Viitorul Einstein va fi, poate, o femeie și s-ar putea numi Sabrina Gonzalez Pasterski. La 28 de ani, această tînără cercetătoare din Statele Unite este pasionată de găurile negre, de spațiile temporale și mai ales de gravitația cuantică. Cei mai mari cercetători din lume îi prezic un viitor mai mult decît promițător. S-a scris mult despre ea în ultima vreme și a fost numită „viitorul Einstein”. Francezii preferă să o numească noua Marie Curie. În orice caz, dovadă a celebrității, tînăra are deja pagină dedicată pe Wikipedia.

Sabrina are origini cubaneze, după mamă, și poloneze, după tată, dar s-a născut în America. Și-a încheiat studiile la prestigiosul Institut de Tehnologie de la Massachusetts (MIT), pe care l-a absolvit cu notă maximă. Acum studiază la Harvard, unde își face un doctorat cu o teză despre întretăierea spațio-temporală.

Trebuie să mergem pînă în copilăria sa pentru a înțelege personalitatea ieșită din comun a acestei tinere cercetătoare. Sabrina Gonzalez Pasterski este pasionată de spațiu și de motoare încă de la vîrste fragede. „De cînd eram micuță sunt pasionată de domeniul aerospațial. Voiam să construiesc o rachetă ca să merg în spațiu”, a povestit tînăra.

Sabrina Pasterski s-a născut la 3 Ianuarie 1993 într-o suburbie a orașului Chicago. La 12 ani, și-a construit propriul avion, cu care ulterior a zburat pînă în Canada. Tatăl său, avocat și inginer mecanic totodată, a încurajat-o să-și urmeze visurile.

S-a înscris în 1998 la Edison Regional Gifted Center, o școală din sistemul public  din Chicago, iar în 2010 a absolvit Illinois Mathematics and Science Academy, un liceu tot din sistemul public.

A luat primele sale lecții de zbor în 2003, la 10 ani, iar în 2005 a fost copilot

În 2006 s-a apucat să-și construiască, în garajul tatălui său, propriul său aparat de zbor, cu propriile sale mijloace. Cu acest aparat a și zburat, singură, în 2009, la 16 ani, după ce a fost autorizată de instructorul său, celebrul Jay Maynard.  

A devenit astfel cel mai tînăr pilot care a zburat vreodată cu un aparat construit de el însuși. Imediat după aceea, a primit o scrisoare de la însuși Jeff Bezos, fondatorul Amazon, care i-a propus să o angajeze. 

La 16 ani, a cerut să fie admisă la MIT, apoi la Harvard, dar culmea, ambele universități au refuzat-o. A fost pusă pe o listă de așteptare la MIT, în Aprilie 2010, asta pînă cînd filmulețul său în care arăta cum și-a construit avionul a fost văzut de Peggy Uden, o femeie care face parte din conducerea administrativă a universității. Imediat, ea le-a arătat filmul unor profesori, care au fost cuceriți de talentul tinerei și au insistat ca fata să fie admisă la MIT, ceea ce s-a și întîmplat, anul următor.

„Nu-mi puteam crede ochilor”, povestește Peggy Udden, secretar executiv la MIT, care a simțit imediat potențialul viitoarei fiziciene. „Am rămas cu gura căscată după ce am văzut filmul. Potențialul său este ieșit din comun”, au mărturisit și cei doi profesori, Allen Haggerty și  Earll Murman. Nu regretă deloc acum că au făcut presiuni ca Sabrina să fie admisă la MIT. Comparația cu inventatorul teoriei relativității, Albert Einstein, le-o datorează, de altfel.

După ce și-a luat diploma de la MIT cu notă maximă, Sabrina a continuat cu un doctorat la Harvard, la Centrul pentru legile fundamentale ale naturii.

Pasiunea sa este să depisteze „eleganța în haos”. Altfel zis, fizica cuantică, găurile negre, gravitația. Ea aprofundează gravitația cuantică, un domeniu care încearcă să unească mecanica cuantică și relativitatea generală.

Între timp, tînăra cercetătoare este invitată în mod regulat să țină conferințe, inclusiv în Europa, după cum o arată și programul destul de încărcat pe care îl are afișat pe site-ul personal, denumit simplu physicsgirl.com (în traducere: fiziciana).

Specializată în fizica particulelor, tînăra fiziciană a publicat deja articole de știință care l-au impresionat pînă și pe celebrul Stephen Hawking, care o cita în unele din publicațiile sale. 

Grație lucrărilor sale, Sabrina a obținut numeroase burse și și-a putut continua cercetările, care în prezent sunt subvenționate de mari fundații științifice, cum ar fi Hertz Fondation, Smith Foundation și National Science Foundation.

Cercetările sale ar putea aduce un avans semnificativ în definirea a ceea ce se numește „teoria întregului” (la care lucra Stephen Hawking), o teorie fizică ce vrea să descrie într-o manieră coerentă și unitară ansamblul interacțiunilor fundamentale, asociind gravitația corpurilor cerești și fizica particulelor. O asemenea teorie nu a fost descoperită pînă la ora actuală. 

O tînără ca toate celelalte?

„Cînd sunteți obosiți, dormiți și cînd nu sunteți, faceți fizică!”, îndeamnă Sabrina Pasterski pe blogul personal. Deși atît de tînără, nu se declară, ca tinerii din generația ei, o împătimită a rețelelor de socializare. Dimpotrivă, avertizează că nu folosește nici Facebook, nici Twitter, iar toate conturile create cu numele ei sunt false.

Din multe puncte de vedere, Sabrina Pasterski ar putea fi considerată o extraterestră. Nu Facebook, nu Twitter, nu Instagram, nici măcar profil de LinkedIn.

Singura modalitate de a afla vești despre ea este site-ul personal, physicgirl.com, pe care scrie destul de des informînd despre stadiul lucrărilor sale. Blogul său are designul pe jumătate kitsch, pe jumătate serios al blogurilor din anii 90 – fond negru și scris galben. Numai pe această platformă poate fi contactată. Nu acordă, însă, interviuri. „Prefer să aștept ca să realizez ceva în domeniul meu înainte de a da interviuri” – așa a sunat refuzul politicos pe care l-a transmis unei solicitări de interviu din partea „Le Figaro Magazine”. 

Pe blog, acolo unde își face o descriere succintă, mai sunt și unele confidențe: n-a pus niciodată în gură alcool, nici țigară, nu are smartphone, are cîțiva prieteni, dar trăiește foarte bine fără iubit (nici n-a avut vreunul vreodată).

E o alăturare stranie de detalii pe care le oferă: în aceeași frază, menționează cheltuielile cu școlarizarea, mijlocul de transport și perechea sa de pantofi Louboutin cu tocuri de 10 cm.

„Prefer să rămîn concentrată și sper să obțin recunoaștere pentru ceea ce fac, nu pentru ceea ce nu fac”, a declarat ea, pe e-mail, site-ului Ozy. Un e-mail din care nu au lipsit o mulțime de emoticoane și semne de exclamare, după cum a declarat jurnalista căreia i-a fost adresat.

O viață de ascet, am putea spune, dar Sabrina are numeroși admiratori, care îi creează adesea profiluri de Facebook, pe care postează știri despre ea, discursurile pe care le ține la universități și articolele de presă despre ea.

O altă latură a muncii și personalității Sabrinei este angajamentul său internațional pentru a promova rolul femeilor în studiile științifice, ceea ce i-a adus o invitație la Casa Albă, cînd Președinte era Barack Obama.

În ceea ce privește viitorul său profesional, nu are de ce să-și facă griji. Jeff Bezos, fondatorul Amazon, și-a exprimat public, anul trecut, dorința de a o avea în echipa sa. Întrebat recent dacă oferta mai e valabilă, Bezos a răspuns foarte hotărît: „Dumnezeule, da!”.

Sabrina a fost contactată și de NASA, care ar vrea să o angajeze ca fiziciană.

Nu-i de mirate că Forbes a selecționat-o deja printre cele 30 de personalități (din 600) cu vîrsta de pînă în 30 de ani care sunt de remarcat pentru acțiunea, angajamentul și cariera lor. În Decembrie 2016, la New York, a fost premiată la ceremonia Young Women's Honors.