Dacă aveţi un animal de companie, cum ar fi o pisică sau un cîine, acesta v-ar putea deveni atît de apropiat încît să simţiţi că îi atribuiţi "calităţi umane". Începeţi să credeţi că se poate exprima în termeni umani, să-şi exprime emoţiile prin plîns, sau poate chiar prin rîs. Dar lucrurile nu stau chiar aşa. Rîsul şi plînsul sînt modalităţi umane de exprimare a emoţiilor şi nici un animal nu se poate exprima în acest fel. Desigur, ştim că animalele pot scoate scîncete sau să se vaite atunci cînd sînt rănite, dar plînsul este un proces mai complex, iar animalele nu pot face acest lucru.

Acest lucru nu înseamnă că animalele nu au lichidul lacrimal în ochii, numai că acesta este folosit pentru irigarea corneei ochiului. O creatură trebuie să aibă gîndire şi sensibilitate emoţională ca să plîngă. Copiii încep să plîngă doar atunci cînd încep să gîndească şi să simtă. Un copil strigă, dar nu plînge . Plînsul este un substitut pentru vorbire. Este un reflex care ne ajută să "eliberăm" ceea ce simţim.

Rîsul este de asemenea un fenomen uman. Unele animale pot da impresia că rîd, dar acest fenomen nu poate fi asociat cu rîsul uman. Rîsul implică un proces mental sau emoţional, de care animalele nu sînt capabile. De fapt, există mai multe tipuri de rîs şi mai multe motive din care rîdem. S-ar putea rîde de ceva ridicol, de ceva comic, din nervozitate. S-ar putea rîde chiar şi în dispreţ.

Psihologii, de asemenea, cred că rîsul este un fenomen social. Noi rîdem atunci cînd sîntem parte dintr-un grup care găseşte ceva amuzant. Animale, desigur, nu pot recurge la rîs pentru oricare dintre aceste motive.

Sursa: Descoperă.ro