NASA s-ar putea să fi găsit primele urme de viață pe Marte, dar vor mai trece 10 ani pînă cînd vom ști cu siguranță, scrie The Telegraph.

Roverul Perseverance al NASA a săpat săptămîna trecută într-o zonă stîncoasă de pe Marte, numită Berea, care cel mai probabil s-a format din sedimentele cărate de un rîu antic ce curgea mult mai departe de craterul Jezero pe care l-a explorat roverul.

Roca sedimentară este compusă din minerale din clasa carbonaților, care pe Pămînt conțin deseori fosile. NASA are în plan să transporte rocile de pe Marte înapoi pe Pămînt, împreună cu zeci de alte probe pe care le-a colectat din craterul Jezero - locul în care cîndva a existat un lac.

Probele, însă, nu vor ajunge pe Pămînt decît în 2033, ceea ce înseamnă că oamenii de știință trebuie acum să aștepte sosirea carotelor prețioase care ar putea conține dovada că pe Marte au existat forme de viață cîndva.

Sînt primele probe colectate de pe Marte care vor fi aduse în România

Roca extrasă din Berea reprezintă cea mai bună șansă de a descoperi urme de viață, potrivit cercetătoarei NASA Katie Stack Morgan.

„Roca este bogată în carbonați”, a spus Morgan. „Rocile carbonatice de pe Pămînt pot fi bune la păstrarea formelor de viață fosilizate. Dacă urmele de viață sînt prezente în această parte a craterului Jezero, o rocă de acest tip ar putea foarte bine să le păstreze secretele.”

Pînă acum, nicio probă colectată de pe Marte nu a ajuns pe Pămînt, misiunea dovedindu-se una problematică. Inițial, NASA plănuia să trimită un al doilea rover pentru a colecta probele extrase de Perseverance.

Anul trecut, însă, planul s-a schimbat, iar Perseverance va transporta probele direct într-un vehicul de ascensiune - o mini-rachetă ce va fi lansată în spațiu. În plus, două elicoptere de mici dimensiuni vor fi pregătite să preia transportul dacă Perseverance rămîne fără baterie.

Racheta va lansa la rîndu-i o sferă de dimensiunea unei mingi de baschet ce va conține probele și care va fi colectată de nava spațială Earth Return Orbiter al Agenției Spațiale Europene, care își va deschide „fălcile” uriașe pentru prinderea mingii de metal.

Riscurile eliberării de bacterii și virusuri marțiene în atmosfera Pămîntului

Nava spațială își va continua drumul înapoi spre casă, aterizarea fiind programată pentru 2033.

Misiunea de a aduce probe extraterestre pe Terra nu este lipsită de riscuri pentru populația Pămîntului: bacterii sau virusuri marțiene ar putea fie eliberate din greșeală în atmosferă.

Astfel, s-ar putea ca primele probe să fie carantinate pe Lună pentru ca cercetătorii să își dea seama dacă prezintă vreun pericol înainte de a fi aduse pe Pămînt. Pînă în 2033, NASA și-a propus să aibă o bază permanentă pe Lună.

Perseverance a colectat deja 19 probe pe Marte și a depozitat 10 tuburi cu probe pe suprafața planetei.

„Cu această diversitate de medii de observat și din care se poate colecta, sîntem încrezători că aceste probe ne vor permite să înțelegem mai bine ce s-a întîmplat aici în craterul Jezero cu miliarde de ani în urmă”.

Sursa: digi24.ro