Uniunea Europeană ar trebui să „dea viaţă” unui pact de apărare reciprocă înscris în Tratatul său fondator, a declarat Sîmbătă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Conferinţa de securitate de la München, subliniind că, în actualul context internaţional, UE trebuie să acţioneze mai rapid şi mai ferm, ceea ce ar presupune să renunţe la votul consacrat, bazat pe unanimitate, şi să treacă la majoritate calificată.

„Apărarea reciprocă nu este o sarcină opţională pentru Uniunea Europeană. Este o obligaţie prevăzută în propriul nostru Tratat, articolul 42(7)”, a afirmat von der Leyen, în discursul susţinut la MSC. „Este angajamentul nostru colectiv să ne sprijinim reciproc în caz de agresiune sau, mai simplu spus, unul pentru toţi şi toţi pentru unul. Şi acesta este sensul Europei”, a punctat şefa Executivului european.

Articolul 42.(7) a fost propus ca plan B pentru securitatea Europei într-o lume în care SUA îşi reduc sprijinul pentru NATO. Şi cancelarul german Friedrich Merz ceruse Vneri, în discursul de la MSC, discuţii despre acest articol.

UE trebuie să acţioneze mai rapid şi mai ferm, a pledat, la Munchen, preşedinta Comisiei. ”Acest lucru ar putea însemna să ne bazăm pe rezultatul majorităţii calificate, mai degrabă decît pe unanimitate”, a avertizat von der Leyen.

Votul cu majoritate calificată (QMV) necesită ca 55 % din ţările UE, reprezentînd 65 % din populaţia blocului, să voteze în favoarea unei propuneri. Acesta a fost propus ca o posibilă modalitate de a ocoli, de exemplu, veto-ul Ungariei asupra aderării Ucrainei la UE.

Preşedinta Comisiei Europene spune că Europa face, în sfîrşit, paşi înainte în domeniul apărării. „Este adevărat că a fost nevoie de o terapie de şoc”, a recunoscut ea. „Şi au fost depăşite unele limite care nu mai pot fi depăşite”, a adăugat von der Leyen.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a început discursul despre securitatea europeană citînd un american, Jerry Friedheim, secretarul adjunct al Apărării din SUA din anii 1970: „Dacă o ţară nu se simte în primul rînd responsabilă pentru propria securitate şi bunăstare, va lăsa această sarcină în seama altora şi nu va reuşi să-şi mobilizeze resursele şi voinţa politică pentru propria apărare”. ”Această frază reflectă unele adevăruri incomode despre complezenţa europeană în materie de securitate”, a spus von der Leyen.

Întrebată, ulterior, cum ar răspunde secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a afirmat că Europa ar trebui să viseze în continuare dacă crede că poate supravieţui fără SUA, von der Leyen a ripostat. „Aş vrea să-i spun dragului meu prieten că nu există doar statu-quo, diviziune şi perturbare. Există multe alte posibilităţi, iar statu-quo-ul nu este satisfăcător nici pentru Europa, nici pentru SUA”, a declarat ea rîzînd.

Pe de altă parte, preşedinta Comisiei Europene a mărturisit că discursul secretarului american de stat Marco Rubio, în care a cerut o revitalizare a Alianţei transatlantice, a convins-o. „Am fost foarte liniştită de discursul secretarului de stat”, a declarat von der Leyen moderatoarei Christiane Amanpour, numindu-l pe Rubio „bun prieten” şi „aliat puternic”. „Ştim că unii membri ai Administraţiei au un ton mai dur în privinţa acestor subiecte”, a recunoscut ea, fără a-i numi explicit pe preşedintele Trump sau pe vice-preşedintele american JD Vance.