Ţînţarul comun prezent în Europa a dezvoltat o rezistenţă puternică la insecticide, relevă un studiu recent realizat de Institutul de Medicină Tropicală din Antwerpen (ITG), relatează agenţia Belga.

Rezistenţa dezvoltată de acest tip de ţînţar (Culex pipiens) nu este lipsită de consecinţe asupra sănătăţii, deoarece va împiedica, de exemplu, lupta împotriva răspîndirii febrei West Nile, potrivit centrului de cercetare.

Mai multe ţări mediteraneene semnalaseră deja cazuri similare de rezistenţă la ţînţari, dar ITG a dorit să verifice, la rîndul său, aceste suspiciuni. Cercetările sale au confirmat rezistenţa la o serie de insecticide comune, inclusiv permetrinul, deltametrinul, malationul, bendiocarbul şi DDT. Ţînţarii folosiţi de ITG au fost expuşi la aceste insecticide timp de 24 de ore şi mai puţin de 90% dintre ei au murit după acest interval de timp, ceea ce dă motive pentru a vorbi de rezistenţă.

Această confirmare este o veste proastă pentru sănătatea publică, deoarece înţepăturile acestor insecte pot răspîndi mai multe boli la oameni.

"În faţa acestor riscuri de contaminare, în special al răspîndirii febrei West Nile, reacţia este adesea de a dispersa insecticide. Dar, odată cu această rezistenţă, acest mijloc de control nu va mai fi o opţiune, iar noi vom fi mai vulnerabili", avertizează centrul de cercetare din Belgia.

ITG studiază acum măsuri alternative de combatere, inclusiv controlul biologic şi inteligenţa artificială.

Cazurile de febră West Nile s-au înmulţit în Europa în ultimii ani. Virusul afectează în principal păsările şi caii, dar au fost raportate mai multe cazuri la om. O mică parte dintre cei infectaţi dezvoltă simptome asemănătoare gripei care, în cazuri rare, pot duce la deces.

Institutul Naţional de Sănătate Publică din România a anunţat, săptămîna trecută, că de la începutul perioadei de supraveghere a infecţiei cu virusul West Nile (06 Iunie 2023) şi pînă la data de 17 August 2023) s-au înregistrat 7 cazuri confirmate şi un caz probabil de infecţie cu virusul West Nile, trei dintre acestea soldîndu-se cu deces.

Decesele au fost înregistrate în judeţele Satu Mare (1), Ilfov (1) şi Dolj (1).

Trei dintre cazurile de infecţie cu West Nile s-au înregistrat în grupa de vîrstă 50-59 de ani, patru în grupa de vîrstă 60-69 de ani, iar un caz în grupa 70-79.

În cinci cazuri a fost vorba de bărbaţi, iar în trei de femei.

Patru cazuri s-au înregistrat în mediul urban şi patru în mediul rural.

În funcţie de unitatea teritorială de expunere, cazurile de infecţie cu virus West Nile au avut următoarea distribuţie: Municipiul Bucureşti (2) şi judeţele: Dolj (2), Ilfov (2), Satu Mare (1) şi Galaţi (1).

Un caz de infecţie cu virus West Nile a avut dublă expunere, atît în Municipiul Bucureşti, cît şi în judeţul Tulcea.

Recomandările pentru populaţie sunt următoarele:

- să evite expunerea la ţînţari, purtînd îmbrăcăminte cu mîneci lungi şi pantaloni lungi;

- să utilizeze substanţe chimice repelente pentru ţînţari;

- să împiedice pătrunderea ţînţarilor în casă (prin plase de protecţie la ferestre);

- să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei;

- să îndepărteze recipientele de apă stătută şi gunoiul menajer din gospodărie.