Proza satirica pe timp de pandemie

Anton Bacalbaşa: Moş Teacă. Bacalaureaţii

Moş Teacă nu poate suferi pe bacalaureaţi, afară de cei care sunt nepoţi de-ai colonelului. „Nişte sclivisiţi, nişte ăia! Pe vremea mea nu mai erau de-ăştia... cum le zice... şi era oastea oaste! La meliţie nu merge că eşti cutare, ori că ai învăţat aia... Eşti melitar, să fii!” Ca să-şi răzbune pe ei pentru că au învăţat aia, Moş Teacă a dat ordine severe că voluntarii n-au voie să mănînce particular, să pună soldat ca să le-ngrijească de amoniţie, să fie scutiţi de corvadă şi altele.

Într-o zi a prins pe unul venind din tîrg.

— Vino-ncoa, băiete!

— Salut, domnule căpitan!

— Cum ai zis? Cum ai zis?!? Salut?!? Da' pă cine saluţi, măi sfrejitule?! Ce eşti tu?

— Bacalaureat.

— Aha! Şi de asta eşti aşa de nedeciuplinat! Las', că te-oi regula eu! Ce sunt eu, malmazelă de-alea, de-mi zici „salut”? Să saluţi pă tat-tu, nu pă mine! Ori, unde eşti de ăia... cum le zice... „trăiţi!” nu ştii să zici?

—N-am ştiut, domnule căpitan, sunt numai de două zile...

— De ce nu eşti mai demult? Ce-ai păzit pîn-cuma? De două zile? Da-ţi trebuie o sută de ani ca să-nveţi? Şi pentru ce nu ţi-ai văcsuit cizmele? Zici că eşti de ăia... apăi ce ai învăţat acolo, dacă nici o cizmă nu ştii să văcsuieşti? Las, că te-nvăţ eu! Am să-ţi scot eu cafeaua, cu lapte din burtă! Să marş la-n-chisoare! Patru zile sala de poliţie! Şi altdată să-nveţi să fii lustrugiu! Cînd m-oi uita la cizma ta, să-mi fac mustaţa-ntr-însa! Ai înţeles? Cum te cheamă?...

— Rodolf Soreanu.

— Cum ai zis? Sor... Eşti rudă cu colonelul?...

— Da, nepot, să trăiţi, domle căpitan!

— Ei! Să trăiţi! Da' cine vă pretandă să ziceţi „trăiţi!”, domle Soreanu? Îmi pare rău! Asta-i pentru ăia... care n-au aia...

— Dumneavoastră ziceaţi...

— Ei, ziceam!... Parol d'onor, am glumit... Am vrut să văd dacă ştiţi... Unde mergeţi acuma?

— La cazarmă.

— Ce să faceţi la cazarmă, domnule Soreanu?

— Zice că e corvadă...

— Corvadă? Cum, dumneavoastră la corvadă? Cine v-a spus?

— Domnu sergent-major.

În vremea asta au ajuns la cazarmă. Moş Teacă, roşu ca pomponul de mare ţinută, intră cu volintirul de braţ.

— Sergen'-majur! Cum ai îndrăznit să chemi pă don Soreanu la corvadă? Cin' ţi-a dat ordin?

— Dum...

— Nu vorbi, sergen'-majur, că-ţi vîr sabia pînă-n plăsele!... Cum ţi-ai permis, rîtane? Să marş la-nchisoare pentru neexecutare de ordine! Patru zile sala de poliţie şi să ţi să treacă pă foaia de pedepse! Te-nvăţ eu! Îţi scot eu borşu din burtă!