AGERPRES: V-aţi anunţat deja candidatura pentru un nou mandat de preşedinte al Republicii Moldova. Care sînt argumentele care au stat la baza acestei decizii?

Igor Dodon: Această decizie am luat-o după mai multe consultări cu cetăţenii. Practic, primul mandat al meu, în calitate de preşedinte, a fost axat pe discuţiile cu cetăţenii. Am fost în 600 de localităţi. A se cunoaşte că în Republica Moldova sînt 898 de primării, sub 900. Eu am fost în 600. Practic, aproape două treimi din toate localităţile din Republica Moldova. Au fost lansate mai multe acţiuni şi, după discuţiile cu oamenii, după discuţii cu echipa, am luat decizia că este necesar să mergem mai departe, să implementăm acele proiecte pe care le-am lansat, care sînt în derulare, dar şi să lansăm noi iniţiative pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Cu atît mai mult că, conform tuturor sondajelor, nivelul de încredere al cetăţenilor în actualul preşedinte al Republicii Moldova este destul de înalt. Avem şanse reale să învingem în această cursă electorală şi să continuăm mai multe lucruri bune pe care le-am lansat şi pe care le vom lansa în viitorul apropiat.

AGERPRES: V-aţi anunţat intenţia de a candida ca independent. De ce această măsură, cînd puteaţi avea susţinerea Partidului Socialist, partid pe care, de altfel, l-aţi şi condus?

Igor Dodon: Conform legislaţiei din Republica Moldova, preşedintele ţării nu poate fi membru de partid. Astfel, nu poate fi înaintat de un partid politic şi nu poate fi candidatul unui partid politic. Situaţia este alta pentru restul concurenţilor, care nu sînt preşedinţi în exerciţiu şi pot fi candidaţi din partea unei forţe politice. De aceea, conform legislaţiei din Republica Moldova, unica soluţie a fost să fiu candidat independent, dar eu cred că este o abordare corectă, un candidat al tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, iar Partidul Socialiştilor, care, într-adevăr, este cea mai puternică forţă politică şi pe care eu l-am condus, l-am creat, sînt lider informal al acestei formaţiuni politice, evident că mă susţine în această cursă electorală.

AGERPRES: Domnule preşedinte, aţi declarat recent că Igor Dodon nu mai este cel care a fost lansat la prezidenţialele din 2016. Ce s-a schimbat între timp?

Igor Dodon: Multe lucruri. Aceşti patru ani au fost patru ani foarte dificili şi pentru mandatul de preşedinte, şi pentru mine ca politician. Am trecut prin noi experienţe, prin noi provocări. Cunoaşteţi … Au fost doi ani şi jumătate, prima jumătate de mandat, a fost lupta cu regimul oligarhic de la Chişinău, cînd preşedintele ţării era suspendat din funcţie pentru a semna ceea ce convenea guvernării oligarhice. Practic, o acţiune de suspendare a preşedintelui care contravine Constituţiei şi nicăieri în lume nu este, fapt confirmat mai tîrziu şi de Comisia de la Veneţia. Al doilea sau ultimul an de mandat, a doua parte au fost aceste provocări cu COVID, cu seceta fără precedent în Republica Moldova. De aceea, evident că am trecut prin foarte multe provocări şi riscuri enorme şi pentru Republica Moldova, şi pentru mandatul de preşedinte. Dar, dacă e să vorbim cu ce m-am schimbat, eu cred că şi în abordări. Mie mi se pare că cu patru ani în urmă eram mult mai categoric, cu mai multe subiecte, inclusiv geopolitice. Eu am început să promovez o politică externă echilibrată. Eu consider că noi trebuie să continuăm implementarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană, trebuie să implementăm mai multe elemente ale acquis-ului comunitar aici în Republica Moldova, standarde de democraţie şi altele. Da, eu pledez pentru relaţii foarte bune şi strategice şi cu Federaţia Rusă. În aceasta şi constă abordarea politicii externe echilibrate şi, dacă cu patru ani în urmă vedeam lucrurile doar în alb şi negru, eu cred că politicianul Igor Dodon este cu totul altfel, mai echilibrat după aceşti patru ani de mandat, inclusiv în relaţiile cu România.

AGERPRES: Vom reveni la relaţiile cu România. Regretaţi vreo decizie pe care aţi luat-o în cei patru ani de mandat? E ceva ce v-aţi fi dorit să îndepliniţi şi nu aţi reuşit?
Igor Dodon: Sînt lucruri care nu s-au reuşit, evident. Fiecare om îşi pune scopuri destul de ambiţioase, mai ales cînd merge în alegeri, indiferent că este vorba de primar sau preşedinte de ţară. Evident că sînt lucruri care nu ne-au reuşit. Noi lucrul acesta l-am spus sincer atunci cînd am făcut raportul de activitate pe trei ani şi jumătate. Chiar am luat platforma electorală pe 2016 şi am mers pe puncte. Circa 80-85% ne-a reuşit. Sînt lucruri care nu ne-au reuşit. Ceea ce ţine de regrete, eu mă strădui să nu regret deciziile pe care le-am luat, chiar dacă au fost unele nu tocmai corecte la anumite etape. Toţi sîntem oameni şi toţi greşim, dar se trag experienţe din aceste momente nepotrivite şi din aceste situaţii dificile. Eu cred că astfel de situaţii te fac mai pregătit pentru situaţiile ce urmează.

AGERPRES: Puteţi da exemplu de o măsură care nu a fost corectă?

Igor Dodon: Eu nu, că nu aş vrea să mergem acum pe lucruri concrete. Sînt şi pe intern, sînt şi pe extern. Din nou, ca oricare om, ca şi oricare preşedinte de ţară …

AGERPRES: Cînd v-aţi prezentat bilanţul la trei ani şi jumătate de mandat, aţi vorbit despre anume măsuri de natură socială pe care le-aţi adoptat. În ce măsură aceste decizii aparţin Preşedinţiei şi nu Guvernului?

Igor Dodon: O bună parte din aceste măsuri, cum ar fi indexarea pensiilor, cum ar fi sporirea salariilor pentru medici, de exemplu, dublarea salariilor anti-COVID şi multe, multe altele, sînt iniţiative pe care le-am promovat încă fiind deputat în Parlament, cu patru ani în urmă, dar şi iniţiative pe care le-am lansat mai tîrziu în calitate de preşedinte şi mai departe Guvernul le-a preluat şi, împreună cu Parlamentul, am început să le implementăm. De aceea, aceste iniţiative în mare parte îmi aparţin mie ca politician.

AGERPRES: O circulară a Comisiei Electorale Centrale adoptată în septembrie prevede că partidele nu pot susţine financiar candidaţii pe care îi lansează în campania electorală. Măsura a stîrnit ceva indignare în rîndul opoziţiei, dar şi în rîndul societăţii civile din Republica Moldova. Ea a fost interpretată ca fiind în avantajul dumneavoastră. Cum răspundeţi acestor acuzaţii?

Igor Dodon: Această prevedere legală din legislaţia electorală a fost introdusă în anul 2019, în luna august, la iniţiativa deputaţilor din opoziţie, care acum fac gălăgie, şi a fost votată în coaliţia anterioară, între socialişti, Partidul PAS şi Partidul DA. Adică nu este o decizie a CEC-ului care a fost luată acum în luna august-septembrie. Este o prevedere inclusă în Codul electoral, prin votul şi la propunerea opoziţiei anul trecut şi toţi ştiau aceste reguli de joc şi ei le-au propus anul trecut. De aceea, aceste insinuări că cineva ar putea fi favorizat în această campanie electorală nu corespund realităţii.

AGERPRES: Domnule preşedinte, cum priviţi relaţiile cu România şi Ucraina, în condiţiile în care în cei patru ani de mandat aţi efectuat 70 de vizite externe, dar pe lista destinaţiilor dumneavoastră nu au fost incluse România şi Ucraina?

Igor Dodon: Eu consider că relaţiile dintre ţările noastre, vorbesc de Moldova-România – acum o să mă refer la Moldova-Ucraina – în special Moldova-România, sînt foarte bune şi sînt foarte bune pe toate aspectele, chiar dacă se încearcă să se mai arunce săgeţi referitor la politica internă din Republica Moldova din partea unor politicieni de la Bucureşti. Noi nu atragem atenţia la aceste declaraţii, europarlamentari şi aşa mai departe, pentru că noi considerăm că România este partenerul nostru strategic, este partenerul comercial numărul 1. Apropo, anul acesta, în luna aprilie, noi am împlinit zece ani de la semnarea Acordului de parteneriat strategic între Republica Moldova şi România. De aceea, noi sîntem parteneri, sîntem ţări care avem relaţii foarte bune economice, avem foarte multe proiecte sociale, foarte multe proiecte în domeniul energetic, uitaţi-vă la gazoductele care au fost construite, mergem mai departe cu interconectările pentru reţelele de livrare a energiei electrice şi aşa mai departe, şi aici nu văd absolut careva probleme în dezvoltarea relaţiilor noastre bilaterale. La fel şi cu Ucraina, cu toate că consider că în ultimii ani am pierdut din dinamism. Mă refer la comisiile mixte inter-guvernamentale cu Ucraina. Au rămas cîteva subiecte, de exemplu marcarea frontierei, care nu au fost hotărîte. Ultimele decizii în acest sens încă le-am luat eu fiind co-preşedinte şi ministru al Economiei în 2008-2009. Avem restanţe în ceea ce ţine de agenda cu Ucraina. Referitor la vizite, noi am avut contacte cu ambii preşedinţi pe platforme internaţionale, ce-i drept. Eu am fost tot timpul deschis pentru a avea contacte cu preşedinţii, şi al României, şi al Ucrainei. Au fost mai multe campanii electorale, cu regret, care nu au dat posibilitatea să dezvoltăm aceste contacte, aşa cum am fi dorit, dar eu sînt convins că după alegeri aceste contacte vor fi reluate.

AGERPRES: Consideraţi că republica parlamentară este o formă de organizare potrivită pentru Republica Moldova? Credeţi că preşedintele Republicii Moldova trebuie să aibă puteri mai sporite?

Igor Dodon: Eu consider că forma actuală, care este parlamentară, în condiţiile în care preşedintele ţării este ales prin vot direct de către popor, nu este cea mai potrivită pentru Republica Moldova. Forma actuală de guvernare a permis regimurilor oligarhice să preia controlul asupra instituţiilor statului. Cu regret trebuie să constatăm acest lucru, pentru că forma parlamentară care este în foarte multe ţări europene, şi care funcţionează bine, practic arată că nu a funcţionat în Republica Moldova în ultimii zece ani. De ce nu a funcţionat? Pentru că în democraţiile dezvoltate nu există masiv fenomenul de traseism politic, cînd după alegeri deputaţii masiv, iar în Parlamentul precedent circa 35-40 de procente din deputaţi şi-au părăsit facţiunile şi s-au alăturat celor care controlau puterea. Lucrul ăsta este inadmisibil în alte democraţii. Imaginaţi-vă, de exemplu, că în Germania, un partid de dreapta, care conduce de mulţi ani împreună cu un partid de stînga, nu făcea coaliţie, dar implica Procuratura, coruperea deputaţilor pentru a-şi forma majoritatea sa parlamentară! Aceste lucruri sînt de neconceput, inadmisibile în democraţiile europene. Cu regret, lucrul ăsta a funcţionat în Republica Moldova. Iată de ce consider că trebuie revăzute unele prevederi constituţionale pentru a echilibra mecanismele constituţionale, ca să nu mai ajungem la astfel de situaţii.

AGERPRES: Care ar fi soluţia optimă din punctul dumneavoastră de vedere?

Igor Dodon: Eu am semnat prin decret prezidenţial, am creat o comisie de stat, o comisie constituţională, care urmează să examineze toate conflictele care au apărut în ultimii ani între instituţiile puterii, între ramurile puterii, între Preşedinţie, Executiv şi Legislativ, trebuie să examineze foarte clar care a fost rolul Curţii Constituţionale, care foarte des a fost utilizată în Republica Moldova ca instrument de luptă politică şi nu ca element care trebuie să stabilizeze situaţia politică în conformitate cu Constituţia, şi această comisie, pe parcursul anului viitor trebuie să vină cu propuneri concrete, ce trebuie de modificat şi cum trebuie de modificat, ţinînd cont de această experienţă.

AGERPRES: Cum vedeţi viitoarea guvernare din Republica Moldova după alegerile prezidenţiale? Ce alianţă v-aţi dori să rămînă la guvernare?

Igor Dodon: După alegerile prezidenţiale, noi avem două scenarii posibile. Primul scenariu – continuă guvernarea actuală sau alta şi al doilea – alegeri parlamentare anticipate. O bună parte a cetăţenilor Republicii Moldova, cu care sînt în contact, pledează pentru dizolvarea Parlamentului şi pentru petrecerea alegerilor parlamentare anticipate în anul următor. Eu, de asemenea, pledez pentru această opţiune. Eu consider că Parlamentul actual, ales pe timpul guvernării oligarhice, nu mai reprezintă situaţia reală din Republica Moldova. Mai mult de atît, 16, chiar mai mulţi deja, 18 deputaţi şi-au părăsit fracţiunile şi au devenit deputaţi independenţi sau au aderat la alte fracţiuni. Prin urmare, situaţia este cu totul diferită faţă de alegerile care au fost pe data de 24 februarie 2019. De aceea, eu personal şi o bună parte din cetăţenii Republicii Moldova pledează pentru alegeri parlamentare anticipate. Eu cred că după alegerile prezidenţiale, după ce vom trece recunoaşterea, inaugurarea preşedintelui, urmează să facem consultări cu toate facţiunile, cu toate partidele importante din Republica Moldova şi să luăm o decizie în acest sens. Vom vedea şi care va fi situaţia la capitolul COVID, pe cît de pregătiţi vom fi pentru a dizolva repede Parlamentul, de exemplu într-o lună-două sau în decurs de trei-patru luni, ca să mergem în primăvară, ca să trecem această perioadă dificilă, care va fi una foarte dificilă în următoarele luni.

AGERPRES: Au apărut suspiciuni cu privire la numărul de cetăţeni moldoveni cu drept de vot din Federaţia Rusă care ar putea fi incluşi pe listele electorale la alegerile prezidenţiale. Numărul a crescut substanţial, astfel încît opoziţia a atacat actuala putere, susţinînd că această măsură este în favoarea dumneavoastră.

Igor Dodon: Din nou, e o declaraţie neargumentată, e fără dreptul la viaţă şi o să vă explic de ce. Au fost deschise peste 130-140 secţii de votare peste hotare, dintre care 17 în Rusia şi peste 86 în statele Uniunii Europene. Dacă e să luăm numărul de cetăţeni care se află în Federaţia Rusă şi care se află în Uniunea Europeană, sînt cam acelaşi număr de cetăţeni. Statisticile arătau 300.000-400.00 de cetăţeni în Federaţia Rusă. La fel, nu mai mult, în Uniunea Europeană, dacă luăm toate ţările împreună. Aici trebuie văzut cine este defavorizat. Pentru 300.000 – 400.000 de cetăţeni moldoveni care se găsesc în Federaţia Rusă au fost deschise doar 17 secţii de votare. Dacă o să vedem că maximum 5.000 de buletine pot fi la o secţie de votare şi o să înmulţim cu 17, o să vedem că maximum 85.000 de cetăţeni ar putea să voteze în Federaţia Rusă, pe cînd în Uniunea Europeană sînt peste 80 de secţii de votare, înmulţit cu 5.000 de buletine sînt 400.000 de cetăţeni care pot să voteze. Argumentele acestea sînt destul de evidente că nu a fost niciun fel de favorizare a celor care se află în Federaţia Rusă. Eu cred că toate aceste declaraţii despre falsificarea şi fraudarea alegerilor care vin din partea opoziţiei sînt o încercare de a justifica eventuala pierdere în acest scrutin electoral. Din măsurătorile lor, din măsurările noastre, sondajele arată că cel mai probabil ei vor fi învinşi la această cursă electorală. De aceea, ei încearcă deja să vorbească de falsificări, dar prin acest lucru fac un deserviciu propriilor alegători, care nu înţeleg de ce atunci trebuie să iasă la vot, alegătorii de dreapta, dacă liderii lor spun că vor fi falsificări. Nu are sens să iasă la vot.

AGERPRES: Domnule Dodon, în campania electorală din 2016 aţi promis rezolvarea problemei transnistrene. Ulterior, într-un interviu pe care l-aţi dat la Europa Liberă, în noiembrie 2019, aţi spus că structurile statului moldovean nu sînt pregătite pentru soluţionarea problemei transnistrene. În ce stadiu sînteţi acum pe această temă?

Igor Dodon: Noi, pe parcursul celor trei ani jumătate-patru ani de mandat, am avut opt întrevederi cu liderul de la Tiraspol, domnul Krasnoselski. Un astfel de dinamism al contactelor şi al soluţionării unor probleme concrete care sînt între cele două maluri nu a fost în ultimii 10-15 ani. Am reuşit să rezolvăm mai multe lucruri care au fost în protocolul, în procesul-verbal de la Berlin din 2016. Eu cred că, sub aspectul rezolvării problemelor curente ale cetăţenilor, noi am avansat foarte mult. Sub aspectul rezolvării conceptuale a acestui conflict, mai avem încă foarte mult de muncit. Cum vedem noi mişcarea mai departe? Eu cred că noi trebuie să elaborăm şi eu, în discursul meu pe care l-am avut la întîlnirea anuală a Organizaţiei Naţiunilor Unite care a fost săptămîna trecută, am anunţat că noi intenţionăm, în următorul an, pe parcursul anului, eu, în calitate de preşedinte al Republicii Moldova, să propun o formulă de soluţionare politică a problemei transnistrene. Noi acum o elaborăm detaliat. Ea se va baza pe crearea sau acordarea unui statut special regiunii transnistrene, în componenţa Republicii Moldova. Eu cred că, după ce vom elabora aceste propuneri, le vom discuta cu cei de la Tiraspol. Urmează să avem discuţii şi consultări în formatul 5 plus 2 cu participarea deschisă, detaliată, cu participarea partenerilor externi, şi din Est, şi din Vest.

AGERPRES: Aţi fost acuzat că vă folosiţi de cetăţenii transnistreni pentru a atrage voturi la alegerile prezidenţiale. Cum comentaţi aceste acuze?

Igor Dodon: În 2016, la alegerile prezidenţiale au participat circa 16.000, aproape 17.000, de cetăţeni moldoveni care locuiesc în Transnistria. Anul trecut, la alegerile parlamentare, au fost deschise 47 de secţii de votare pentru aceşti cetăţeni şi au participat 37.000, de două ori şi jumătate mai mult. În anul acesta, ţinînd cont de situaţia cu coronavirus, cu COVID-ul, ţinînd cont că regimul de la Tiraspol a interzis libera circulaţie între malul stîng şi malul drept şi faptul că au fost mai puţin secţii de votare decît anul trecut, anul acesta sînt 42, anul trecut au fost 47, eu cred că numărul votanţilor din stînga Nistrului va fi mult mai mic. Eu sînt ferm convins că, indiferent cîţi vor participa din Transnistria, ei nu vor influenţa asupra rezultatului final al acestor alegeri. Eu cred că diferenţa dintre cel care va învinge la scrutinul prezidenţial faţă de cel care va ocupa locul doi va fi mult mai mare ca numărul de votanţi din Transnistria. Astfel, voturile celor din stînga Nistrului nu vor influenţa asupra rezultatului final al acestor alegeri.

AGERPRES: Aţi vorbit la începutul acestui interviu despre politica externă echilibrată a Republicii Moldova şi a dumneavoastră personal. Cum vedeţi în prezent relaţiile cu Estul, dar cele cu Vestul? Cum aţi vrea să se concretizeze într-un eventual mandat viitor?

Igor Dodon: Eu cred că noi acum avem o politică externă echilibrată. Noi avem acorduri de asociere cu Uniunea Europeană, avem regim liberalizat de viză cu Uniunea Europeană, noi implementăm mai multe reforme legate de acquis-ul comunitar. În acelaşi timp, noi sîntem membri ai CSI, Comunităţii Statelor Independente, avem parteneriat strategic cu Federaţia Rusă, noi sîntem observatori la Uniunea Euro-Asiatică, nu membri, observatori, sîntem prima ţară care a obţinut acest drept în anul 2018. În acelaşi timp, noi avem parteneriate strategice cu Statele Unite, cu Ungaria, cu Turcia. Acum dezvoltăm parteneriatul respectiv cu Republica Populară Chineză, iar dacă este să vorbim din punctul de vedere al politicii externe, geopoliticului, politica externă promovată pe parcursul ultimului an şi jumătate, cel puţin, se bazează pe principiul de echilibru şi noi lucrul acesta l-am reuşit. Un stat neutru, o politică externă echilibrată, o relaţie bună şi cu Estul, şi cu Vestul, neimplicarea în jocurile geopolitice de partea cuiva din marile puteri. Marile puteri încearcă să atragă ţările mai mici, cu este Republica Moldova, în lupta sa geopolitică împotriva oponentului său. Noi nu vrem să fim parte a luptei geopolitice a Occidentului împotriva Rusiei şi invers, nu vrem să fim parte a luptei contra Occidentului şi eu cred că asta este unica poziţie şi politică corectă pentru Republica Moldova.

AGERPRES: În iunie a izbucnit un scandal legat de finanţarea de către Rusia a partidului care vă susţine, Partidul Socialist, ca urmare a difuzării în spaţiul public a unei înregistrări în care apăreţi alături de fostul lider al Partidului Democrat din Moldova. Care este natura relaţiilor cu acest politician?

Igor Dodon: Niciun fel de relaţie. După ce acest politician a fugit din Republica Moldova şi, conform unor date, a trecut şi prin România, apropo, în luna septembrie, aşa spun cel puţin organele noastre de investigaţie, şi în Turcia, niciun fel de relaţie nu poate să fie. Noi anul trecut am făcut un lucru important. Împreună cu partidele de opoziţie de dreapta şi de stînga, noi am reuşit să dăm jos un regim oligarhic care domina în Republica Moldova şi am scos din captivitate instituţiile statului. Politicienii care au dus la această situaţie au fugit din ţară. Ei acum sînt puşi sub învinuire de către organele de anchetă din Republica Moldova şi noi sperăm foarte mult să îi recuperăm şi să îi aducem acasă şi să răspundă în faţa legii. Sperăm ca partenerii noştri, inclusiv România, ne vor ajuta în acest sens.

AGERPRES: Pentru că sînteţi în campania electorală, vă întreb dacă dumneavoastră consideraţi că există un dezechilibru între candidaţii la Preşedinţia Republicii Moldova în ceea ce priveşte expunerea mediatică şi capacitatea de a transmite mesaje către alegători.

Igor Dodon: Eu nu cred că există mari dezechilibre. Probabil aţi auzit, eu am luat decizia să nu utilizez panourile în această campanie electorală, eu nu voi participa la dezbaterile electorale din această campanie electorală, cel puţin în primul tur. Eu voi fi mai mult alături de cetăţeni. De aceea, le dau posibilitatea la televiziuni să fie toţi oponenţii şi să îşi facă campanie electorală. Poate eu voi fi defavorizat, deoarece nu voi fi la TV, dar voi fi în teritoriu. În rest, nu văd aici niciun fel de contradicţie.

AGERPRES: Domnule preşedinte, pentru că timpul dumneavoastră este limitat, potrivit presei de la Chişinău, copiii dumneavoastră învaţă într-un liceu cu predare în limba română, iar mama a fost profesoară de limba română. Dumneavoastră în ce limbă vorbiţi? În ce limbă vă place să vorbiţi?

Igor Dodon: Eu cred că mai puţin trebuie să discutăm despre chestii ideologice şi identitare şi trebuie să ne axăm pe rezolvarea problemelor cu care se ciocnesc oamenii. Eu rămîn pe poziţia că în Republica Moldova limba de stat, aşa cum este scris în Constituţie, articolul 13, este limba moldovenească. Eu ca preşedinte al ţării trebuie să respect Constituţia şi aici eu nu cred că noi trebuie să facem mari dezbateri. Da, o parte a populaţiei a Republicii Moldova vorbeşte română, o parte, care este mai mare, din cetăţenii Republicii Moldova vorbeşte limba moldovenească, dar se înţeleg de minune şi aici nu văd niciun fel de probleme sau încercări să facem din aceasta un fel de politică de stat. Timpul le pune pe toate la locul său.

Sursa: AGERPRES.RO