Proza satirica pe timp de pandemie
Anton Bacalbaşa: Moş Teacă. Bacalaureaţii
Moş Teacă nu poate suferi pe bacalaureaţi, afară de cei care sunt nepoţi de-ai colonelului. „Nişte sclivisiţi, nişte ăia! Pe vremea mea nu mai erau de-ăştia... cum le zice... şi era oastea oaste! La meliţie nu merge că eşti cutare, ori că ai învăţat aia... Eşti melitar, să fii!” Ca să-şi răzbune pe ei pentru că au învăţat aia, Moş Teacă a dat ordine severe că voluntarii n-au voie să mănînce particular, să pună soldat ca să le-ngrijească de amoniţie, să fie scutiţi de corvadă şi altele.
Într-o zi a prins pe unul venind din tîrg.
— Vino-ncoa, băiete!
— Salut, domnule căpitan!
— Cum ai zis? Cum ai zis?!? Salut?!? Da' pă cine saluţi, măi sfrejitule?! Ce eşti tu?
— Bacalaureat.
— Aha! Şi de asta eşti aşa de nedeciuplinat! Las', că te-oi regula eu! Ce sunt eu, malmazelă de-alea, de-mi zici „salut”? Să saluţi pă tat-tu, nu pă mine! Ori, unde eşti de ăia... cum le zice... „trăiţi!” nu ştii să zici?
—N-am ştiut, domnule căpitan, sunt numai de două zile...
— De ce nu eşti mai demult? Ce-ai păzit pîn-cuma? De două zile? Da-ţi trebuie o sută de ani ca să-nveţi? Şi pentru ce nu ţi-ai văcsuit cizmele? Zici că eşti de ăia... apăi ce ai învăţat acolo, dacă nici o cizmă nu ştii să văcsuieşti? Las, că te-nvăţ eu! Am să-ţi scot eu cafeaua, cu lapte din burtă! Să marş la-n-chisoare! Patru zile sala de poliţie! Şi altdată să-nveţi să fii lustrugiu! Cînd m-oi uita la cizma ta, să-mi fac mustaţa-ntr-însa! Ai înţeles? Cum te cheamă?...
— Rodolf Soreanu.
— Cum ai zis? Sor... Eşti rudă cu colonelul?...
— Da, nepot, să trăiţi, domle căpitan!
— Ei! Să trăiţi! Da' cine vă pretandă să ziceţi „trăiţi!”, domle Soreanu? Îmi pare rău! Asta-i pentru ăia... care n-au aia...
— Dumneavoastră ziceaţi...
— Ei, ziceam!... Parol d'onor, am glumit... Am vrut să văd dacă ştiţi... Unde mergeţi acuma?
— La cazarmă.
— Ce să faceţi la cazarmă, domnule Soreanu?
— Zice că e corvadă...
— Corvadă? Cum, dumneavoastră la corvadă? Cine v-a spus?
— Domnu sergent-major.
În vremea asta au ajuns la cazarmă. Moş Teacă, roşu ca pomponul de mare ţinută, intră cu volintirul de braţ.
— Sergen'-majur! Cum ai îndrăznit să chemi pă don Soreanu la corvadă? Cin' ţi-a dat ordin?
— Dum...
— Nu vorbi, sergen'-majur, că-ţi vîr sabia pînă-n plăsele!... Cum ţi-ai permis, rîtane? Să marş la-nchisoare pentru neexecutare de ordine! Patru zile sala de poliţie şi să ţi să treacă pă foaia de pedepse! Te-nvăţ eu! Îţi scot eu borşu din burtă!