Guvernul de la Madrid ezita sa arunce „bomba nucleara“
Trei soluții pentru viitorul Cataloniei
Începe o săptămînă decisivă pentru Catalonia: ultimatumuri, reorganizare politică și administrativă, acțiuni în justiție. Luni expiră primul ultimatum dat de premierul de la Madrid șefului Guvernului catalan, separatistul Carles Puigdemont. Acesta trebuie să explice limpede dacă în urmă cu o săptămînă, într-un discurs confuz și criticat chiar de propria tabără, a declarat sau nu independența Cataloniei. Joi va expira al doilea ultimatum, prin care Madridul a cerut revenirea la legalitate a autorităților regionale de la Barcelona.
În cazul în care președintele Puigdemont refuză să se supună legilor spaniole, Guvernul de la Madrid poate recurge la ceea ce surse din Curtea Constituțională citate de El Mundo numesc „bomba nucleară“ – Articolul 155 din Constituție, care prevede preluarea controlului direct asupra instituțiilor catalane. Nu doar separatiștii catalani sunt puși sub presiune, ci și Guvernul de la Madrid, pentru că Articolul 155 a fost considerat întotdeauna doar o amenințare eficientă, însă nici un Guvern nu s-a gîndit la aplicarea lui, motiv pentru care premierul Rajoy riscă să intre pe un teritoriu necunoscut.
„Nu se pune problema suspendării autonomiei Cataloniei, asta nu se poate face, ci discutăm despre garantarea autoguvernării și restabilirea legalității, totul respectînd autoritatea catalană și fără suspendarea instituțiilor responsabile de autoguvernare“, arată Guvernul de la Madrid, încercînd să liniștească spiritele la Barcelona. Politicienii și specialiștii în drept constituțional au în vedere în acest moment trei variante de acțiune în Catalonia, scrie presa spaniolă, toate vizînd îndepărtarea președintelui Carles Puigdemont.
Prima varianta prevede formarea unui Guvern tehnocrat. A doua variantă este numirea unui ministru pentru Catalonia în Guvernul de la Madrid. Ambele sunt soluții mai puțin favorizate la Madrid. A treia variantă este formarea unui guvern de uniune, în care să participe și naționaliștii catalani și care să fie prezidat de o personalitate catalană general apreciată.
Cel mai vehiculat nume este cel al fostului președinte al Parlamentului European, Josep Borrell. Extrem de important este că nici una dintre opțiunile prezentate nu va permite noii structuri de conducere catalane să ia decizii politice pe durata ființării sale, spre exemplu modificări în sistemul regional de învățămînt sau privind instituțiile de forță.
Călin Marchievici, Cotidianul.ro