Compania franceză Thales va lansa un sistem european de apărare antirachetă

Compania franceză Thales a anunţat, Miercuri, că lansează un nou sistem integrat de apărare aeriană şi antirachetă, care combină capacităţile existente şi încorporează inteligenţa artificială, informează Reuters. Sistemul SkyDefender este un scut de apărare multistratificat capabil să contracareze toate tipurile de ameninţări terestre, maritime şi spaţiale, afirmă într-un comunicat cea mai mare firmă de tehnologie de apărare din Europa. Pachetul grupează sistemul ForceShield existent pentru ameninţări pe distanţe scurte, cum ar fi dronele, sistemul SAMP-T NG pentru apărare pe distanţe medii şi sistemul SMART-L Multi-Mission şi alte radare care detectează ameninţări pe distanţe lungi de pînă la 5.000 km.

Potrivit Bloomberg, Pentagonul va utiliza Gemini

Angajaţii Pentagonului vor folosi inteligenţa artificială dezvoltată de Google pentru sarcinile derulate în cadrul reţelelor neclasificate. Peste trei milioane de angajaţi civili şi militari ai Departamentului pentru Apărare vor folosi agenţi de AI bazaţi pe modelul lingvistic Gemini, dezvoltat de Google, scrie Bloomberg. Pentru început, AI-ul Google va avea acces doar în reţelele neclasificate, dar se discută deja şi despre implementarea acestuia în reţelele care găzduiesc informaţiile clasificate. Opt agenţi de AI vor fi puşi la treabă pentru sarcini de birou, precum rezumarea şedinţelor, construirea bugetelor şi verificarea propunerilor pentru îmbunătăţirea securităţii naţionale. Pe lîngă aceştia, angajaţii Pentagonului pot crea şi proprii agenţi personalizaţi, pe bază de comenzi vocale, spune vice-preşedintele Google Jim Kelly. Angajaţii Pentagonului testează AI-ul Google încă din Decembrie, rulînd pînă acum peste 40 de milioane de comenzi unice şi procesînd mai mult de 4 milioane de documente. După neînţelegerile cu Anthropic şi acordul cu OpenAI, Pentagonul încearcă să-şi diversifice accesul la soluţiile de inteligenţă artificială ale companiilor americane, în ciuda opoziţiei unora dintre angajaţi.

Iranul a dat publicității lista cu următoarele ținte

Presa de stat iraniană a publicat, Miercuri, lista potențialelor ținte ale țării. Aceasta include birourile și activele marilor companii americane de tehnologie care operează în regiune. Lista, publicată de agenția de știri Tasnim, afiliată statului, se intitulează ”Noile ținte ale Iranului” și include diverse birouri regionale, precum și centre de cloud, date și dezvoltare ale marilor firme americane de tehnologie care operează în Orientul Mijlociu, notează CNN. ”Odată cu extinderea războiului regional într-un război al infrastructurii, sfera țintelor legitime ale Iranului devine treptat mai largă”, se arată în postare. Pe listă se află birouri despre care se susține că sunt asociate cu Google, Amazon, Microsoft, Nvidia, IBM, Oracle și Palantir în Israel și în întreaga regiune, inclusiv în Dubai și Abu Dhabi. Gărzile Revoluționare Iraniene au lansat anterior operațiuni împotriva centrelor de date Amazon din Dubai și a altor centre strategice din regiune. Săptămîna trecută, Iranul a lansat un atac cu drone asupra unui centru de date Amazon din Bahrain, a raportat presa de stat. Dronele iraniene au vizat, de asemenea, două facilități Amazon din Emiratele Arabe Unite.

SUA au coborît şapte locuri în clasamentul organizaţiei IAPA privind libertatea presei

Libertatea presei a suferit un declin dramatic pe continentul american în ultimul an, jurnaliştii fiind ucişi, arestaţi sau forţaţi să se exileze, a avertizat Marţi o organizaţie media din ţările din Nord, Sud şi Caraibe, citată de AFP, transmite News.ro. În raportul său anual, Asociaţia Interamericană de Presă (IAPA) clasifică două dintre cele 23 de ţări analizate, Venezuela şi Nicaragua, ca neavînd libertate de presă. Alte opt ţări - Ecuador, Bolivia, Honduras, Peru, Mexic, Haiti, Cuba şi El Salvador - restricţionează sever libertatea presei. ”Acesta este unul dintre cei mai grei ani pentru jurnalism în regiune, marcat de crime, arestări arbitrare, exil şi impunitate pe scară largă”, deplînge IAPA, menţionînd că această deteriorare afectează Guvernele din întreg spectrul politic. În fruntea clasamentului stabilit de organizaţie împreună cu Universitatea Catolică "Andrés Bello" din Caracas, Republica Dominicană este singura ţară de pe continent care garantează pe deplin libertatea de exprimare. Urmează Chile, Canada, Brazilia, Uruguay, Jamaica şi Panama, unde restricţiile impuse presei au rămas relativ limitate între 2 Noiembrie 2024 şi 1 Noiembrie 2025. Statele Unite, la rîndul lor, au cunoscut un declin semnificativ al libertăţii presei de la revenirea la putere a lui Donald Trump, în urmă cu mai bine de un an, potrivit IAPA. Trump se referă în mod regulat la mass-media drept „mincinoşi” şi „duşmani ai poporului”. Ţara a căzut de pe locul patru pe locul 11 în clasamentul organizaţiei, care citează concedierea a peste 500 de angajaţi ai postului public internaţional de radio Voice of America, precum şi cele 170 de atacuri asupra jurnaliştilor din Statele Unite în ultimul an, ca exemple ale acestei deteriorări.

Iranul ia în vizor interesele economice şi bancare ale SUA şi Israelului în regiune

Iranul va viza interesele economice şi bancare legate de SUA şi Israel în regiune, după un atac asupra unei bănci iraniene, a declarat Miercuri un purtător de cuvînt al Comandamentului militar Khatam al-Anbiya din Teheran, relatează Reuters. O clădire administrativă legată de Bank Sepah, una dintre cele mai mari bănci publice din ţară şi cu legături istorice cu Armata, a fost lovită peste noapte în Teheran, potrivit agenţiei de ştiri Mehr. Potrivit presei locale, atacul israeliano-american a ”ucis angajaţi ai băncii din capitala iraniană care lucrau în mod excepţional pentru a pregăti plata salariilor lunare”.

„În urma campaniei lor eşuate, Armata teroristă a SUA şi regimul sionist au vizat una dintre băncile ţării”, a declarat Ebrahim Zolfaqari,  purtător de cuvînt al Comandamentului militar. ”Prin această acţiune ilegală şi neobişnuită, inamicul ne obligă să vizăm centrele economice şi băncile legate de SUA şi de regimul sionist din regiune”, a adăugat el. Purtătorul de cuvînt a avertizat populaţia din regiune să se ţină la o distanţă de 1.000 de metri de bănci.

Ministerul de Externe israelian a cerut Consiliului de Securitate al ONU să desemneze Gărzile Revoluţiei din Iran drept organizaţie teroristă

Ministrul israelian al Afacerilor Externe a solicitat, Miercuri, Consiliului de Securitate al ONU să desemneze Gărzile Revoluţiei din Iran drept „organizaţie teroristă”. ”Acţiunile recente ale regimului iranian subliniază faptul că agresiunea sa constituie o ameninţare directă nu numai pentru Israel, ci şi pentru pacea şi securitatea regională şi internaţională”, a declarat ministrul Gideon Saar pe X. Israelul şi Statele Unite au lansat atacuri împotriva Iranului pe 28 Februarie, ucigîndu-l pe liderul suprem al acestuia, ayatollahul Ali Khamenei, şi declanşînd un război care s-a extins în regiune. ”Îndemn Consiliul de Securitate al ONU să condamne Iranul şi să desemneze imediat IRGC (Corpul Gărzilor Revoluţiei Islamice) ca organizaţie teroristă”, a adăugat ministrul. Gideon Saar a publicat o scrisoare adresată ambasadorului american la ONU, Mike Waltz, actualul preşedinte al Consiliului de Securitate. Statele Unite au desemnat deja Gărzile Revoluţiei ca „organizaţie teroristă”. Uniunea Europeană a urmat acest exemplu în Ianuarie, în urma represiunii sîngeroase exercitate de autorităţi împotriva manifestanţilor iranieni.

Ministrul Apărării din Israel a declarat că ofensiva împotriva Iranului continuă „fără limită de timp”

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat, Miercuri, că ofensiva condusă în comun de Israel şi Statele Unite împotriva Iranului, începînd cu 28 Februarie, va continua „fără limită de timp”, scrie The Times of Israel. ”Această operaţiune va continua fără nici o limită de timp, atît timp cît va fi necesar, pînă cînd vom atinge toate obiectivele şi vom decide rezultatul campaniei”, a declarat ministrul la o reuniune cu oficialii militari israelieni. ”Conducerea iraniană care a supravieţuit fuge ca şoarecii prin tuneluri, exact ca liderii Hamas din Gaza”, a adăugat Katz, citat de biroul său. Conform unor articole apărute în presă, în Israel există o oarecare îngrijorare că preşedintele american Donald Trump ar putea decide să pună capăt războiului mai devreme decît ar dori Ierusalimul, lăsînd neîndeplinite obiectivele cheie ale Israelului. Katz a reiterat mesajul israelian că unul dintre obiectivele atacurilor IDF este „de a permite poporului iranian să se ridice, să acţioneze şi să răstoarne acest regim. În cele din urmă, acest lucru depinde de ei”. Ministrul a comunicat că SUA şi Israelul „desfăşoară operaţiuni impresionante şi sistematice care vizează personalul regimului, Garda Revoluţionară Islamică şi Basij”, aceasta din urmă referindu-se la miliţia de stat care a jucat un rol cheie în reprimarea brutală a protestelor interne din Iran. Katz i-a numit pe liderii iranieni care au supravieţuit atacurilor „o adunătură de laşi care atacă femei, copii şi bătrîni pe străzi, specializaţi în masacre şi uciderea civililor”. Ministrul israelian susţine că aceştia ameninţă deja că vor ucide şi măcelări pe oricine protestează.

Iranul consideră drept ţinte legitime navele americane, israeliene şi ale aliaţilor lor care se află în strîmtoarea Ormuz

Armata iraniană a calificat navele aparţinînd Statelor Unite, Israelului sau aliaţilor lor drept „ţinte legitime” atunci cînd navighează prin strategica strîmtoare Ormuz, relatează Le Figaro. ”Orice navă a cărei încărcătură de petrol sau nava însăşi aparţine Statelor Unite, regimului sionist sau aliaţilor lor ostili va fi considerată o ţintă legitimă”, a declarat Comandamentul central al operaţiunilor militare, Khatam Al-Anbiya, într-un comunicat difuzat de televiziunea de stat. Acesta a reafirmat că Armata iraniană nu va permite „exportul nici unui litru de petrol” prin strîmtoare. ”Pregătiţi-vă pentru ca preţul barilului de petrol să ajungă la 200 de dolari, deoarece preţul petrolului depinde de securitatea regională pe care aţi destabilizat-o”, a adaugat purtătorul de cuvînt Ebrahim Zolfaqari. Pe de altă parte, Iranul a acuzat Statele Unite şi Israelul că au lovit o ambulanţă maritimă în strîmtoarea Ormuz.  Ambulanţa era staţionată în portul insulei Ormuz cînd a fost lovită de rachete, a afirmat agenţia de presă Mehr, publicînd o înregistrare video cu o barcă în flăcări. Nu au fost semnalate victime. Armata iraniană a mai declarat Miercuri că a vizat mai multe ţinte din Israel, printre care conducerea Serviciilor militare de informaţii şi o bază navală, afirmînd că atacurile „sunt încă în curs”. Ţintele vizate de la începutul dimineţii au inclus şi o bază navală din Haifa şi o bază militară de observare radar, potrivit comunicatului Armatei difuzat de televiziunea de stat.

Un posibil avertisment subtil transmis de Strategia de Securitate Națională a Administrației Trump pentru NATO

Strategia de Securitate Națională (NSS) a Administrației Trump, publicată la sfîrșitul anului trecut, pune sub semnul întrebării angajamentele istorice ale Statelor Unite față de Europa și aliații săi din cadrul NATO. Mesajul principal al NSS este clar: ”Lafayette, nu mai suntem acolo. Apărarea ta depinde de tine”. Acest ton lasă loc de îngrijorări profunde în rîndul europenilor, care se tem că Statele Unite nu vor mai răspunde ferm în cazul unei agresiuni asupra țărilor europene, notează Time. Fostul diplomat european, Josep Borrell, a calificat NSS drept o „declarație de război politic” împotriva Europei, iar mulți observatori europeni au interpretat-o ca pe o invitație pentru Vladimir Putin de a-și extinde războiul în Ucraina și în alte țări din Europa de Est. De asemenea, raportul a ridicat semne de întrebare privind angajamentele SUA sub Articolul 5 al NATO, care prevede ajutorul în caz de atac. În ciuda acestor semnale îngrijorătoare, secretarul Marco Rubio a încercat să liniștească Europa, însă mulți consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a restabili încrederea în angajamentele americane. Dacă Statele Unite nu vor demonstra clar că sunt un aliat de încredere, credibilitatea lor globală va avea de suferit, iar Putin ar putea deveni principalul beneficiar al acestei slăbiciuni. În ciuda tensiunilor recente, NSS sugerează posibilitatea unei relații mai apropiate cu Rusia, un pas considerat greșit de mulți experți. Dacă politica rusă actuală continuă, este esențial ca SUA să intensifice presiunea asupra Moscovei prin sancțiuni suplimentare și printr-un sprijin militar crescut pentru Ucraina. Acest sprijin ar include trimiterea de arme capabile să degradeze infrastructura energetică a Rusiei, reducînd astfel finanțarea mașinii de război a lui Putin. O schimbare bruscă a politicii ar putea destabiliza ordinea internațională construită în ultimele decenii, iar o strategie NATO fermă și bine susținută este esențială pentru a proteja interesele Americii și ale aliaților săi europeni.

Donald Trump a declarat că, în curînd, va domni ”o mare securitate” în Strîmtoarea Ormuz

Preşedintele american Donald Trump a declarat, Miercuri, că, în curînd, va domni ”o mare securitate” în Strîmtoarea Ormuz, un punct de trecere important al comerţului cu petrol, în care traficul este aproape complet oprit din cauza războiului din Orientul Mijlociu, relatează AFP, potrivit News.ro. ”Veţi vedea o mare securitate şi asta se va întîmpla foarte, foarte rapid”, a anunţat preşedintele american. El răspundea, la Casa Albă, la o întrebare despre trecerea petrolierelor prin Strîmtoarea Ormuz.