Extinderea gazoductului Iași-Ungheni către Chișinău, unde se consumă 50-60 la sută din gazul importat în Moldova, va însemna un pas decisiv în asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova și va diminua substanțial dependența de Gazprom și Federația Rusă. Concluziile aparțin unui studiu elaborat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Expert-Forum (România),  prezentat la Chișinău.

În opinia experților, proiectul de extindere este însă amenințat de instabilitatea politică, de mersul lent al reformelor în domeniul energetic și de datoriile față de concernul Gazprom.

Interesul autorităților moldovenești pentru diversificarea surselor de furnizare a gazelor naturale a crescut în perioada 2010-2013, o dată cu aderarea la Comunitatea Energetică Europeană. Anume aceasta a și favorizat inaugurarea gazoductului Iași-Ungheni, în august 2014, după o investiție de 26,5 milioane de euro, din care 80 la sută din cost a fost acoperit de partea română și UE.

Volumul exportat din România prin această conductă în anul 2015 a constituit doar un milion de metri cubi sau circa 1 la sută din consumul total pe țară, deși capacitatea reală de transportare a gazoductului este de 1,5 miliarde de metri cubi pe an (volum ce ar putea acoperi integral necesitățile de consum ale Moldovei).

Extinderea este în special necesară prin prisma dependenței Republicii Moldova față de Gazprom, în condițiile în care datoriile Moldovei pentru consumul de gaze ruseşti se ridică la 65 la sută din PIB-ul țării (în 2014), constată autorii studiului. Gigantul rus condiționează continuarea livrării gazelor de neaplicarea legislației europene în domeniul energetic, legislație care ar facilita deschiderea pieței către alți furnizori.

Potrivit Expert-Grup, creșterea cantității de gaze și respectiv asigurarea sustenabilității economice a acestei conducte ar putea parveni numai prin extinderea către Chişinău, unde se consumă majoritatea gazului importat în Moldova. Pentru extindere, UE ar putea aloca 10 milioane de euro, iar restul de 80 milioane de euro ar urma să fie acoperit prin împrumuturi de la instituțiile financiare europene (BERD, BEI).

Concluzia generală a studiului de fezabilitate pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău, elaborat recent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, este că proiectul este fezabil. Potrivit experților băncii, costul total al proiectului este estimat la aproximativ 83,7 milioane de euro, fără a lua în calcul stațiile de compresie. După finalizarea traducerii studiului de fezabilitate în limba de stat vor fi demarate consultările publice care vor dura 120 de zile, a anunțat anterior Ministerul Economiei.

Lucrările de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău cu o lungime de circa 100 de kilometri vor începe în anul 2016.