NOROCUL NOSTRU CA SINTEM BETIVI

„Merg pe gard, de drum mă ţin, dar sînt om cinstit!”

„Hăăăi, pe mine mă cheamă Vanea, de la Ion vine, şi sînt unii din acei 50 de mii de moldoveni, chipurile, care ar suferi de alcoolism cronic! Fac ceva pe ele de statistici! Auzi, cică doar 50 de mii sîntem. Păi, numai în sat la mine, vreo trei sferturi sînt alcoolici şi nu-s înregistraţi în nici un tabel făcut de alcoolicii de la Chişinău, care-i cîştigă salariu şi bani de băutură de la stat doar pentru ca să inventeze procente de alcoolici după cum le dictează ăi mari şi grijulii cu imaginea ţărişoarei noastre.

Norocul nostru, a celora care „mai cinstim” şi noi, ca oamenii de omenie, sînt tot străinii, care ne scot mereu campioni sau vicecampioni mondiali la „cinstit”. Citeam ieri, în ziarul „Beţivul moldovean cinstit” că „R. Moldova se menţine pe poziţia a doua în topul statelor cu cel mai mare consum de alcool”, după cum se scrie într-un studiu numit „Drinking To Oblivion”, citat de mine şi de publicaţia britanică „The Telegraph”.

Ce nu-mi dă mie pace şi mă jigneşte în mîndria mea de moldovean harnic, omenos şi „care-i place să cinstească” este faptul că studiul acela spune că belaruşii ne-o iau înainte şi sînt pe primul loc. Da’ de unde au scos ei asta? Cu ce-s mai breji belaruşii decît noi? De ce n-a venit acela de la „Drinking To Oblivion” ca să mă întrebe pe mine cum stă treaba? Apu e diferenţă mare între beţivul belarus şi beţivul moldovean. Belarusul bea de bucurie că o duce mai bine şi nu moare de foame. Bea de bucurie că mereu are acelaşi preşedinte. Nevasta belarusului şi copii lui nu-s plecaţi la munci în Italia, aşa cum sînt ai mei. El, ca omu’, îşi bea banii lui, eu beau banii italienilor pe care mi-i trimit ai mei, că sînt patriot şi nu beau banii noştri naţionali fabricaţi şi munciţi la noi. Eu beau rachiu pe banii italienilor şi din beciul meu moştenit de la tata, care tot în el, lîngă butoi, s-a prăpădit creştineşte şi a rămas mort pentru toată viaţa îngropat în cimitir cu popă.

Apoi mai este un lucru pe care deştepţii de la „Drinking To Oblivion” l-au scăpat din vedere, că de aceia şi ziceam că trebuia să vină la mine să vorbim în prealabil. Da, belarusul e beţiv campion, numai că trebuie să nu uităm că ei sînt o ţară de 9,5 milioane, iar noi, moldovenii, cu 3,5 milioane, bem aproape cît toată populaţia lor. Mă rog, plus sau minus cîţiva drogaţi de la guvernarea noastră, inclusiv Ilan Shor, doamna Beţişor, deputatul Ghileţchi că nu-l lasă baptiştii lui, plus cîţiva copii de ţîţă.

Domnilor, la noi, la moldoveni, beţia este sport, simbol şi specific naţional. Noi bem din prea multă omenie, de foame şi pentru că suferim de grija planetei pămînteşti de pe tot globul. Păi ce credeţi – Ştefan cel Mare se ducea să-i bată pe otomani fără să tragă ceva la măsea, de acolo, din beciul Vrîncioaiei sau al Mamei lui Ştefan cel Mare de Gorki? Asta să i-o spuneţi mutului, că nici Grigore Ureche şi Ionică Neculce nu v-ar crede! Păi, cînd se bate omul mai bine şi mai mult? Corect, la beţie! Ce, eu îmi băteam nevasta şi copiii la trezie sau acum pe aceia care care l-au votat primar pe Shor? Dar cînd violează omul cel mai bine? Corect, la beţie! Aşa şi Ştefan cel Mare şi oştenii lui, care făceau toate alea! Ştefan avea şi avantajul că pe otomani nu-i lăsa religia să fie beţivi şi de aia îi şi bătea de le suna iaurtul (chişleagul) în cap!

Omu’ care nu bea, dom’le, e om rău, adică hain şi dat dracului. Una-i că nu mai bei că te lasă ficatul, alta-i cînd nu bei de loc cu gîndul la un Aeroport, un „Catering Aeroport”, nişte bănci, un miliard furat…, ca Ilan Shor, săracul de el om treaz! La fel şi Ghimpu sau Lupu! Păi dacă ar bea, s-ar bate între ei ca chiorii cînd îşi împart tot ce mai e de furat din ţara asta şi de la gura copiilor care nu-s ai lor! Orice om care nu bea ascunde ceva, ticluieşte ceva rău împotriva semenilor lui beţivi şi de bună credinţă sau împotriva minunatei noastre ţări. Omu’ care bea este de la natură un om bun şi sincer. Eu, de exemplu, spun tot ce am pe suflet şi nu bat pe cineva decît cu un motiv serios, adică dacă acela bătut de mine este un om cînos, nu ştie să stea la o beţie de suflet cu tine fără să te critice sau să te fure, dacă nu-i patriot unionist sau neunionist şi n-are frică de Dumnezeul mamei lui.

Dar mai este ceva care mă enervează rău de tot, nu-mi dă pace şi mă face să gîndesc atît de mult încît trebuie să beau dublu ca să nu mă trezesc din beţie şi să mă port şi eu ca Shor – ne ocolesc turiştii străini, dom’le!

Tot în ziarul „Beţivul moldovean cinstit” am citit că, potrivit datelor unui nou studiu, Bangladesh, Guineea şi Republica Moldova se numără printre ţările ocolite de turişti, în care vizitatorii au şansa să socializeze mai mult cu localnicii, fără să aibă experienţe neplăcute din cauza aglomeraţiei provocate de fluxul mare de călători. Carevasăzică, se recunoaşte că turiştii străini ar avea şansa să socializeze mai mult cu noi, moldovenii, dar ei tot ne ocolesc. De ce? Poate că sînt prea treji, adică nu beau, ceea ce poate să însemne că sînt oameni răi, aşa că privet, că n-avem nevoie de aşa oameni! Ne mulţumim cu omenia şi ospitalitatea noastră milenară între noi, aşa că ce nevoie mai avem şi de ei? Aşa că haideţi să bem, oameni buni, să ne alungăm gîndurile rele, să ne veselim şi să ne rugăm la Dumnezeu să ne dea şi nouă nişte politicieni beţivi, nu hoţi! Dacă bei, mori, dacă nu bei, tot mori, aşa că mai bine să bei ca să ştii de ce mori!”

Ionică IZVORAŞ