În timp ce liderii europeni speră că se apropie de soluţionarea crizei refugiaţilor graţie înţelegerii cu Turcia, încă o ţară urmăreşte atent evoluţiile – Rusia.

Nota schiţată pe Twitter de secretarul de presă al Ministerului de externe din Rusia denotă multe. Cu cîteva ore înainte de întrevederea liderilor UE de la Bruxelles, Maria Zaharova a scris că actuala criză a refugiaţilor este „un rezultat al încercării iresponsabile de a extinde democraţia de model occidental în Orientul Apropiat”.

Rusia deseori e acuzată de folosirea crizei refugiaţilor ca armă pentru destabilizarea Europei. Bunăoară, recent acest lucru a sunat chiar din gura comandantului suprem al forţelor NATO din Europa. Această afirmaţie este destul de dubioasă. Contează, cu adevărat, ce planuri are Moscova.

Pentru a înţelege ce crede preşedintele Vladimir Putin, merită să fie citit lucrarea recentă a ministrului rus de externe Serghei Lavrov, întitulată „Rusia în politica globală”. Potrivit acesteia, Rusia îşi doreşte o nouă arhitectură politică şi militară a Europei. Fraza-cheie din lucrarea respectivă ar fi următoarea: „Pe parcursul a ultimilor două sute de ani, orice încercări de a unifica Europa fără Rusia, sau împotriva Rusiei, au eşuat şi s-au terminat cu tragedii”.

Lavrov nu este un gînditor liber, capabil să acţioneze independent. El cîntă la un instrument politic „acordat” de Putin.

A spune că Rusia a transformat criza refugiaţilor într-o armă, înseamnă a recunoaşte faptul că Putin controlează totalmente situaţia. Însă nu Rusia a provocat această criză. Ea doar s-a folosit de situaţia care a adîncit şi mai mult divizarea Europei. În plus, criza a fortificat anumite forţele politice din Europa susţinute de Moscova.

Comandantul NATO are dreptate cînd spune că Rusia, cu ajutorul lui Bashar al-Assad a acutizat criza emigranţilor. Însă nu trebuie de uitat că această criză a început nu în anul 2015, ci la 3 octombrie 2013, cînd în regiunea italiană Lampedusa s-au înecat cîteva sute de emigranţi. Deci, cu mult înainte de intervenţia rusă din Siria.

Principala teză din lucrarea lui Lavrov se rezumă la următoarele: după anul 1991 ar fi fost absolut logică crearea noilor baze ale securităţii europene. Pentru aceasta, ar fi necesar să fie depăşite ”problemele sistemice” dintre Rusia şi UE.

Anul 2016 reprezintă o oportunitatea importantă pentru ca Moscova să-şi atingă scopurile. Criza refugiaţilor ameninţă instituţiile europene, referendumul din Marea Britanie ameninţă relaţiile dintre Londra şi UE, alianţa franco-germană se destramă, Angela Merkel a pierdut mult din sprijinul pe care-l avea, Ucraina e instabilă, pe continent se extind mişcările populiste, iar SUA sînt ocupate cu alegerea preşedintelui. Toate acestea lărgesc posibilităţile de manevră ale Kremlinului într-o Europă depăşită de situaţie.

După The Guardian, Marea Britanie