Articol strict interzis ”culturnicilor” frustrați, pizmași și plini de sine!

Autor: Mihai CONȚIU

În fosta RSS Moldovenească, și-au creat un destin de rezonanță internațională doar două mari personalități de moldoveni. După 1991 și pînă astăzi, coincidență interesantă, există tot două mari personalități din Republica Moldova care au o creație cu deschidere spre o universalitate recunoscută. În analiza mea, firește că subiectivă, impactul creat de aceste personalități în raport cu lumea occidentală care recunoaște valoarea autentică, care respinge mimetismul și nu proclamă drept ”valoare” orice scriitor, cîntăreț, actor etc. după ”principii” colectiviste de tip comunisto-sovietic ori în funcție de influențele personale avute în diferite structuri spre a le determina să-i ”recunoască drept mari valori sau clasici în viață”. Aici vorbim despre valori profunde, nu despre Zdop și Zdup, Gîndul mîței, Dragostea din Tei ori Pavel Stratan!

În acest context, ar fi fost inechitabil să afirm că X a fost ori este o mare personalitate, valoare deoarece a fost cunoscut în tot spațiul ex-sovietic ori cel fost comunist de după granițele fostei URSS. E posibil ca unii dintre cei foarte mulți care nu vor fi de acord cu mine și mă vor blama chiar să invoce numele unor ca Paul Goma ori Eugen Coșeriu, dar îi asigur că nu e cazul pentru că aceste mari personalități nu pot intra în schema abordată de mine.

Prin urmare, cele două mari personalități care ”au spart” spațiul sovietic și s-au afirmat și impus la scară internațională datorită valorii lor uriașe incontestabile sunt regizorul Emil Loteanu și marele și celebrul compozitor Eugen Doga. Atît și nimic mai mult! Nu cred că e cazul să și motivez aceste două personalități deja motivate de sita valorică universală. Aceste două mari valori nu s-au afirmat doar secvențial, adică doar cu o ”bucată” creatoare destinată uitării, ci cu întregile lor opere de o viață. Restul, cei considerați mari personalități de către mulții ”intelectuali motivați oarecum personal” ori de către oamenii de rînd, nu sunt decît mari personalități strict locale, adică ”valori naționale moldovenești”.

După 1990-1991 și pînă astăzi, în Republica Moldova s-au afirmat drept mari valori cu valențe universale încă alte două personalități. Afirmarea acestor doi a fost cu putință deoarece ei s-au dedicat exclusiv operelor lor, nu s-au lăsat contaminați de deprinderi sau asocieri de grup de tip sovietic, în care laudele deșarte reciproce sunt încă o ”cultură” de supraviețuire într-o elită intelectuală locală care rîvnește stupid la o posteritate și mai ”triumfătoare”.

Primul la care mă voi referi este Alexandru Grecu, fondatorul proiectului personal și de grup, devenit național, Teatrul Național ”Satiricus” I. L. Caragiale. Alexandru Grecu și Teatrul Național ”Satiricus” au fost și sunt un adevărat fenomen în universul teatral românesc, care s-au impus prestigios pe marile scene ale lumii occidentale, beneficiind de o recunoaștere internațională demnă de invidiat. În particular, printre altele, Teatrul ”Satiricus” este singurul teatru românesc în care au fost montate și are în repertoriu toate piesele lui I. L. Caragiale. Tot ca o particularitate, notez faptul că în acest teatru se joacă cel mai longeviv spectacol – este vorba despre ”Ciuleandra” lui Liviu Rebreanu, care se joacă de 27 de ani și se află la a treia generație de actori din distribuție. Este un spectacol musical care este regizat și jucat absolut magnific, dată fiind și complexitatea psihologică acestei opere a lui Rebreanu. Cînd vorbesc în acești termeni despre Alexandru Grecu și Teatrul ”Satiricus” știu bine ce spun pentru că mă și pricep destul.

Ce de-a doua, dar nu ultima, uriașă personalitate contemporană din Republica Moldova este etologul și filosoful Dorian Furtună. Prin opera sa de pînă acum, acest gînditor se plasează deja în galeria impunătoare a marilor filosofi și savanți ai lumii. Unele lucrări ale sale se pot constitui în materii de predat în licee și universități. Dorian Furtună este deja deasupra timpului său, motiv pentru care nu-i greu de ghicit că este și un mare… om singur.

Studiile sale, care sunt de o acribie rar întîlnită și certifică adevăruri științifice pentru care, de-a lungul mileniilor, mari personalități și-au dat viața, se plasează și astăzi în aproximativ același context relativ ostil în care mari rostitori de astfel de adevăruri au fost arși pe rug odinioară. Dincolo de dogmele religoasea care nu-l poate admite, un alt aprinzător de rug pentru Furtună este agresivitatea tot mai accentuată, răspîndită a ”corectitudinii politice”. Dată fiindu-i uriașa lui valoare, am convingerea fermă că chiar Statul ar trebui să-și asume obligația demnă de a-l traduce în cît mai multe limbi. Furtună nu e doar o uriașă valoare națională, ci și una internațională!

De-a lungul anilor, în urma acestor personalități vine un tăvălug absolut impresionant de tineri talentați din Republica Moldova. Am avut prilejul ca, în ultimii 14 ani, să-i descopăr prin intermediul spectacolului Românii au Talent de la ProTV România, dar să-mi fi și fost semnalată prezența lor prin alte tipuri de competiții ori reprezentații. Totdeauna au reușit să mă impresioneze pînă la lacrimi. Sunt pur și simplu uluit de cîte talente excepționale există în Republica Moldova – în muzică, dans, pictură, actorie, acrobații, magie, dresură de animale etc., etc.!

În pofida celor arătate, aceste veritabile mari talente nu sunt deloc cunoscute pe plan național, nu sunt invitate permanent în emisiuni permanente la posturile de televiziune, acestea preferînd, în schimb, să invite tot felul de politicieni prăfuiți, mincinoși și neputincioși. Un alt motiv al nepopularizării mediatice a acestor mari talente tinere este și ”zidul celor mai bătrîni consacrați”, zid care nu poate admite o concurență care i-ar trimite în anonimat ori în alt peisaj. Aici vorbim despre acele grupări ”creatoare” încremenite în timp și care se cred unicități și sunt răspîndite, ca un filtru, prin multiplele asociații de profil.

În fața unor astfel de repudieri brutale, unii dintre acești tineri excepțional de talentați pot ajunge să se plafoneze și să nu-și perfecționeze vocația din lipsă de perspective, iar alții au șansa să-și facă o carieră în alte Țări occidentale care știu să prețuiască valorile ieșite din comun.

Moldovenii au talente tinere, dar și foste talente tinere care vor să ajungă la bătrînețe ”cu talentul neamenințat de un talent și mai mare”!

În final, nădăjduiesc că ați înțeles de ce am scris că, firește că inutil, acest articol este strict interzis ”culturnicilor” frustrați, pizmași și plini de sine! Urmează înjurăturile și acuzele de rigoare! Firește că la adresa mea! În fond, nu am făcut nimic altceva decît să vă spun ceea ce știu sigur dintr-o pricepere pe care nu mi-o pot contesta decît ”culturnicii” pomeniți și ăia cu convingeri ”după ureche”!