avioane de luptă Eurofighter ale Bundeswehr, relatează un jurnalist al AFP de la fața locului. Opt tancuri amfibie au participat, de asemenea, la exercițiu, susținute de elicoptere. 

Autoritățile poloneze au emis un mandat european de arestare pentru un fost vice-ministru care a primit azil în Ungaria

Polonia a emis un mandat european de arestare pe numele lui Marcin Romanowski, fost vice-ministru al Justiției, care beneficiază de azil în Ungaria, a transmis Miercuri agenția de presă de stat PAP, preluată de Reuters, pe baza informațiilor de la biroul de presă al unei instanțe. Romanowski, membru al partidului naționalist Lege și Justiție (PiS) este acuzat de deturnare de fonduri publice. Decizia din 2024 a Ungariei de a-i acorda azil politic fostului oficial a iritat Polonia. Și fostul ministru polonez al Justiției, Zbigniew Ziobro, are același statut de azilant din partea Budapestei. Premierul ungar Viktor Orban era un aliat al PiS într-o perioadă în care Uniunea Europeană blocase finanțarea atît pentru Budapesta, cît și pentru Varșovia din cauza unor preocupări legate de statul de drept. Fondurile pentru Polonia au fost însă deblocate după ce, în Decembrie 2023, ajuns la putere coaliția pro-europeană condusă de actualul prim-ministru Donald Tusk, reamintește Reuters. Tusk a fost foarte critic la adresa lui Orban, în special legat de poziția acestuia privind războiul din Ucraina și politicile pe care Polonia le consideră pro-ruse. Șeful Guvernului de la Varșovia a promis că îi va aduce în fața Justiției pe liderii PiS acuzați de infracțiuni. Pînă acum, cel mai înalt fost oficial polonez în această situație este Ziobro, care ar putea fi condamnat la 26 de ani de închisoare pentru abuz de putere și constituirea unui grup infracțional organizat. Atît Ziobro, cît și Romanowski susțin că sunt victime ale unei vînători de vrăjitoare, din motive politice. Și Budapesta a acuzat de mai multe ori actualul Guvern polonez că își persecută adversarii politici, ceea ce Varșovia dezminte, afirmînd că urmărește doar aplicarea legii.