Moscova ar fi înaintat două variante de lucru la negocierile privind rezolvarea crizei ucrainene: destabilizarea totală a Ucrainei sau acceptarea federalizării acestui stat.

Liderul de la Kremlin continuă să joace dur cu Occidentul. În timpul discuţiilor nocturne dintre miniştrii de externe ai Rusiei şi Statelor Unite ale Americii cu privire la criza din Ucraina, dar şi dintre preşedinţii Obama şi Putin, Moscova ar fi pus Washingtonul în faţa unei alegeri neplăcute.

Opţiunea „hard”, pentru care au fost pregătite toate elementele necesare, presupune degradarea totală a situaţiei în Ucraina, mergînd pînă la un război civil, care s-ar putea sfîrşi cu intervenţia Rusiei pentru „salvarea populaţiei rusofone“, notează Vocea Rusiei.

Opţiunea „soft“ vizează federalizarea Ucrainei după modelul Bosnia şi Herţegovina. Statutul de ţară neafiliată la NATO va fi trecut în Constituţie, drepturile regiunilor vor fi ridicate la cel mai înalt nivel, incluzînd dreptul de a duce politică externă şi a contracta datorii în nume propriu, limba rusă va fi declarată a doua limbă de stat.

După cum a reieşit din declaraţiile şefului diplomaţiei americane, John Kerry, SUA au respins această ofertă, iar Vladimir Putin a „sunat“ la Berlin unde a mai introdus în ecuaţie şi Transnistria. În cursul convorbirii telefonice de luni dintre preşedintele Rusiei şi cancelarul Germaniei Angela Merkel, Putin a denunţat „blocada“ impusă regiunii separatiste de către Ucraina şi Republica Moldova şi a evocat şi în acest caz soluţia „federalizării“ pentru rezolvarea conflictului îngheţat din moldo-transnistrean.

Liderul de la Kremlin „a insistat pentru necesitatea unei reforme constituţionale care să garanteze interesele legitime ale locuitorilor tuturor regiunilor din Ucraina“, potrivit Preşedinţiei Rusiei. Analistul moldovean Igor Boţan susţine că „Federaţia Rusă este în căutarea pretextelor pentru a-şi continua ofensiva pe care a început-o în Crimeea“. „Înţelegem cu toţii că, dacă Rusia nu s-ar opri doar la Crimeea, această ofensivă ar fi mai degrabă o pierdere de imagine. Regimul din Transnistria are sarcina să îi ofere Moscovei astfel de posibilităţi şi pretexte pentru a interveni“, subliniază Boţan, citat de Europa Liberă.

Potrivit BBC, după convorbirea telefonică cu Merkel, Putin a dat ordin de retragere parţială a trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina, dar NATO susţine că nu a remarcat nici o retragere a soldaţilor ruşi. Dar semnalele care vin dinspre SUA şi NATO nu arată că Occidentul ar fi dispus să facă paşi înapoi în privinţa Ucrainei şi Republicii Moldova.

Săptămînalul „Der Spiegel“ a publicat, ieri, un document NATO care vorbeşte despre exerciţii comune ale aliaţilor cu forţele militare ale Republicii Moldova.

Mai mult, Alianţa Nord-Atlantică va trimite la Chişinău un reprezentant permanent, aşa numitul Liaison Officer, care va face prezenţa aliată mult mai vizibilă între Prut şi Nistru, iar militarii moldoveni vor fi cooptaţi în trupele de intervenţie rapidă ale NATO (Response Force). Şi Parlamentul ucrainean a aprobat, ieri, organizarea unor manevre militare comune cu state din cadrul NATO şi UE, în perioada mai-octombrie, pe teritoriul ucrainean, inclusiv în apele Mării Negre.

Viorica MARIN
Sursa: adevărul.ro