Cine sînt Costea, Ştefan şi Muşata, strămoşii lui Ştefan cel Mare

Întemeierea Moldovei este învăluită în mister. Cu atît mai mult întemeietorii ei, un şir de voievozi cu origini şi domnii incerte, care stîrnesc şi astăzi controverse. Despre ei nu se studiază la şcoală şi, în general, nimeni nu pare să ştie cu siguranţă despre faptele şi existenţa lor. Cu toate acestea, ei sînt întemeietorii celei mai mari dinastii din istoria Moldovei.

Pe zidurile vechii biserici voievodale de la Rădăuţi, din sînul aşezării monahale de la Bogdana, se află un şir de voievozi ai Moldovei. Poartă coroană şi aduc închinăciune strămoşilor şi Divinităţii. Despre ei, istoricii spun că sînt întemeietorii statului medieval Moldova şi strămoşii direcţi ai ilustrului voievod Ştefan al III-lea cel Mare. Cînd vine vorba despre identificarea lor, adică cum se numesc, cît au trăit şi ce fapte au săvîrşit, aproape se aşterne tăcerea.

”Tabloul votiv de la Rădăuţi ascunde un mister: personajele sale au rămas, pînă astăzi, neidentificate cu precizie”, spunea academicianul Ştefan Gorovei, un specialist în istoria medievală a Moldovei. Cu toate acestea, felurite ipoteze, dar şi studiul documentelor au scos la iveală supoziţii cu privire la începuturile Moldovei medievale şi a misterioşilor ei voievozi.

Costea voievod, întemeietor de dinastie

La prima vedere şi, aşa cum a fost publicată în numeroase cărţi de specialitate, genealogia voievozilor moldoveni este simplă. Întemeietorul este Bogdan I (1363 - 1367), urmat de fratele său Laţcu( 1367 - 1373), de nepotul său Petru I (1375 - 1391) şi, mai apoi, de Roman I (1391 - 1394) şi de Ştefan I (1394 - 1397). Această genealogie ascunde, însă, numeroase mistere.

În cei trei ani care au trecut de la moartea lui Laţcu pînă la înscăunarea lui Petru I, nu se cunoaşte cu precizie numele voievodului. Apare, în schimb, un misterios Costea Voievod, care ar fi întemeiat celebra dinastie a Muşatinilor, din care se va ridica Ştefan cel Mare. Numele său, deşi nu apare în cărţile de istorie, este totuşi pomenit în cel mai vechi document slavon din Moldova, Pomelnicul mănăstirii Bistriţa.

”Pomeneşte, Doamne, pe Bogdan I Voievod - Pomeneşte, Doamne, pe Laţco Voievod - Pomeneşte, Doamne, pe Costea Voievod - Pomeneşte, Doamne, pe Petru Voievod - Pomeneşte, Doamne, pe Roman Voievod”, se arată în textul pomelnicului, incluzîndu-l pe acest Costea în şirul domnilor Moldovei. În acest caz, se bănuieşte că a fost un fiu al lui Bogdan I şi tatăl lui Petru I Muşat, care a domnit după fratele său, Laţcu, între 1373 şi 1375.

„Domnia lui a fost scurtă: vreo doi, trei ani de zile. Ce s-a petrecut în acest răstimp, nu se ştie: n-avem absolut nici o informaţie pînă acum”, preciza Constantin C. Giurescu, în ”Istoria românilor”, volumul I, arătînd că faptele lui Costea sînt total necunoscute. Cu toate acestea, marele istoric român este ferm convins de existenţa lui Costea Voievod. De altfel, prezenţa sa este amintită şi de „Pomelnicul mănăstirii Voroneţ”, descoperite abia în 2004 de Valentina Pelin, dar şi în cronica lui Axinte Uricariul, care îl prezintă ca pe unul dintre întemeietorii Moldovei şi al dinastiei celebre a Muşatinilor.

Originea lui este, de asemenea, incertă, specialiştii oscilînd între origine muntenească, fiind un fiu fără şanse la domnie al Basarabilor, fie maramureşean. Cea mai plauzibilă variantă este că ar fi fost un cneaz moldovean care şi-a alipit stăpînirea la voievodatul care lua, atunci, naştere şi s-a aliat cu familia lui Bogdan I prin căsătoria cu fiica maramureşeanului, numită Margareta. Existenţa sa rămîne, totuşi, incertă şi sînt specialişti care spun că numele său a apărut dintr-o greşeală. ”E clar că avem de-a face cu un personaj inexistent ca atare, ”fabricat” prin alăturarea arbitrară a două nume”, aprecia Ştefan Gorovei, în lucrarea ”Muşatinii”.

Margareta catolica ajunsă pe tronul Moldovei

Mulţi specialişti convinşi de existenţa lui Costea voievod, printre care şi A.D. Xenopol, Giurescu sau Iorga consideră că a fost soţul lui Margareta Muşata. Mai mult decît atît, misterioasa doamnă a Moldovei, ajunsă la un moment dat se pare ”Domina Valachie Minoris”, se presupune că ea a întemeiat dinastia Muşatinilor, numele ei atestat fiind de Margareta Muşata.

În aceste condiţii se bănuieşte că însăşi Margareta ar fi stăpînit singură Moldova, fie în numele fiului ei Petru I, despre care se spune, nu fiul lui Costea sau al oricărui alt voievod pe linie masculină, ci direct ”al Muşatei”, după cum arată letopiseţul anonim al Moldovei, fie ca moştenitoare directă, fiică a lui Bogdan I. Această ultimă ipoteză este anulată, fiindcă în Moldova doar bărbaţii aveau drept de domnie. Cel mai probabil a asigurat regenţa ca ”Domina Valahie Minor” sau este o amantă a unui fiu al lui Bogdan I, ajunsă, în cele din urmă, soţie legitimă şi, pentru a se ştie exact descendenţa, s-a făcut precizarea în cazul lui Petru I că este fiul ei, al Muşatei. Misterioasă este şi originea ei.

Petru I Muşat, fiul Margaretei Muşat

Unii istorici sau literaţi, printre care şi Juliusz Demel, Constantin Gane sau Constantin C. Giurescu, bănuiesc că ar fi fost fiica lui Bogdan I, fiind de origine maramureşeană, căsătorită cu Costea Voievod, un domn muntean sau un boier moldovean ajuns, prin intermediul ei, în genealogia domnească. Se presupune că s-a născut în 1330. Originea ei rămîne contestată, fiindcă era catolică şi se bănuieşte chiar o origine maghiară sau polonă, fără acoperire documentară, însă şi alte dovezi.

Petru, Ştefan şi o bătălie despre care se ştiu puţine

Într-adevăr, începuturile istoriei statului medieval Moldova este plin de situaţii nedesluşite în timp. Şi asta din cauza faptului că majoritatea cronicarilor timpurii nu au scris mai nimic despre această perioadă. Pomelnicele medievale de secol XV, dar şi primul letopiseţ anonim al Moldovei consemnează doar numele voievozilor de la întemeierea Moldovei, nu şi faptele lor. Doar Grigore Ureche şi, mai apoi, Miron Costin, Nicolae Costin şi Axinte Uricariul au încercat din alte surse, în special polone, să reconstituie această parte necunoscută a istoriei Moldovei.

Pe lîngă Costea, mai apare un voievod misterios, numit Ştefan, un alt fiu al Întemeietorului Bogdan I. Istoricul Ştefan Gorovei precizează că Ştefan şi Costea sînt unul şi acelaşi personaj. Acest Ştefan, frate al lui Laţcu, ar fi fost căsătorit cu catolica Margareta Muşata, a cărei origine este, în acest caz, incertă. Ştefan, şi nu Costea în accepţiunea specialistului, ar fi fost tatăl lui Petru I Muşat, primul voievod moldovean consemnat cu numele dinastiei şi considerat adevăratul întemeietor al statului medieval moldav. Totodată, în această perioadă întunecată este consemnată de vechile cronici poloneze, în special cea a lui Ioachim Bielski, o bătălie dată în codrii Ploninului, la care au luat parte doi pretendenţi la tronul Moldovei de la mijlocul secolului al XIV-lea, probabil nepoţi ai lui Bogdan I. Se numeau Petru şi Ştefan. Ştefan venise cu ajutor polonez să îl înlăture de pe tron pe voievodul Petru.

Cel din urmă aşteaptă armata poloneză în pădurea de la Plonini şi o măcelăreşte cu trupele sale, cîştigîndu-şi tronul cu sabia. Istoricul Ştefan Gorovei crede că este vorba despre o luptă dinastică între Petru I Muşat, care şi-a păstrat tronul, şi fratele său Ştefan, mort în urma acestei lupte. În orice caz, aşa cum afirma şi Constantin C. Giurescu, „evenimentele care au urmat morţii lui Laţcu sînt printre cele mai obscure din toată istoria Moldovei”. Cu alte cuvinte, şi astăzi planează misterul asupra începuturilor Moldovei şi a celor care au întemeiat-o.

Cosmin ZAMFIRACHE, Adevărul.ro