Delegaţiile din Iran şi Statele Unite s-au reunit Joi în Elveţia pentru a treia sesiune de negocieri indirecte, cu scopul de a ieşi din actuala situaţie de incertitudine de tip „nici război, nici pace”, după cum a declarat preşedintele iranian. Cu cîteva ore înainte de începerea discuţiilor de la Geneva, şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, a semnalat „o problemă majoră”, acuzînd Teheranul că refuză să discute despre programul său de rachete balistice, un dosar pe care Washingtonul doreşte să îl abordeze, la fel ca şi problema nucleară, relatează AFP şi Reuters.

Întîlnirea urmează discuţiilor de la Geneva de săptămîna trecută şi este din nou mediată de ministrul de Externe al Omanului, Badr Albusaidi. Miercuri seara, ministrul de Externe iranian, Abbas Araqchi, care conduce delegaţia iraniană, şi Albusaidi au discutat propunerile pe care Iranul le va prezenta pentru a ajunge la un acord, potrivit unei declaraţii publicate pe X de către Ministerul de Externe al Omanului.

Din Ianuarie, fiecare parte se declară deschisă dialogului, dar şi pregătită pentru acţiuni militare, lăsînd deschisă posibilitatea tuturor scenariilor.

Preşedintele american Donald Trump, care a trimis în Golf un dispozitiv militar masiv, repetă că preferă o soluţionare diplomatică a conflictului, dar Marţi a acuzat Teheranul că are „ambiţii nucleare sinistre”.

”Iranul a dezvoltat rachete care pot ameninţa Europa şi bazele noastre militare şi încearcă să conceapă rachete şi mai puternice, capabile să ajungă în curînd în Statele Unite”, a afirmat el în discursul despre Starea Uniunii.

„Minciuni sfruntate”, a răspuns Ministerul Afacerilor Externe iranian, în timp ce Iranul afirmă că a limitat raza de acţiune a rachetelor sale la 2.000 km.

Iranul dispune de un arsenal vast de rachete concepute local, în special Shahab-3, care pot ajunge în Israel, duşmanul său jurat, şi în cîteva ţări din Europa de Est.

Subiectul se află în centrul discordiei dintre cele două ţări inamice: Washingtonul doreşte să includă în discuţii programul de rachete balistice, dar şi problema sprijinului acordat de Teheran grupurilor armate ostile Israelului, ceea ce Iranul refuză. Republica Islamică doreşte, de fapt, să limiteze negocierile la aspectul nuclear şi cere ridicarea sancţiunilor care îi strangulează economia.

Duminică, Reuters a relatat că Teheranul oferă noi concesii în schimbul eliminării sancţiunilor şi recunoaşterii dreptului său de a îmbogăţi uraniu, în încercarea de a evita un atac al SUA. Cu toate acestea, ambele părţi rămîn profund divizate, chiar şi în ceea ce priveşte amploarea şi ordinea de aplicare a măsurilor de relaxare a sancţiunilor paralizante impuse de SUA, a declarat pentru Reuters un înalt oficial iranian.

„Preşedintele doreşte soluţii diplomatice. Le preferă, le preferă cu mult. Aşadar, nu aş descrie ziua de mîine (Joi) altfel decît ca o serie de discuţii, care, sper, vor fi productive, dar, în final, ştiţi, va trebui să discutăm şi alte subiecte în afară de programul nuclear”, a declarat Marco Rubio Miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă ţinută la Saint Kitts şi Nevis.

În ciuda acestor divergenţe, Iranul asigură că un acord este „la îndemînă”, potrivit şefului diplomaţiei Abbas Araghchi, care conduce delegaţia ţării sale la negocieri. El a invocat o „oportunitate istorică”. Preşedintele Massoud Pezeshkian a vorbit, la rîndul său, despre o „perspectivă favorabilă”, spunînd că speră să iasă din „această situaţie de nici război, nici pace”. Dar „succesul acestor negocieri depinde de seriozitatea celeilalte părţi şi de capacitatea acesteia de a evita comportamente şi poziţii contradictorii”, a subliniat Araghchi, într-un comunicat, Joi dimineaţă.

Iranul şi Statele Unite au reluat dialogul la începutul lunii Februarie în Oman, ţară mediatoare, apoi s-au întîlnit pentru prima dată în Elveţia, pe 17 Februarie.

Un ciclu anterior de negocieri a fost întrerupt brusc în Primăvara anului 2025 de războiul declanşat de Israel împotriva Iranului. Cu această ocazie, Washingtonul a lovit site-uri nucleare din Iran, iar Donald Trump a asigurat că a „distrus” programul nuclear al Iranului, chiar dacă amploarea exactă a pagubelor nu este cunoscută.

Occidentul şi Israelul se tem că Iranul încearcă să se doteze cu bomba atomică, în timp ce Teheranul invocă dreptul său la energia nucleară civilă, în virtutea Tratatului de neproliferare (TNP) la care este semnatar.

Noile tensiuni între Washington şi Teheran au apărut după reprimarea sîngeroasă, în Ianuarie, a unei vaste mişcări de contestare în Iran. Donald Trump a promis atunci să vină „în ajutorul” poporului iranian.

„În Ianuarie, am asistat la un efort susţinut din partea unui număr de state din Orientul Mijlociu pentru a convinge Statele Unite să nu atace Iranul”, subliniază Emile Hokayem, de la Institutul Internaţional de Studii Strategice (IISS) din Londra. „Dar există multă teamă în acest moment, deoarece se aşteaptă ca aceasta să fie un război mai important decît în Iunie 2025, cu iranienii care vor lupta mai mult”, continuă el.

SUA au adunat o forţă militară masivă în Orientul Mijlociu - cea mai mare desfăşurare militară din regiune de la invazia Irakului în 2003 - provocînd temeri privind un conflict regional mai amplu.

Trump a declarat, pe 19 Februarie, că Iranul trebuie să încheie un acord în 10-15 zile, avertizînd că, în caz contrar, se vor întîmpla „lucruri foarte rele”.

Preţurile petrolului au crescut uşor Joi, pe măsură ce investitorii evaluau dacă negocierile dintre SUA şi Iran ar putea evita un conflict militar care riscă să perturbe aprovizionarea, deşi creşterile au fost limitate de o creştere a stocurilor de ţiţei din SUA.

Arabia Saudită îşi măreşte producţia şi exporturile de petrol ca parte a unui plan de urgenţă în cazul în care un eventual atac al SUA asupra Iranului ar perturba aprovizionarea din Orientul Mijlociu, au declarat Miercuri două surse.

În Iran, liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei se confruntă cu cea mai gravă criză din cei 36 de ani de mandat, economia fiind afectată de sancţiuni mai severe şi de noi proteste în urma tulburărilor majore şi a represiunii sîngeroase din Ianuarie.

Preşedintele Masoud Pezeshkian a declarat, Joi, că Khamenei a interzis armele de distrugere în masă, ceea ce „înseamnă în mod clar că Teheranul nu va dezvolta arme nucleare”, reiterînd o fatwa emisă la începutul anilor 2000.

Israelul, care nu a aderat niciodată la NPT, este considerat de Guvernele regionale ca deţinînd arme nucleare, deşi nu confirmă şi nici nu neagă acest lucru.