Cu aproximativ 600 de milioane de ani în urmă, un accident genetic aleatoriu a făcut posibilă viaţa şi evoluţia organismelor pluricelulare, inclusiv a omului.

O singură modificare a fost necesară pentru a face saltul de la formele de viaţă unicelulare, precum bacteria, la cele pluricelulare. ADN-ul codifică proteinele, moleculele care efectuează toate activităţile vitale în celulele vii. Mutaţiile sînt schimbări aleatorii care apar în ADN în momentul diviziunii celulare. Majoritatea mutaţiilor sînt fatale pentru organism, dar uneori acestea pot produce schimbări uimitoare în mecanismul celular.

În acest caz, o mutaţie a permis creaturilor unicelulare să-şi formeze fiecare cîte un complex în parte, care a dat naştere vieţii multicelulare. „Studiul nostru sugerează că noile funcţii ale proteinelor pot evolua pînă la un număr foarte mic de mutaţii. În acest caz, a fost necesară una singură”, a declarat biochimistul Ken Prehoda de la Universitatea din Oregon, care a condus studiul, potrivit Science Alert.

Pentru a descoperi această mutaţie, Prehoda şi colegii săi au studiat un grup de bureţi microscopici numiţi choanoflagellates, care sînt cele mai apropiate rude unicelulare ale animalelor, dintre cele existente astăzi. Aceste creaturi minuscule trăiesc în mări şi au o coadă numită flagel pe care o folosesc pentru deplasare. Choanoflagellates pot trăi atît pe cont propriu cît şi în colonii mari.

Cercetătorii au folosit o tehnică numită reconstrucţia ancestrală a proteinelor, pentru a merge „înapoi în timp” şi a urmări schimbările genetice care au făcut ca aceste creaturi unicelulare să dezvolte o proteină esenţială pentru viaţa multicelulară. Ei au descoperit că o mutaţie în gena care a codificat coada animalului a permis alinierea ei cu alte celule, ca parte a unei colonii. Acest lucru pare să fi fost un pas crucial ce a permis organismelor unicelulare să evolueze în specii pluricelulare.