În pofida tensiunilor cauzate de actul terorist de la finele anului 2017, spiritul militant al lui Vladimir Putin , care şi-a înaintat candidatura la alegerile prezidenţiale din 2018, nu a slăbit deloc. În opinia preşedintelui rus, încercarea teroriştilor de a se răzbuna cu un act terorist pe teritoriul Rusiei, cel mai bine demonstrează victoria lui în războiul din Siria.

Lupta cu terorismul din Siria ca o publicitate electorală

Toată lumea își amintește cum comunitatea internaţională rîdea de Rusia atunci cînd Putin a trimis în Siria purtătorul de avioane semidistrus „Amiralul Kuzneţov”. Această navă veche era ca o demonstraţie reală a incapacităţii armatei ruse. Însă după aceasta Putin le-a aplicat o lovitură de toată frumuseţea celor care au rîs de el.

În anul trecut, Siria le-a dat militarilor şi diplomaţilor ruşi o „roadă” considerabilă. La rugămintea părţii siriene, începînd din septembrie 2015, Putin a lovit cu o exactitate perfectă asupra extremiştilor. Rusia a condus în deplină măsură dezvoltarea situaţiei în Siria cu ajutorul forţei militare şi negocierilor. La finele lui 2017, Putin a anunţat despre biruinţa în acest război şi eliminarea trupelor.

Potrivit informaţiei părţii ruse, timp de mai mult de doi ani, trupele ruse au eliberat 67 de mii de kilometri pătraţi de teritoriu sirian şi a distrus peste 32 de mii de rebeli. Putin, de asemenea, a început procesul de împăcare politică cu participarea mai multor părţi. Prin prisma întrevederii de la Soci a liderilor Rusiei, Turciei şi Iranului, precum şi a vizitelor-fulger ale lui Putin în Siria, Egipt şi Turcia, Rusia a plasat cum şi-a dorit piesele pe tabla de şah a Orientului Apropiat şi la scurt timp superioritatea ei militară s-a transformat în influenţă politică.

Succesul contrasancţiunilor

În anul 2016, din cauza crizei ucrainene, relaţiile lui Putin cu Occidentul s-au înrăutăţit, iar ţările din regiune au început să introducă sancţiuni economice împotriva Rusiei. Cînd acestea au hotărît că au nimicit economia rusă, Putin (în 2017) a început să dezvolte politica schimbului de import. În 2017 economia rusă a ieşit din recesiune şi au început să apară semne de restabilire. La 14 decembrie 2017 Putin a anunţat că după calculele preliminare în 2017 PIB-ul Rusiei şi industria acesteia au crescut cu 1,6%. Afară de asta, în anul trecut în Rusia au fost recolte record de grîu, depăşind cifra de 130,5 milioane de tone. În trei trimestre ale 2017 volumul investiţiilor străine a constituit 23 miliarde de dolari, ceea ce este de 2,5 ori mai mult faţă de anul precedent. Salariul real a crescut cu 2,5%, iar dezvoltarea tehnologiilor informaţionale vor face întreprinderile ruse mai competitive, stimulînd dezvoltarea diversificată a economiei.

Consolidarea bazelor securităţii naţionale

În acest an, din cauza presiunilor din partea NATO şi luptei pentru Polul Nord, Rusia s-a ciocnit cu un şir de provocări în sfera securităţii naţionale. În 2017 Putin a obţinut un avantaj în lupta cu terorismul, precum şi în diplomaţie, însă în domeniul amintit a fost supus presiunii. Demonstrîndu-şi puterea, NATO a desfăşurat exerciţii militare în mai multe etape alături de hotarele Federaţiei Ruse – în Lituania şi spaţiul acvatic al Mării Negre. În raioanele arctice Rusia a fost antrenată în lupte crîncene cu SUA, NATO şi alte părţi interesate. În ceea ce ţine de direcţia orientală, o piedică esenţială în calea dezvoltării relaţiilor ruso-nipone rămîne a fi problema Insulelor Kurile.

Securitatea naţională se află mereu pe primul loc pentru Rusia. În anul 2017 Rusia a derulat aplicaţii militare comune cu Belarus, a promovat Strategia de dezvoltare a zonei Arctice, şi-a modernizat flota, consolidînd astfel bazele securităţii naţionale.

Dislocarea forţelor în următorii şase ani

Actul terorist produs la Sankt-Petersburg la sfîrşitul anului 2017 l-a înrăit nespus pe Putin. El a declarat că în caz că va fi ameninţată viaţa colaboratorilor organelor de drept „nimeni nu va fi luat în captivitate”, iar bandiţii vor fi lichidaţi pe loc. O asemenea declaraţie demonstrează „mîna de fier” şi puterea preşedintelui. Forţa lui, a omului care a fost pregătit în KGB, fiu de marinar, este evidentă. În memoria oamenilor s-a păstrat renumitul lui enunţ de mai bine de zece ani în urmă: „Daţi-mi 20 de ani şi nu veţi recunoaşte Rusia!”

Probabil, încercînd să-şi respecte promisiunea, Putin a anunţat oficial că va participa la alegerile din 2018, înaintîndu-şi propria candidatură. Dacă nu se va întîmpla nimic, Putin va fi la putere încă şase ani şi va deveni preşedintele care s-a aflat cel mai mult la conducerea ţării. Oamenii sînt uimiţi că politica lui de pe poziţia forţei nu trezeşte antipatie în rîndul poporului. Conform unui sondaj făcut public de Fondul „Opinia publică”, în noiembrie 2017, peste 80% din cetăţenii ruşi sînt satisfăcuţi de activitatea lui Putin. „Putin revendică cu fermitate interesele de stat ale Rusiei, de aceea ruşii văd în el un simbol al măreţiei ţării lor”, scrie Agenţia chineză Xinhuanet.

Dacă Putin cîştigă alegerile, Rusia va continua să considere Asia drept o direcţie prioritară în contextul diplomaţiei şi în acelaşi timp va promova integrarea Uniunii Economice Eurasiatice. Totodată, Rusia trebuie să găsească metode pentru a aplana relaţiile cu Occidentul, pentru a atrage tehnologiile şi capitalul din Vest, precum şi să diminueze impactul sancţiunilor.

În caz că Putin va fi reales, Rusia se va concentra asupra progresului tehnic şi dezvoltării în toate domeniile. În ultimii ani Putin de mai multe ori s-a referit în discursurile sale la noţiuni ca „economie digitală”. Dacă el va cîştiga, atunci, probabil, va impulsiona în continuare economia inovativă şi promovarea ideii modernizării.

Putin trebuie la modul cel mai serios să reflecteze asupra chestiunii stabilităţii politice, orientînd forţele pentru instruirea unei echipe de conducători tineri şi plini de energie.

Sursă: Sina.com, China