”Mai în scurt”, ”privet”, că-i ”…zdeț” de ”fashion” în ”show room”!

Autor: Mihai CONȚIU

Am suficiente motive ”să mă amuz în tristețe” atunci cînd văd/aud cu cît fast politico-propagandistic se vorbește despre limba română vorbită în Republica Moldova. Am convingerea că aici limba română nu va fi niciodată însușită pe deplin la nivelul întregii societăți. Va rămîne așa cum a fost și este – o limbă moldo-rusă! Scotocind perspectivele, mă tem că moldovenii din Republica Moldova nici nu vor mai avea de la cine din România să învețe limba română. Spun asta deoarece limba română vorbită în România se degradează constant. A devenit, practic, o ”romgleză” (Romgleza este conceptul inventat de către lingvistul roman George Pruteanu) de tipul ”moldo-rusei” vorbite aici. S-a ajuns pînă acolo încît unele calchieri agramate din engleză să devină chiar ”norme academice”.

În acest context, nu putem să nu remarcăm ridicolul de coloratură politică (de subordonare lingvistică a moldovenilor) a unor politruci români care, cu agresivitate chiar, vorbesc despre ”limba română – stăpînă în Republica Moldova”!

După 1990, în timp ce tinerele generații de moldoveni, care n-au apucat să trăiască în fosta URSS, au moștenit, de la părinții lor care se cred români și că vorbesc limba română, un limbaj presărat masiv cu calchieri din rusă și expresii rusești de tot felul – formule de salut, înjurături, apelative etc. –, în România, limba română se rătăcește printre gemete engleze.

În cele ce urmează, vă oferim doar cîteva exemple postate pe wikipedia.org. <În terminologia economico-financiară, există termeni ca ”rating”, ”duty free”, ”teleshoping”, ”broker”, ”dealer”, ”leasing” care au fost deja asimilaţi. 

Presa utilizează un număr mare de termeni care creează un jargon inaccesibil necunoscătorilor de limbă engleză: ”credit de tip revolving”, ”operaţiuni de factoring”, ”piaţa futures”, ”depozite de tip cash and carry”, ”drive test”, ”rent a car”, ”show room”, ”all inclusive”, ”low cost” ”cover”, ”babysitter”, ”fashion”, ”design”, ”piercing”, ”fast food”, ”stand up comedy”, ”reality show” etc.>

Dintr-un studiu al matematicianului român Aurelian Gheondea, intitulat „Romgleza și onlaiu”, apărut în revista „Vatra noastră românească” (Iulie-Septembrie, 2022), vă oferim următoarele extrase:

”Nu mai plătim cu numerar ci cu cash, nu mai avem sfîrșit de săptămînă, ci avem weekend, nu mai avem transmisiuni în direct, ci live, nu mai avem centre de vaccinare din mașină, ci drive-through sau, mai americănește, drive-thru, nu mai avem știri de ultima oră, ci avem breaking news, nu mai avem un loc de muncă, ci un job, nu mai există tendință, ci trend, nu mai sunt liber profesionist, ci freelancer, nu mai avem utilizator, ci user, nu mai sunt perdant, ci looser, nu mai avem o afacere, ci un business, nu mai avem vînzare cu amănuntul, ci retail, nu mai avem țintă, ci target, nu mai există o marcă, ci un brand, nu mai avem tichet valoric, ci voucher. 

Ar fi necesare foarte multe pagini ca să inventariez romgleza, adică mulțimea cuvintelor englezești care sunt utilizate în anumite medii în detrimentul celor românești deși au exact același înțeles. În România, au răsărit ca ciupercile după ploaie foarte multe residence, pronunțat rezidens, englezește, și nu rezidans, franțuzește.

Complexele comerciale integrate, numite mall și pronunțat mol, au în mare majoritate nume englezești. Chiar simplele prăvălii, băcănii, și magazine de cartier au devenit market. A apărut barber shop și a dispărut frizeria. Mai toate magazinele afișează, cînd vor să mai facă o lichidare de marfă, pe toată vitrina, Sale și nu Reduceri. 

Vînzătoarea îmi oferă un discount și nu o reducere: mai în glumă, mai în serios, întreb dacă reducerile astea se adresează doar vorbitorilor de limba engleză și nu tuturor, iar vînzătoarea mă privește cu uimire – de unde a mai picat și ăsta? Tîrgul de Crăciun a devenit Christmas Market, evenimente artistice și sociale organizate în România au cu precădere nume englezești”.

Pe data de 31 August, în Republica Moldova și în România este sărbătorită limba română, iar asta printr-o decizie politică, dar în ce context? În primul rînd, în contextul conținutului celor arătate mai sus. În al doilea rînd, într-o proporție covîrșitoare, foarte mulți politicieni și demnitari români nu cunosc limba română la nivelul obligatoriu al funcțiilor pe care le dețin. Începînd cu anii 1990-1991, tocmai astfel de politicieni din România au transformat limba română într-un instrument politic valabil doar pentru moldoveni și pentru parvenirile lor politice. Astfel de oameni au ”exportat” limba română doar doctrinar politic, nu și în școlile moldovenești prin proiecte dintre cele mai eficiente, dar, din păcate, lucrurile nu s-au limitat doar la atît.

Avînd o îndelungată și bogată experiență de lucru și de dialog cu multe dintre marile personalități din cultura română, am știut, din interiorul unor decizii de colaborare cultural-educațională dintre România și Republica Moldova, că toți responsabilii români ”s-au simțit” obligați să-i menajeze, într-un exces periculos, pe mulți oameni de cultură moldoveni care s-au declarat români vorbitori de limbă română.

Astfel, începînd cu Ministerul român al Culturii, continuînd cu editurile, asociațiile ori centrele culturale din România, au editat numeroase cărți ale unor scriitori moldoveni, i-au premiat inclusiv la nivel academic și i-au elogiat în exces doar pentru că sunt ”frații lor de peste Prut”. Nimeni din România nu le-a spus că n-au talent scriitoricesc, că sunt plagiatori și, mai cu seamă, nu știu să scrie corect în limba română. Editînd și premiind impostura, ”frații români” le-au făcut cel mai mare rău colegilor lor din Republica Moldova. Nu dau nume din motive lesne de înțeles, dar această colaborare moldo-română i-a conservat pe mulți scriitori moldoveni, inclusiv dintre cei mai tineri, la nivelul incipient din anii 1991-1992, cînd limba română le era o mare necunoscută.

Firește că sunt și cîteva excepții de scriitori moldoveni la nivelul elitelor din România, dar tot din motive subînțelese nu le pot da numele.

”Mai în scurt”, ”privet”, că-i ”…zdeț” de ”fashion” în ”show room-ul limbii române de pe ambele maluri ale Prutului!” ”Maladeț!” Nu?