Faptul că Moscova a început bombardamentele aeriene în Siria poate părea un pic grăbit. Însă Putin nu face nimic în grabă. Rusia pe parcursul a mai multor ani şi-a pregătit forţele armate pentru a putea interveni rapid în regiunea de conflict din apropierea sa. Dar şi pentru a folosi şansa de a confirma statutul de putere mondială în politica internaţională.

Intervenţia din Siria nu este o excepţie. Înainte de a începe bombardările, a fost elaborat planul intervenţiei, plan care a fost coordonat cu alte state din regiune, inclusiv Iran, Iraq şi Israel.

Pentru o luptă serioasă cu statul islamic nu e suficient să-l bombardezi. SUA, Franţa şi Marea Britanie l-au bombardat mai mult de un an, dar fără nici un impact serios. Pentru dezvoltarea succesului militar este nevoie de trupe terestre, în primul rînd de trupe cu destinaţie specială. Rusia are o asemenea experienţă, acumulată în războaiele din Afganistan şi Cecenia. Astfel, forţelor ruse ar trebui să se alăture armata siriană (cu preşedintele Assad în frunte) pentru a preveni extinderea statului islamic în regiune.

De ce, totuşi, Rusia va învinge Statul Islamic? Ea a învăţat din greşelile proprii, şi-a adaptat strategiile militare, armamentul, forţele cu destinaţie specială şi diplomaţia.

Nu întîmplător Rusia primeşte ajutor de la statele vecine Siriei, sub formă de informaţii strategice, susţinere morală şi militară. Mai mult ca atît – toţi ştiu că Putin poate introduce în Siria forţele terestre, dacă va avea nevoie.

Ce va cîştiga din toate acestea Rusia? Pentru că intervenţia într-un război civil sîngeros este o acţiune foarte riscantă. Răspunsul e la suprafaţă: Putin va deveni cel mai iscusit politician din lume, care a reuşit să învingă cea mai temută organizaţie teroristă internaţională, ceea ce nu i-a reuşit lui Obama. Putin îi va întoarce Rusiei acea poziţie în lume, pe care o ocupa anterior.

În viziunea lui Putin, un eşec militar în operaţiunea din Siria este exclus. Trebuie să ne amintim că el pînă acum nu a pierdut nici un război – nici în Rusia, nici în statele vecine. Va accepta sau nu Europa acţiunile Rusiei – nu mai are nici o importanţă. Putin îşi va duce jocul pînă la bun sfîrşit. Cu succes.

Sursa: Dagens Industri, Suedia