Cea mai gravă serie de tulburări civile din Franța din ultimii ani a aruncat ultimele luni ale mandatului președintelui Emmanuel Macron într-o agitație și mai profundă, scoțînd la iveală neputința unui lider care se străduiește să țină sub control furia socială, avînd la dispoziție puțini bani, un capital politic redus și un control din ce în ce mai fragil asupra ordinii publice, notează Reuters.

Revoltele care au cuprins Franța sîmbătă, lăsînd în urmă magazine jefuite, clădiri incendiate și instituții publice vandalizate, reprezintă probabil cea mai explozivă provocare cu care se confruntă Macron în ultima etapă a mandatului său prezidențial: o țară care cere mai mult de la un stat care nu-și mai permite să ofere prea mult.

Macron a ajuns la putere în urmă cu aproape un deceniu, promițînd să răstoarne clasa politică a Franței, să accelereze reformele economice și să restabilească autoritatea printr-o președinție mai fermă. În schimb, cu doar șase luni rămase pînă la sfîrșitul mandatului, se află, de fapt, într-o situație de șef de stat fără putere reală, conducînd o țară afundată în paralizie politică, confruntată cu presiuni financiare acute și luptîndu-se cu tulburări care au scos la iveală limitele autorității statului.

Spre deosebire de perioada revoltei Vestelor Galbene din 2018-2019, cînd Macron a încercat să calmeze furia populației prin concesii în valoare de miliarde de euro, situația precară a finanțelor publice și parlamentul divizat îi lasă prea puține pîrghii la dispoziție.

Chiar și foștii aliați îl critică acum fără menajamente, atribuind impasul actual al țării deciziei lui Macron de a convoca alegeri parlamentare anticipate în 2024, care i-au slăbit autoritatea.

„Sfîrșitul acestui mandat este o agonie lentă”, a declarat Loic Kervran, un fost parlamentar din tabăra lui Macron, pe X. „Președintele a paralizat țara cu decizia sa absurdă de a dizolva parlamentul în 2024. Probabil cea mai proastă decizie din istoria Celei de-a Cincea Republici”.

Această agitație ar putea să o avantajeze pe Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, care este deja favorită în cursa prezidențială din 2027 și ar putea profita atît de nemulțumirea față de scăderea nivelului de trai, cît și de temerile legate de ordinea publică, alimentate de violențele din weekend.

„Le Pen nu mai are nevoie să cheltuiască bani pentru campanie”, a declarat pentru Reuters Jean-Baptiste Moreau, un alt fost parlamentar din tabăra lui Macron. „Nu are doar drumul liber în față — are o autostradă cu șase benzi”.

Le Pen a transmis propriul mesaj către națiune într-o declarație video difuzată duminică, prezentînd administrația lui Macron ca pe o putere în declin și prezentîndu-se pe sine ca fiind persoana capabilă să restabilească ordinea.

Cînd Macron s-a adresat ulterior națiunii, nu a propus măsuri concrete, fără a ajunge însă pînă la a declara starea de urgență. În timp ce el vorbea, jafurile continuau pentru a doua noapte consecutivă, inclusiv în cartierele înstărite din Paris, ceea ce l-a determinat pe prim-ministrul său, Sebastien Lecornu, să anunțe luni instituirea unor restricții locale de circulație.

Atît adversarii, cît și foștii aliați au fost dezamăgiți. Fostul său prim-ministru, Edouard Philippe, care își pregătește acum propria candidatură la președinție, a avut cuvinte dure la adresa sa.

„Domnule președinte, v-am ascultat aseară”, a scris el pe X. „Aș fi preferat, la fel ca milioane de francezi, să se ia decizii și să se lanseze inițiative menite să restabilească ordinea”. „Țara noastră are nevoie să fie condusă”, a adăugat el.

Însă chiar și Philippe se străduiește să scape de legătura sa din trecut cu Macron, iar cele mai recente sondaje arată că liderul extremei stîngi Jean-Luc Melenchon îl devansează ușor în cursa pentru calificarea în turul al doilea. Un astfel de rezultat ar garanta practic victoria lui Le Pen, potrivit sondajelor de opinie.

Biroul lui Macron a anunțat luni că acesta a respins demisia ministrului de Interne și a dispus o anchetă privind aparentele deficiențe în colectarea informațiilor și în gradul de pregătire al poliției — ceea ce a accentuat impresia că guvernul se luptă să recîștige controlul.

Și investitorii s-au speriat. Analiștii de piață afirmă că violențele adaugă un nou nivel de risc politic într-un moment în care Franța se află deja sub lupa comunității internaționale din cauza datoriei publice tot mai mari și a eforturilor sale de a reduce unul dintre cele mai mari deficite bugetare din zona euro.

Președintele se află acum într-o situație dificilă, fiind prins între piețele obligațiunilor, care cer restricții în cheltuieli, și protestatarii, care cer exact opusul.

În ciuda apelurilor adresate de oponenți să rămînă în Franța, Macron a ajuns luni în Kuweit, în cadrul unui turneu în țările din Golf care, potrivit acestuia, va contribui la asigurarea aprovizionării cu combustibil și la atenuarea unor presiuni economice care au contribuit la creșterea numărului protestatarilor.

Călătoria prezintă riscuri, consolidînd percepția că președintele este departe de starea de spirit a populației. Imaginile cu Macron la un concert al lui Celine Dion, alături de soția sa, Brigitte, vineri seara, cu cîteva ore înainte de izbucnirea tulburărilor, au stîrnit reacții negative pe rețelele sociale și au devenit un simbol la îndemînă pentru criticii care doresc să-l prezinte ca fiind detașat de evenimente.

Ca semn al dezamăgirii profunde resimțite în anumite părți ale taberei sale politice, unii foști aliați au început să discute deschis dacă acesta ar trebui să renunțe la funcție înainte de sfîrșitul mandatului. Moreau, care a discutat duminică cu Macron, a declarat că l-a îndemnat să pregătească o plecare anticipată în condiții normale, pentru a ieși din impasul politic actual și a evita încă șase luni de derivă.

„Nu vrea să renunțe, nu e în firea lui. Dar asta ar trebui să facă pentru țară”, a spus el.