Americanii preconizează noi sancţiuni împotriva Rusiei dacă Putin respinge acordul de pace

Statele Unite pregătesc o nouă rundă de sancţiuni împotriva sectorului energetic al Rusiei, pentru a creşte presiunea asupra Moscovei în cazul în care liderul Vladimir Putin va respinge acordul de pace cu Ucraina, a relatat Miercuri Bloomberg News, citînd persoane familiarizate cu acest subiect. Statele Unite ale Americii iau în considerare opţiuni precum vizarea navelor din aşa-numita flotă fantomă de petroliere a Rusiei, utilizate pentru transportul petrolului Moscovei, şi a comercianţilor care facilitează tranzacţiile, potrivit surselor Bloomberg. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a discutat despre această măsură în cadrul unei întîlniri cu un grup de ambasadori europeni la începutul acestei săptămîni. Noile măsuri ar putea fi anunţate încă din această săptămînă, potrivit Bloomberg. Reuters, care preia informaţia Bloomberg, precizează că nu a putut obţine deocamdată confirmări. Casa Albă şi Departamentul de Stat al SUA nu au răspuns încă la solicitările de comentarii. Între timp, Olha Stefanişîna, ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, a declarat că în Senatul american a fost introdus un proiect de lege bipartizan care prevede sancţiuni pentru achiziţionare sau asistenţă acordată importului de petrol şi produse petroliere ruseşti, scrie Ukrainska Pravda. Kremlinul ştie că unii oficiali americani iau în considerare introducerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, a declarat Miercuri reporterilor purtătorul de cuvînt al lui Putin, Dmitri Peskov, potrivit agenţiei de ştiri Interfax. „Este evident că orice sancţiuni sunt dăunătoare pentru procesul de refacere a relaţiilor”, a comentat el. Statele Unite au sancţionat deja patru producători ruşi de top şi, împreună cu alte ţări din Grupul celor Şapte, sute de petroliere implicate în transportul petrolului Moscovei. La sfîrşitul lunii Octombrie, Statele Unite au impus noi sancţiuni la scară largă împotriva Rusiei pentru prima dată de la revenirea lui Trump la putere, invocînd refuzul Moscovei de a lua în serios eforturile de pace ale preşedintelui american. Sancţiunile care au intrat în vigoare la 21 Noiembrie au vizat giganţii energetici ruşi Rosneft şi Lukoil. În ciuda amînării punerii lor în aplicare, măsurile au pus efectiv capăt afacerilor internaţionale ale Lukoil.

Parlamentul European a votat renunțarea la gazele naturale rusești în Toamna lui 2027

Membrii Parlamentului European (PE) au adoptat, Miercuri, interzicerea în mod definitiv a tuturor importurilor de gaze naturale ruseşti în Uniunea Europeană, începînd din Toamna lui 2027 cel mai tîrziu, cu scopul de a priva Rusia de resurse ale finanţării războiului din Ucraina, relatează AFP, potrivit News.ro. Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate acest text, care este necesar să obţină o ultimă undă verde a statelor membre ale Uniunii Europene (UE), cu o majoritate calificată, de obicei o formalitate. ”Abandonarea gazelor naturale ruseşti este un mare succes al Uniunii Europene. Un gest cu adevărat istoric”, a salutat raportoarea textului Inese Vaidere. ”De cînd a început războiul la scară mare, Uniunea Europeană a plătit peste 216 miliarde de euro pe energie fosilă rusească. Plătim în continuare aproape 40 de milioane de euro pe zi (Rusiei) şi finanţăm în continuare masacrele din Ucraina”, a declarat această aleasă a Partidului Populare European (PPE, dreapta) din Letonia. Textul prevede o interzicere treptată a achiziționării de gaze naturale ruseşti, care urmează să se aplice cel mai tîrziu la 1 Noiembrie 2027 contractelor de achiziționare pe termen lung, cele mai sensibile, deoarece ele sunt încheiate uneori pe o perioadă de zeci de ani. Penalităţi financiare ar putea să fie aplicate întreprinderilor care ocolesc această interdicţie. În schimb, acordul nu prevede o interzicere totală a achizţiilor de petrol şi de combustibil nuclear ruseşti, la care recurg în continuare multe state membre UE. Comisia Europeană (CE) a optat în favoarea unei propuneri legislative şi nu în favoarea unor sancţiuni, deoarece aceasta poate fi adoptată cu o majoritate calificată a statelor membre UE, în loc de unanimitate.

Scopul este să ocolească vetourile Ungariei şi Slovaciei, două ţări considerate apropiate Moscovei şi care se opun aprig acestor măsuri.

După întreruperi masive de energie electrică, în regiunea Odesa, a fost declarată starea de urgenţă

Starea de urgenţă a fost declarată în regiunea Odesa, din Sud-Vestul Ucrainei, din cauza întreruperilor de energie electrică provocate de bombardamentele ruseşti, a anunţat Oleh Kiper, şeful Administraţiei militare regionale. „Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru securitate tehnologică şi de mediu şi situaţii de urgenţă a Administraţiei militare regionale din Odesa”, a scris el pe Telegram. „Ea a fost motivată de consecinţele atacului rus din ultimele zile asupra instalaţiilor energetice, care a dus la o perturbare prelungită (mai mult de trei zile) a condiţiilor de viaţă a peste 50.000 de locuitori din regiune”, a explicat el. În plus, potrivit lui Oleh Kiper, s-a decis alocarea unei părţi suplimentare din fondul de rezervă comunităţilor afectate pentru a reface stocurile de combustibil şi lubrifianţi. Acest lucru este necesar pentru a asigura funcţionarea neîntreruptă a generatoarelor care alimentează infrastructurile critice: spitale, instituţii de învăţămînt, puncte de invulnerabilitate şi alte instituţii vitale. Energeticienii au restabilit alimentarea cu energie electrică pentru aproape 583.700 de familii după bombardamentul masiv al regiunii Odesa în noaptea de Sîmbătă spre Duminică, dar 32.900 de locuinţe au rămas în continuare fără energie electrică. De asemenea, operatorii au stabilizat comunicaţiile în cazul a 60% din cele 30% considerate critice.

María Corina Machado a plecat din Oslo după ce ajunsese aici printr-o fugă spectaculoasă din Venezuela

Opozanta venezueleană şi laureată a Premiului Nobel pentru Pace, María Corina Machado, a părăsit Oslo, a declarat Miercuri un membru al anturajului său, Pedro Urruchurtu Noselli, fără a preciza noua sa destinaţie, relatează AFP, potrivit News.ro. „Ea nu se mai află în oraşul Oslo”, a scris el pe X, fără a oferi detalii despre locul în care se află în prezent. María Corina Machado, duşmanul de moarte al preşedintelui venezuelean Nicolás Maduro, a părăsit săptămîna trecută Venezuela, unde trăia ascunsă, pentru a ajunge în Norvegia, unde urma să primească Premiul Nobel pentru Pace. Ea a sosit însă prea tîrziu pentru ceremonie. Premiul a fost ridicat de fiica sa, iar ulterior disidenta a ţinut o conferinţă de presă la Oslo. Pe de altă parte, potrivit purtătorului său de cuvînt, opozanta în vîrstă de 58 de ani şi-a fracturat o vertebră în timpul fugii sale spectaculoase din Venezuela. ”Ea este în stare bună de sănătate şi consultă în aceste zile un specialist pentru a se recupera rapid şi complet”, a declarat Miercuri Pedro Urruchurtu Noselli. María Corina Machado a intrat ilegal în Venezuela în August 2024, la cîteva zile după alegerile prezidenţiale la care i s-a interzis să participe. Premiul Nobel pentru Pace i-a fost acordat pentru eforturile sale în favoarea unei tranziţii democratice în Venezuela. Opoziţia, la fel ca o mare parte a comunităţii internaţionale, nu recunoaşte rezultatul alegerilor prezidenţiale care i-au permis lui Nicolás Maduro să obţină un al treilea mandat de şase ani.

Putin a declarat că liderii europeni sunt cei care îndoctrinează populația cu o imaginară amenințare rusă

Vladimir Putin a declarat, Miercuri, că Rusia îşi va atinge obiectivele în Ucraina indiferent prin ce mijloace, diplomatice sau militare, şi că va încerca să extindă „zona-tampon de securitate” din această ţară, afirmînd că oamenii din Europa sunt îndoctrinaţi cu temeri neîntemeiate legate de un război cu Rusia, o „isterie” pentru care îi acuză pe liderii europeni, relatează Reuters. „În primul rînd, obiectivele operaţiunii militare speciale vor fi, fără îndoială, atinse. Am prefera să facem acest lucru şi să abordăm cauzele profunde ale conflictului prin diplomaţie”, a declarat Putin. „Dacă partea adversă şi susţinătorii săi străini refuză să se angajeze în discuţii substanţiale, Rusia va realiza eliberarea teritoriilor sale istorice prin mijloace militare. Sarcina de a crea şi a extinde o zonă-tampon de securitate va fi, de asemenea, abordată în mod consecvent”, a afirmat el la o reuniune extinse a Consiliului Ministerului Apărării. Dintre regiunile Ucrainei pe care Rusia le revendică ca teritoriu propriu, în prezent controlează Crimeea, aproximativ 90% din regiunea Donbas şi 75% din Herson şi Zaporojie. În plus, Rusia deţine o parte din teritoriul regiunilor învecinate Harkov, Sumî, Dnipropetrovsk şi Mîkolaiv. Comentariile lui Putin semnalează că Moscova va căuta să obţină cîştiguri teritoriale suplimentare pe unele dintre aceste fronturi, notează Reuters. În intervenţia sa, Putin a mai afirmat că oamenii din Europa sunt îndoctrinaţi cu temeri legate de un război cu Rusia şi i-a acuzat pe liderii europeni că alimentează această isterie. „Am afirmat în repetate rînduri: este o minciună, o absurditate, o pură absurditate despre o ameninţare imaginară a Rusiei la adresa ţărilor europene, dar acest lucru se face în mod deliberat”, a spus el. Putin a susţinut în repetate rînduri că Rusia nu doreşte războiul cu Europa, dar pe de altă parte, este pregătită pentru război, dacă aceasta este „alegerea Europei”.

Premierul britanic a decis că banii încasați de Roman Abramovici din vînzarea FC Chelsea vor fi daţi Ucrainei

Marea Britanie va emite oficial instrucţiuni pentru transferul către cauze umanitare din Ucraina a 2,5 miliarde de lire sterline, bani obţinuţi de oligarhul rus Roman Abramovici din vînzarea clubului FC Chelsea în 2022, cerîndu-i miliardarului să deblocheze aceste fonduri, altfel riscînd să se confrunte cu o acţiune în instanţă, relatează The Guardian şi Reuters. Premierul Keir Starmer a declarat în Camera Comunelor că fondurile provenite de la oligarhul rus, care se află sub sancţiunile Londrei, vor fi direcţionate către o nouă fundaţie pentru Ucraina, iar eliberarea unei licenţe pentru transfer este ultima şansă pe care Abramovici o are pentru a se conforma, înainte de a se lua măsuri legale. Miliardarul rus a vîndut Chelsea în 2022, sub presiunea Guvernului britanic, după invazia rusă în Ucraina. Un consorţiu condus de omul de afaceri american Todd Boehly, coproprietar al echipei de baseball Los Angeles Dodgers, a preluat clubul britanic pentru 4,25 miliarde de lire sterline. Abramovici a primit o licenţă de la Guvernul britanic pentru a vinde Chelsea, cu condiţia ca banii să fie cheltuiţi pentru sprijinirea victimelor războiului din Ucraina. Veniturile au fost depuse într-un cont bancar britanic controlat de compania Fordstam a lui Abramovici. De atunci, banii au fost blocaţi pe fondul impasului în negocierile cu Abramovici pe tema faptului dacă banii ar trebui cheltuiţi exclusiv în Ucraina sau dacă pot fi transferaţi şi în afara ţării. Guvernul a promis că va înfiinţa o fundaţie pentru a distribui banii, condusă de Mike Penrose, fostul şef al Unicef Marea Britanie. Miniştrii britanici au subliniat că au încercat timp de mulţi ani să ajungă la un acord cu Abramovici şi să obţină cooperarea acestuia în transferul fondurilor. Starmer a declarat că Guvernul este pregătit să îl dea în judecată pe Abramovici pentru a avea acces la bani. Abramovici solicitase anterior mai multă flexibilitate şi dorea ca banii să fie destinaţi tuturor victimelor. În cazul în care omul de afaceri rus nu va elibera rapid fondurile, Guvernul britanic a declarat, într-un comunicat, că este „pe deplin pregătit să îl dea în judecată, dacă este necesar, pentru a pune în aplicare acordul încheiat cu acesta în 2022”. „Este inacceptabil ca peste 2,5 miliarde de lire sterline datorate poporului ucrainean să rămînă îngheţate într-un cont bancar din Marea Britanie”, a declarat ministrul Finanțelor, Rachel Reeves, în comunicat.

Bombele rusești asupra regiunii ucrainene Zaporojie au rănit 26 de persoane

Atacurile ruseşti cu bombe plantate în regiunea Zaporojie din Sudul Ucrainei, pe care trupele Moscovei o controlează doar parţial, au rănit Miercuri 26 de persoane, inclusiv un copil, potrivit guvernatorului ucrainean regional, relatează Reuters. „Ruşii au lansat bombe aeriene ghidate, distrugînd clădiri rezidenţiale şi avariind infrastructura şi o instituţie de învăţămînt”, a scris guvernatorul Ivan Fedorov pe Telegram. Trei lovituri au lovit capitala regională şi periferia acesteia, a adăugat el. Oraşul Zaporojie, a cărui periferie sudică se află la mai puţin de 25 km de linia frontului, este bombardat în mod regulat de Rusia de la invazia în Ucraina, în 2022. În regiunea Zaporojie, pe care Rusia a declarat că a anexat-o în Septembrie 2022, deşi nu o controlează decît parţial, se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, aflată sub control rusesc încă din primele zile ale conflictului.

Referindu-se la Rusia, Lukaşenko avertizează că Ucraina a trezit „ursul adormit”

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, un aliat al lui Vladimir Putin, dar care este tot mai frecventat în ultima perioadă de oficiali ai Administraţiei Trump, a subliniat, într-un interviu, că Ucraina ar fi trebuit să caute relaţii normale cu Moscova şi să nu fi trezit „ursul adormit”, aluzie la ambiţiile imperiale ruse. În replică, purtătoarea de cuvînt a MAE rus, Maria Zaharova, a spus că cel care s-a trezit lîngă „ursul adormit” trebuie să se întrebe cum a ajuns acolo, relatează agenţia oficială rusă TASS. Vorbind despre cauzele izbucnirii conflictului din Ucraina, Aleksandr Lukaşenko a subliniat că, dacă Kievul dorea să construiască o anumită politică lingvistică, ar fi trebuit să o facă în mod calm şi pas cu pas, pe parcursul mai multor ani, şi nu să trezească „ursul adormit”. În schimb, s-a decis, pur şi simplu, să „pună capac” populaţiei vorbitoare de limbă rusă, a subliniat preşedintele din Belarus. „Ei bine, şi atunci, vă spun ca un politician vechi: dacă trăiţi lîngă acest „urs adormit”, nu-l treziţi, găsiţi relaţii normale”, a declarat şeful statului belarus într-un interviu acordat canalului de televiziune Newsmax TV. Liderul de la Minsk a subliniat că a fost prezent la negocierile în care Rusia a ajuns la un acord cu Ucraina atît în ceea ce priveşte Crimeea, cît şi în ceea ce priveşte securitatea. El a menţionat că Kievul nu avea nevoie de baze militare pe peninsulă, aşa că părţile au ajuns la un acord că acestea vor fi ruseşti. Separat, liderul din Belarus a menţionat că Rusia a furnizat Ucrainei timp de mulţi ani resurse energetice la un preţ redus la jumătate. „Relaţiile erau normale. Nu trebuia să se organizeze, nu fără ajutorul americanilor şi, mai ales, al europenilor, acest Maidan”, a adăugat Lukaşenko, referindu-se la protestele de stradă din Ucraina care au dus la alungarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici.

Regatul Unit va reveni în programul Erasmus în 2027

Marea Britanie se pregăteşte să reintre în programul european de schimburi universitare Erasmus, din care a ieşit în urmă cu aproape cinci ani, în urma Brexitului, relatează AFP citînd presa britanică. Londra ar putea anunţa revenirea în Erasmus, în cadrul unei revizuiri (reset) a relaţiilor cu Uniunea Europeană, menţionată în mod regulat de premierul laburist Keir Starmer, pentru a elimina resentimentele legate de Brexit. Un acord încheiat cu Bruxelles-ul pe tema Erasmus ar deschide calea participării studenţilor britanici la program începînd cu Ianuarie 2027, potrivit presei britanice. Regatul Unit a părăsit Erasmus, la care participa din 1987, cînd a ieşit din UE, la începutul anului 2021. Această decizie a stîrnit consternare în rîndul studenţilor şi al cadrelor didactice din învăţămîntul superior din Regatul Unit. Un purtător de cuvînt s-a limitat să spună că Guvernul britanic „nu doreşte să comenteze discuţiile în curs”, dar vestea a fost rapid salutată de universitățile britanice şi de al treilea partid politic al ţării, Liberal-Democraţii (pro-europeni), care o consideră „un prim pas crucial” către o relaţie mai strînsă cu UE.