O SUTĂ DE OAMENI AR FI FOST UCIȘI ÎN DOUĂ ZILE DE LUPTE ÎNTRE ARMENI ȘI AZERI
Azerbaidjanul a anunțat că își continuă campania militară în Nagorno-Karabah pentru a doua zi, în ciuda solicitărilor SUA de a opri ostilitățile și ale Rusiei de a „opri vărsarea” de sînge în regiunea disputată cu Armenia, relatează BBC și Reuters.
Regimul de la Baku a lansat, marți, o operațiune militară împotriva teritoriului enclavei Nagorno-Karabah, pe care a descris-o drept „anti-teroristă”, dar care este, cel mai probabil, o încercare de a anexa complet regiunea.
Azerii spun că nu se vor opri cu ostilitățile militare pînă ce „separatiștii” armeni nu se predau.
Ostilitățile vin după luni întregi de noi tensiuni în regiunea Nagorno-Karabah, disputată de decenii între Armenia și Azerbaidjan. Cele trei țări au fost în război timp de mai multe săptămîni, în urmă cu trei ani, pentru controlul acestei regiuni. Atunci, ostilitățile s-au încheiat cu cîștiguri teritoriale pentru Azerbaidjan, într-un armistițiu mediat de Rusia.
Într-un comunicat transmis de ministerul apărării de la Baku, miercuri, azerii au transmis că echipament militar aparținînd forțelor armate armene a fost „neutralizat”, inclusiv vehicule militare, de artilerie și instalații de rachete anti-aviație.
„Măsurile militare continuă cu succes, cu distrugerea echipamentului militar și armamentului”.
„Un război complet”
Un fost înalt oficial din regiunea Nagorno-Karabah, Ruben Vardanian, a declarat, miercuri, că în jur de 100 de oameni au fost uciși, iar alte sute au fost răniți în regiunea separatistă după ce Azerbaidjanul a pornit ceea ce el a numit „marele război”.
„Acesta este marele război – Azerbaidjanul a pornit o operațiune completă”, a declarat Ruben Vardanian, fost șef al guvernului separatist al regiunii Nagorno-Karabah. El a făcut declarația pentru Reuters chiar din mijlocul regiunii cuprinse de război.
El a mai adăugat că forțele azere au continuat operațiunea militară și pe parcursul nopții, dar și în ziua de miercuri.
Blinken a discutat cu Pașinian și Aliev
Nagorno-Karabah, o regiune muntoasă recunoscută internațional ca fiind teritoriu azer, este controlată de autorități armene separatiste care spun că regiunea le aparține.
Secretarul de stat american, Antony Blinken, a purtat discuții și cu liderul azer, Ilham Aliev, dar și cu prim-ministru armean, Nikol Pașinian. Blinken a îndemnat Azerbaidjanul să „înceteze imediat toate acțiunile militare” și să dezescaladeze.
Departamentul de Stat a transmis, într-un mesaj ulterior că Aliev „și-a exprimat deschiderea” pentru oprirea ostilităților și pentru discuții cu reprezentanți ai regiunii. Pașinian a primit, de asemenea, o declarație de „sprijin deplin” din partea lui Blinken.
Agențiile rusești de presă l-au citat pe Aliev spunîndu-i lui Blinken că Azerbaidjanul își va opri operațiunea doar atunci cînd luptătorii armeni renunță la arme și se predau.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut o „încheiere imediată a ostilităților” după ce Uniunea Europeană, Franța și Germania au condamnat operațiunea azeră.
Situație complicată în Nagorno-Karabah
Armenia și Azerbaidjanul au intrat în război pentru această regiune prima oară în anii ‘90 la puțin timp după ce ambele au devenit independente pe ruinele URSS.
Armenia a obținut o mare parte din teritoriu în războiul care s-a desfășurat în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice. Acesta a fost recuperat de azeri în timpul unui alt conflict sîngeros în 2020.
Etnicii armeni din Karabah au cerut, marți, un armistițiu și începerea discuțiilor de pace. Este clar, însă, după ultimatumul azerilor că scopul guvernului de la Baku este cucerirea și anexarea completă a regiunii.
Premierul armean a acuzat Azerbaidjanul că a pornit o operațiune pentru „epurarea etnică” a regiunii. Totuși, sute de protestatari armeni, iritați de felul în care guvernul armean gestionează situația, au ieșit în stradă în fața parlamentului, intrînd în confruntări cu poliția.
În jur de 120.000 de etnici armeni trăiesc în Nagorno-Karabah. Soldații ruși spun că au mutat în jur de 500 de civili din zone de risc, în timp ce separatiștii au anunțat mutarea unui număr de 7.000.
Sursa: digi24.ro