Noul buget multianual al Uniunii Europene, propus de Comisia Europeană pentru perioada de după 2027, ar putea îngreuna depistarea fraudelor și verificarea modului în care sînt cheltuite fondurile europene, avertizează președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, relatează POLITICO.

Demersul Comisiei Europene de a face bugetul UE, de sute de miliarde de euro, mai flexibil în fața crizelor imprevizibile din viitor ar putea crește și riscul utilizării necorespunzătoare a fondurilor, avertizează principala instituție europeană responsabilă de auditarea cheltuielilor publice.

Președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, a declarat că unele dintre elementele esențiale ale planului Comisiei de reformare a bugetului multianual al UE ar reduce transparența și ar îngreuna activitatea celor care verifică dacă banii publici sînt cheltuiți conform destinației.

„Ne va fi mai greu să urmărim traseul banilor”, a declarat Murphy. „Practic, îi spui unui stat membru: iată o sumă foarte mare de bani, iar tu trebuie să te asiguri că totul este în regulă. Este un fel de autocontrol.”

Avertismentul vine în contextul în care liderii UE continuă, săptămîna aceasta, la Bruxelles, disputele privind dimensiunea bugetului european pentru perioada de după 2027, în timp ce auditorii constată o creștere a cheltuielilor efectuate necorespunzător din fondurile contribuabililor.

Dispută și pe modul în care vor fi distribuiți banii

Dincolo de valoarea totală a bugetului, o altă dispută privește modul în care vor fi distribuiți banii. Pe măsură ce se apropie de final un ciclu bugetar marcat de pandemie, războaie și perturbări provocate de schimbările climatice, Comisia Europeană dorește ca următorul buget, pentru o perioadă de șapte ani, să fie mai flexibil.

În acest scop, executivul european propune alocarea a aproximativ jumătate din buget, aproape 1.000 de miliarde de euro în șapte ani, într-un fond comun, din care statele membre să poată finanța obiective diverse, de la migrație și agricultură pînă la dezvoltare regională.

Fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională, distribuite adesea sub formă de subvenții pentru ferme și proiecte locale, au fost mult timp vulnerabile la fraude și utilizări abuzive.

Potrivit lui Murphy, acordarea unei libertăți mai mari guvernelor naționale de a redistribui cheltuielile ar face și mai dificilă urmărirea banilor. „Va exista o anumită flexibilitate, dar cu ce preț?”, a întrebat el într-un interviu. O parte mai mare a supravegherii va depinde de mecanismele de control deja existente în fiecare țară.

În actualul sistem, cheltuielile neconforme din bugetul UE au crescut anul trecut, erorile afectînd tranzacții estimate la aproximativ cinci miliarde de euro, potrivit celui mai recent raport al Curții de Conturi Europene.

Murphy a avertizat că, în cadrul viitorului buget european, s-ar putea să nu mai fie posibilă nici măcar estimarea unei asemenea sume, deoarece autoritățile naționale de audit au atribuții și metode de lucru diferite.

Într-un comunicat, Comisia Europeană și-a apărat propunerea, subliniind că „principiile fundamentale” ale actualului sistem de control vor fi menținute. Executivul european a susținut că autoritățile naționale funcționează corespunzător, dar a precizat că își va păstra dreptul de a solicita guvernelor să „modifice planul sau să introducă mecanisme de corecție, dacă este necesar”.

Un fond comun care ar putea îngreuna controalele

Una dintre inovațiile propuse de Comisia Europeană este integrarea Politicii Agricole Comune (PAC), care a beneficiat în mod tradițional de o linie bugetară separată, într-un fond mult mai amplu, denumit Planurile de Parteneriat Naționale și Regionale.

Murphy a subliniat că nu susține un anumit model în detrimentul celuilalt. Totuși, pe măsură ce fondurile europene sînt integrate tot mai mult în bugetele naționale, Bruxellesului îi va fi mai greu să urmărească destinația efectivă a banilor. Potrivit acestuia, Politica Agricolă Comună este mai ușor de auditat atunci cînd „nu este amestecată în acest conglomerat” de fonduri și obiective.

Cazurile în care subvențiile agricole au fost folosite pentru pășuni fictive în Grecia sau în care fonduri destinate dezvoltării turismului rural din Slovacia au ajuns să finanțeze vile de lux pentru persoane înstărite ilustrează dificultățile întîmpinate deja în supravegherea acestor bani.

Iar modelul pe care se bazează noul sistem de finanțare, fondul european de redresare creat după pandemia de COVID-19, nu oferă motive de optimism, a avertizat Murphy. Deși acest mecanism le-a permis statelor să direcționeze mai ușor fondurile către domeniile în care aveau nevoie de ele, cheltuielile au devenit și mai puțin transparente. Noile planuri naționale au fost concepute după același model.

În actualul sistem bugetar, auditorii Curții de Conturi Europene pot merge fizic la o fermă care primește fonduri europene pentru a verifica modul în care sînt utilizate acestea. În schimb, în cazul fondului de redresare post-COVID, UE publică anual doar lista celor mai mari 100 de beneficiari.

„Nu este foarte transparent. Adică, unde ajung, de fapt, banii europeni? Asta contează”, a declarat Murphy. „Ai un fond care reunește domenii de politică diferite, cu obiective și termene complet diferite, mecanisme diferite de distribuire a banilor și un grad mai redus de predictibilitate”.