Prăpastia dintre Statele Unite şi Vestul european se adînceşte

După încheierea acordului nuclear cu marile puteri şi după ridicarea sancţiunilor economice de circa un deceniu, economia iraniană a avut cea mai mare rată de creştere din Orientul Mijlociu şi a devenit ţinta predilectă pentru investiţiile vestice. Nu însă şi pentru cele americane, mai cu seamă după instalarea administraţiei Trump, care urmăreşte chiar o anulare a acordului nuclear şi crearea unei axe sunnite Nord-Sud în Orientul Mijlociu, pentru contracararea Iranului, sprijinit în acest moment de Federaţia Rusă.

Mercantilele Germania şi Franţa au profitat de această reticenţă americană şi au început să se instaleze economic în Iran. Franţa a fost prima: Peugeot Citroen a semnat un acord cu compania iraniana SAIPA în 2016, iar la finalul aceluiaşi an Renault anunţa că va fi acţionarul majoritar al unei companii mixte, înfiinţată cu un fond iranian de investiţii. A urmat lovitura dată de compania petrolieră franceză Total, care a anunţat că are în vedere o investiţie de 1 miliard de dolari pentru dezvoltarea exploatărilor de gaze din Iran, ţara cu cele mai mari rezerve din lume. „Voi reveni în Iran pentru că acest contract este primul dintr-o serie mai lungă“, a spus şeful Total, Patrick Pouyanne, care a vorbit de investiţii ce vor ajunge la 4,8 miliarde de dolari. Băncile americane nu pot face încă tranzacţii cu Iranul, motiv pentru care regimul de la Teheran este foarte deschis către UE şi China. După 17 ani de la vînzarea ultimului automobil în Iran, compania Volkswagen a călcat pe urmele concurenţei franceze şi a semnat un contract pentru vînzarea automobilelor din familia Pasat. În blockstarturi stau şi anglo-olandezii de la Shell şi italienii de la Eni.

Dacă punem la socoteală şi colosalul dosar Google, unde Comisia Europeană a acuzat oficial compania americană de abuz şi violarea legislaţiei concurenţei, fiind pasibilă de o penalizare de 2,7 miliarde de dolari, este limpede că între SUA lui Donald Trump şi Europa Franţei şi a Germaniei se cască o prăpastie. Replica Washingtonului în această bătălie a politicilor economice se dezvăluie treptat. Preşedintele Trump a ales Varşovia ca primă oprire în periplul european ocazionat de Summit-ul G20 din Germania, iar aici, va auzi invitaţia liderilor polonezi ca SUA să exporte gaze lichefiate în Europa Centrală şi de Est, prin terminalele de la Marea Baltică, o contracarare a proiectului ruso-german Nord Stream. Trump este pe cale să aleagă Estul european în detrimentul Vestului, urmînd să creeze aici o piaţă de desfacere pentru industria energetică şi militară a SUA.

Călin MARCHIEVICI, Cotidianul.ro