Maestru al Sportului şi dublu campion al Republicii Moldova la caiac-canoe, un tînăr cu mari ambiţii este Radu Ţăruş, care  ne va povesti despre performanţele sale în interviul ce urmează.

- Care a fost scopul  tău la începutul carierei?

- Doream să particip la Campionatul Mondial. Pe atunci, începător fiind, practic era un scop irealizabil pentru mine, eu fiind mic de statură, cam slab, deseori eram respins, înjosit şi chiar umilit. Pot să vă spun că din start am început cu stîngul, fiind al 24-lea din 24 în una dintre primele mele competiţii…

- Din cîte cunosc, în 2009 ţi-ai luat revanşa?

- Da, prin multă muncă şi încăpăţinarea de care am dat dovadă, am primit titlul de Maestru al Sportului şi am devenit campion al Republicii Moldova la caiac-canoe, după care am fost selectat să particip la Campionatul Mondial în categoria juniori.

- Titlul de Maestru al Sportului - un succes pe care mulţi şi l-ar dori, ai fost invidiat de colegi?

- Sigur. Uneori se întîmpla ca echipamentul sportiv să fie deteriorat de cineva înainte de întreceresau în timpul acesteia, concurenţii foloseau mişcări de kamikadze, adică se loveau în plină viteză de barca mea. Aş spune că au fost folosite numeroase stratageme ca să mi se închidă calea spre succes.

- Cît de susţinuţi material sunt sportivii din Republica Moldova şi care sunt condiţiile în care-ţi faci antrenamentele?

- Susţinerea materială este foarte slabă, astfel încît şi condiţiile în care se antrenează sportivii lasă de dorit. Însă eu am avut noroc de antrenorul meu care a vîndut 2 microbuze personale şi a procurat echipament pentru noi. O adevărată faptă eroică în condiţiile zilelor de azi!

- Cît timp te pregăteşti pentru întreceri?

- Un ciclu de antrenament pentru competiţii internaţionale durează de la unu la patru ani cu perioade de antrenamente intensive de pînă la trei pe zi.

- Ai putea face portretul unei fete după canoia ta?

- Oricît de amuzant ar suna, dar barca mea o văd ca o întruchipare unei domnişoare roşcate, cu ochi verzi, cu pielea catifelată, şi  care să fie compatibilă cu mine. Toate acestea au tangenţe cu aspectul bărcii mele, care e de culoare roşie, cu un interior galben-verzui, cu o podea netedă  şi e creată după înălţimea şi greutatea mea. Canoia mea are supleţea unei femei!

- Eşti superstiţios?

- Sunt cîteva lucruri pe care nu le fac înainte de competiţie. În primul rînd, evit bărbieritul pe faţă şi relaţiile intime pentru a avea o reuşită mai bună. Deşi, unii sportivi înainte de competiţii, înotătorii de exemplu, se dedau la asemenea practici.

- Dacă a venit vorba despre reuşita bună, se ştie că mulţi sportivi folosesc steroizi pentru mărirea performanţelor. Ce poţi să ne spui despre asta?

- Cunosc sportivi care au consumat preparate interzise înainte de campionat, doar cîţiva dinte ei au fost depistaţi, iar ceilalţi nu au înregistrat un rezultat strălucitor. Personal am folosit doar preparate permise, cum ar fi creatinul şi proteinele şi nimic altceva interzis de lege.

- Crezi că un adevărat cîstigător trebuie să plece la timp şi să renunţe la sport doar pentru a fi memorizat în ipostaza cea mai bună ?

- Cred că un sportiv poate pleca de pe pista profesională pe cea de amator atunci cînd el consideră că e necesar. Afirm toate acestea fiindcă criticii spun că sportivul trebuie să plece atunci cînd performanţele sale ating nivelul cel mai înalt. Eu sunt de părerea că ei, pur şi simplu, nu înţeleg că sportul te învaţă să lupţi pînă la sfîrşit. Sportul te face mai puternic. Napoleon spunea: “Moartea nu înseamnă nimic, dar a trăi înfrînt şi fără glorie înseamnă a muri în fiecare zi.”

- Ce le doreşti cititorilor noştri, poate viitorilor campioni?

- Să înveţe, să muncească şi să aibă grijă de apropiaţii lor.

Lidia ISAC,
studentă în anul II, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM