Naţionalismul polonez a atins cote hidoase şi ar trebui să îngrijoreze Europa 

Fiori reci au cuprins Europa după ce Varşovia a fost, la sfîrşitul săptămînii trecute, scena unui marş naţionalist care a dus cu gîndul la o perioadă neagră a istoriei, care a lăsat în urmă răni adînci, ce sunt încă departe de a-şi fi găsit vindecarea. Situaţia din Polonia este cu atît mai alarmantă cu cît această manifestaţie nu a fost o premieră. Iar actualul Guvern nu pare să se grăbească să ia măsuri.

Imaginile surprinse Sîmbătă în Capitala Poloniei au fost pentru mulţi şocante. Zeci de mii de oameni, mulţi îmbrăcaţi în negru, agitînd torţe fumigene şi scandînd sloganuri violente, au înţesat centrul Varşoviei, care părea desprins dintr-un film în care armata răului se pregăteşte să lanseze atacul decisiv. Demonstraţia, care a fost organizată de mişcarea de extremă-dreaptă Tinerii Poloniei Mari şi la care au participat aproximativ 60.000 de persoane, a avut loc de Ziua Independenţei Poloniei, care marchează renaşterea ţării ca naţiune în 1918, după ce vreme de 123 de ani nu a existat ca entitate pe hartă, fiind împărţită între Imperiul Austro-Ungar, Prusia şi Rusia.  

Extrema-dreaptă a ştiut să-şi joace cartea şi a ales un slogan emoţional pentru evenimentul din acest an: „Îl vrem pe Dumnezeu“. Participanţii au intonat vechi cîntece patriotice şi religioase poloneze, printre care „Dumnezeu, onoare, patrie“ sau „Slavă eroilor noştri“, dar au purtat şi bannere pe care stătea scris „Rugaţi-vă pentru un holocaust islamic“ sau „Europa va fi albă sau pustie“. Grupuri mai mici, notează France-Presse, au scandat sloganuri precum „Polonia pură, Polonia albă“ şi „Refugiaţii afară“.

„Invitaţi de seamă“ au fost alţi membri ai extremei-dreapta din Europa, printre care reprezentanţi ai Forza Nuova din Italia sau ai Jobbik din Ungaria. Fusese invitat şi neonazistul american Richard Spencer, adept al supremaţiei albe, însă acesta a renunţat după ce Guvernul polonez a afirmat că nu este binevenit în ţară.    Manifestaţia a stîrnit un val de comentarii critice în special în străinătate, unele media a denunţat fără rezerve un „marş fascist“. Nu este pentru prima dată cînd un astfel de eveniment are loc în Polonia,  ţară greu încercată în cel de-Al Doilea Război Mondial, dar care pare să fi dat uitării atrocităţile care i-au marcat istoria.    În 2016, sloganul mişcării de extremă-dreapta a fost „Polonia, bastionul Europei“, aminteşte Deutsche Welle. Atunci, au participat la marş 75.000 de persoane, însă totul a decurs paşnic, ceea ce nu se poate spune şi despre precedentele patru. În 2012, de pildă, ciocnirile dintre extremişti şi forţele de ordine s-au soldat cu 22 de poliţişti răniţi şi au dus la 176 de arestări. Un an mai tîrziu, 72 de demonstranţi de extremă-dreapta au fost reţinuţi, iar 12 membri ai forţelor de ordine au fost spitalizaţi.   

2015, un an de cotitură

În Polonia, naţionalismul, mai precis naţionalismul romantic - o variantă a naţionalismului marcată de o versiune mitologizată a trecutului îmbibată cu elemente catolice legate de martiri şi izbăvire - a început să cîştige teren din Octombrie 2015, cînd la putere a ajuns Partidul Lege şi Justiţie (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski. Această formaţiune politică conservator-naţionalistă a lansat imediat atacuri asupra celor trei bastioane post-’89: democraţia liberală, economia liberală şi societatea liberală. PiS se răzvrăteşte constant în faţa Bruxelles-ului, în care vede mai degrabă un duşman care atentează la interesul naţional.  

Chiar şi după marşul de Sîmbătă, Kaczynski a ţinut să fie contra curentului. A declarat că a vorbi despre „60.000 de nazişti“ pe străzile Varşoviei, cum au făcut unii comentatori, înseamnă „să insulţi oamenii oneşti, chiar dacă au avut loc incidente extrem de nefericite şi absolut inadmisibile“. La postul naţional de televiziune TVP Info, el a afirmat că „este o marjă a unei marje“. Ba a mers şi mai departe, în stilul său deja caracteristic, şi nu a exclus o „provocare“ din partea „celor care vor să facă rău Poloniei“, fără să precizeze însă pe cine vizează.  

După manifestaţie, Ministerul israelian de Externe şi Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee, AJC) au îndemnat autorităţile poloneze „să acţioneze“ în urma acestei adunări, „utilizată pentru a propaga sloganuri ale adepţilor supremaţiei rasei albe şi retorică nazistă“, după cum a afirmat AJC.   Luni, preşedintele polonez, Andrzej Duda, a deplîns prezenţa unor „bannere aduse de persoane iresponsabile, al căror mesaj este inacceptabil pentru orice persoană onestă din Polonia, pentru că nu putem pune semnul egalităţii între patriotism şi naţionalism“. „În ţara noastră, nu este loc, nici acord pentru xenofobie, pentru un naţionalism bolnav, pentru antisemitism“, a insistat şeful statului, care a adoptat în ultima perioadă un ton mai moderat în comparaţiei cu liderii Partidului Lege şi Justiţie.  

Chiar dacă mişcarea de extremă-dreaptă şi manifestaţiile de acest tip nu pot fi considerate un fenomen de masă în Polonia, mesajele transmise în mod constant de Guvern privind intenţiile Bruxelles-ului, criza refugiaţilor, atentatele din Europa, dar şi problemele cu care se confruntă blocul comunitar îi determină pe mulţi polonezi să pună la îndoială sistemul occidental. Iar analiştii atrag atenţia că aici este punctul în care situaţia începe să devină periculoasă. (Adevărul.ro)