„Operațiunea Specială” a lui Putin din Ucraina, mai lungă decît Primul Război Mondial

Pînă acum, războiul pe care Vladimir Putin l-a declanșat în Ucraina a fost comparat în principal cu Primul Război Mondial, din perspectiva repetării unui război de tranșee, de poziții, în care părțile aflate în conflict, în ciuda pierderilor semnificative, nu reușesc practic să modifice linia frontului pe o perioadă îndelungată. Dar acum a apărut un nou motiv important de comparație: „operațiunea militară specială” durează deja mai mult decît războiul care a avut loc acum mai bine de un secol.

Joi, 11 iunie, a fost a 1569-a zi de război în Ucraina. Blitzkrieg-ul lui Putin, „Kievul în trei zile”, a depășit, în cele din urmă, ca durată, Primul Război Mondial, după cum remarcă The New York Times. După ce, în toamna anului 2022, Forțele Armate ale Ucrainei au alungat trupele ruse din regiunea Harkov și din o parte a regiunii Herson, conflictul s-a transformat într-un război de epuizare.

Războaiele lungi se desfășoară după propria lor logică și sînt mult mai greu de încheiat decît conflictele scurte, observă istoricul german Jörn Leonhard, profesor la Universitatea din Freiburg. Pierderile uriașe și costurile colosale de resurse complică orice compromis: cu cît sînt mai multe victime, cu atît este mai greu pentru părți să facă concesii, care par a fi o devalorizare a acestor victime.

Conform estimărilor Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington, la începutul anului 2026, trupele Federației Ruse au pierdut pe cîmpul de luptă 1,2 milioane de oameni, dintre care pînă la 325.000 au fost uciși, ceea ce este comparabil cu populația unor orașe precum Smolensk, Belgorod sau Chita. În cei patru ani de război, armata rusă a pierdut de 17 ori mai mulți soldați decît armata sovietică în Afganistan, de 11 ori mai mulți decît în timpul celor două războaie cecene și de 5 ori mai mulți decît în toate războaiele la care au participat Rusia și URSS după 1945.

Pierderi uriașe

Cu prețul unor pierderi uriașe, generalilor ruși le-a reușit să preia controlul asupra a aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei: 99,77% din regiunea Luhansk, 79,93% din regiunea Donetsk și 74,99% din regiunea Zaporijia, conform calculelor ISW.

În ochii societății, încheierea războaielor cu un număr uriaș de pierderi poate fi percepută ca o trădare a celor căzuți, observă Leonhard: acest lucru a împiedicat încheierea Primului Război Mondial, iar situația se poate repeta și acum – atît pentru Ucraina, cît și pentru Rusia.

În Primul Război Mondial, în mai mult de patru ani, au murit între 9 și 11 milioane de oameni. În Ucraina, armata rusă a pierdut pînă la jumătate de milion de soldați uciși, a declarat la sfîrșitul lunii mai Ann Kist-Butler, directoarea Centrului de Comunicații Guvernamentale, unul dintre serviciile de informații ale Marii Britanii. Ucraina își ține pierderile secrete, dar acestea ar putea ajunge la sute de mii de oameni.

Leonhard reamintește, de asemenea, că, înaintea unor eventuale negocieri, părțile se străduiesc să demonstreze că sînt capabile să continue lupta. Finalul Primului Război Mondial a fost la fel de sîngeros ca și începutul său, iar istoricul consideră că un scenariu similar este probabil și în conflictul actual.

„Te îngropi pentru a te apăra”

Un alt motiv de comparație – războaiele îndelungate dau naștere la noi tehnologii și forme de desfășurare a acțiunilor militare: dacă în Primul Război Mondial au apărut sau au început să joace un rol important submarinele, armele chimice, tancurile și avioanele, astăzi aceste roluri sînt îndeplinite de drone și de sistemele robotizate.

Pe de o parte, dronele au creat o „zonă de distrugere” de aproximativ 20 km de-a lungul liniei frontului, unde este practic imposibil să supraviețuiești. Pe de altă parte, ele permit lovituri de la distanță: Rusia bombardează orașele și centralele electrice ucrainene, iar Forțele Armate ale Ucrainei distrug căile de aprovizionare ale armatei ruse, taie „podul terestru” către Crimeea anexată și aruncă în aer rafinăriile, porturile și obiectivele militare rusești la o distanță de pînă la 2000 km de granițele lor.

Conflictul din Ucraina amintește în multe privințe de războiul de la începutul secolului XX, spune Michel Goya, istoric militar francez și colonel în rezervă:

În general, cînd frontul se îngheață, parcă te întorci în Primul Război Mondial.

În ambele războaie, tocmai intensitatea puterii de foc a obligat armatele să se îngroape în pămînt. „Te îngropi pentru a te apăra”, spune Goya. Acum un secol, această putere era asigurată în principal de artilerie, iar acum – de drone.

Ca urmare a utilizării dronelor, rata mortalității a atins acum niveluri comparabile cu cele din Primul Război Mondial, a remarcat în primăvară, după vizita în Ucraina, amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem al forțelor de transformare ale NATO.

Războiul declanșat de Putin a depășit deja o etapă istorică importantă: începînd cu 12 ianuarie 2026, acesta durează mai mult decît Marele Război Patriotic, care s-a întins pe o perioadă de 1418 zile.