Reprezentanții serviciilor de informații europene au ridicat problema posibilității unui test iminent al Rusiei asupra NATO, unul dintre ei afirmînd că un eventual atac ar putea avea loc în cîteva „luni, nu ani”, relatează The Guardian.

Avertismentele vin după ce prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a declarat în fața parlamentului că, potrivit evaluărilor serviciilor de informații, Rusia ar putea lansa un atac cu drone sau rachete pe teritoriul NATO în lunile următoare, în cadrul eforturilor de a demonstra că „Articolul 5 este mai mult teoretic decît practic”.

Președintele francez Emmanuel Macron a calificat avertismentele lui Tusk drept „fondate și bine documentate” și, vineri, i-a convocat pe liderii partidelor și pe candidații la alegerile prezidențiale din 2027 la o ședință de urgență la Paris, unde au discutat – printre alte subiecte – informațiile privind o amenințare din ce în ce mai mare din partea Rusiei.

Temerile privind escaladarea conflictului apar în contextul în care Adunarea Generală a ONU se reunește la New York la sfîrșitul acestei săptămîni și pe fondul intensificării atacurilor aeriene de ambele părți ale conflictului dintre Rusia și Ucraina. Kievul a lovit Moscova și alte regiuni rusești cu sute de drone și rachete în primele ore ale zilei de duminică, într-unul dintre cele mai ample atacuri aeriene din timpul războiului.

În cadrul unor interviuri separate acordate The Guardian în cursul săptămînii trecute, în diverse locații, trei șefi ai serviciilor de informații europene și-au expus punctele de vedere cu privire la potențiala amenințare din partea Moscovei.

Michal Koudelka, șeful serviciului de securitate BIS din Republica Cehă, a declarat că, pe lîngă intensificarea activității dronelor, o invazie la scară redusă a teritoriului NATO care se învecinează cu Rusia ar putea face parte din planurile Kremlinului.

„Este posibil. Ar putea implica o incursiune limitată, provocări sub falsă pavăză, o campanie masivă de influențare”, a declarat el, într-un interviu rar acordat la sediul agenției din Praga. El a afirmat că acest scenariu s-ar putea concretiza în cîteva „luni, nu ani”, dar a adăugat că „mulți oameni fac tot ce le stă în putință pentru a se asigura că acest lucru nu se va întîmpla”.

Oficialii din cele trei țări baltice, care se învecinează cu teritoriul Rusiei, s-au arătat mai prudenți în ceea ce privește perspectiva unei invazii sau a unei alte escaladări grave, invocînd resursele limitate ale Moscovei în Ucraina și avertizînd că accentuarea perspectivei unui atac ar putea juca în favoarea Kremlinului.

„Nu observăm semne care să indice un atac iminent”, a declarat Normunds Mezviets, directorul general al VDD, serviciul de securitate al statului din Letonia, într-un interviu acordat la sediul agenției din Riga. El a recunoscut că există semne care indică faptul că Moscova se pregătește pentru acțiuni mai decisive în Europa, dar a afirmat că nu este clar dacă aceste planuri fac pur și simplu parte dintr-o strategie de destabilizare.

„Rămîne de văzut dacă au planuri directe și concrete sau dacă totul se încadrează doar în contextul eforturilor lor generale de a răspîndi frica și incertitudinea în societatea occidentală”, a spus el.

Politicienii din țările baltice, care timp de mulți ani au criticat Europa de Vest pentru atitudinea sa prea indulgentă față de Rusia, se află acum în situația ciudată de a le cere unor lideri occidentali să adopte un ton mai moderat în declarațiile lor publice, temîndu-se că discuțiile despre o invazie iminentă ar putea avea consecințe negative asupra societăților și economiilor lor.

Sîmbătă, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, Jonatan Vseviov, a condamnat „panica de pe rețelele sociale” din ultimele zile cu privire la un posibil atac. „Dacă există motive să ne temem de un atac, fiți siguri: vom spune asta clar. Pînă atunci, păstrați-vă calmul, continuați-vă activitatea și susțineți Ucraina”, a scris el pe X.

Mezviets a afirmat că, în ansamblu, a fost un lucru bun faptul că Europa de Vest a conștientizat amenințarea reprezentată de Rusia. „Înainte de 2022, ne-am avertizat în mod constant partenerii din Europa de Vest cu privire la amenințarea din partea Rusiei, dar, de cele mai multe ori, nu ni s-a dat ascultare. În 2022, abordarea partenerilor noștri s-a schimbat. Au spus că, se pare, țările baltice și Polonia au avut dreptate”, a declarat el.

Nici Mezviets, nici Koudelka nu au dorit să discute despre ce informații concrete ar fi putut fi obținute cu privire la presupusele planuri ale Rusiei pentru lunile următoare și nici nu au dorit să comenteze dacă vizita surpriză a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova luna trecută – în timpul căreia a făcut o escală la Riga – a avut, în parte, scopul de a avertiza Kremlinul cu privire la pericolele lansării unui atac asupra NATO.

După acea vizită, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins zvonurile privind un atac al Rusiei asupra NATO. „Nu are nicio legătură cu realitatea și nici cu intențiile Federației Ruse”, a declarat el.

Cu toate acestea, mulți europeni vor avea în minte evenimentele care au precedat invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, cînd oficialii americani au avertizat în repetate rînduri că Rusia se pregătea să invadeze, iar Kremlinul a negat acest lucru de fiecare dată.

Pe măsură ce războiul pe scară largă care a urmat se apropie de a cincea iarnă, eforturile conduse de SUA pentru a instaura pacea în Ucraina nu dau semne de succes, Moscova și Kievul intensificîndu-și atacurile reciproce cu drone și rachete. Ucraina a distrus o mare parte din infrastructura petrolieră a Rusiei, vizînd rafinăriile și alte instalații în ultimele luni.

Moscova a afirmat în repetate rînduri că furnizarea de armament, informații și consilieri militari către Ucraina face ca țările occidentale să devină părți implicate în război și ținte legitime, dar a evitat pînă acum orice acțiune care ar putea provoca o reacție coordonată din partea NATO. În schimb, a lansat ceea ce agențiile occidentale descriu drept o campanie de sabotaj împotriva unor ținte din țările care susțin cel mai vehement Ucraina, precum și incidente izolate care par să fi avut scopul de a testa limitele, cum ar fi cazul în care, în urmă cu un an, peste o duzină de drone, care zburau fără muniție, au pătruns în spațiul aerian polonez.

Koudelka a afirmat că tactica actuală a Rusiei este aceea de „a escalada pentru a dezescalada”, Kremlinul fiind hotărît să exercite presiune asupra punctelor slabe ale societăților occidentale pentru a diminua sprijinul acestora față de efortul de război al Ucrainei. „Ei cred că, dacă vor escalada suficient, țările europene vor decide să nu mai sprijine Ucraina”, a spus el.

În ultimele săptămîni, administrația Trump a făcut o nouă încercare de a relansa negocierile de pace din Ucraina. Pe lîngă vizita lui Ratcliffe la Moscova, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au efectuat o altă vizită la Moscova, precum și o primă vizită la Kiev. Deși Donald Trump a afirmat în repetate rînduri că președintele rus Vladimir Putin este interesat de un acord, în Europa există scepticism cu privire la faptul că liderul de la Kremlin ar avea vreun interes în negocieri de bună-credință.

„Nu am observat niciun semn care să indice că la Moscova s-ar lua în considerare serios posibilitatea unor negocieri reale”, a declarat Thomas Nilsson, șeful serviciului de informații militare și securitate al Suediei, într-un interviu acordat în marja unei conferințe de la Riga. „Părerea mea este că ei încă mai cred că își pot atinge obiectivele strategice, așa că se limitează la a pune în scenă un spectacol de negocieri”, a adăugat el.

Toți cei trei șefi ai serviciilor de informații au afirmat că, indiferent de ce se va întîmpla, campania de sabotaj a Rusiei în Europa se va intensifica probabil în lunile următoare. Nilsson a descris ca fiind un „moment decisiv” recentul incident cu o dronă înarmată de la aeroportul din Leipzig, pe care autoritățile germane l-au atribuit serviciilor secrete ruse.

„Trimiterea unei drone UAV înarmate într-un aeroport aglomerat din inima Europei… Dacă ar avea loc atacuri care ar putea duce la pierderi de vieți omenești sau la distrugerea unor infrastructuri extrem de importante, cu implicații uriașe pentru societate, cred că asta ar schimba complet situația”, a spus el.

Mezviets a afirmat că Rusia trece de la atacuri aleatorii de sabotaj și incendiere menite să semene panică la ținte specifice legate de sprijinul occidental acordat Ucrainei. „Observăm că aceștia urmăresc să atace infrastructura feroviară și infrastructura de sprijin a Ucrainei. În acest moment, observăm o orientare către ținte din industria de apărare”, a spus el. „Dacă faci asta, efectul operațiunilor psihologice este oricum atins, așa că obții ambele lucruri dintr-o singură mișcare”, a adăugat el.

Nilsson a afirmat că există mai multe obiective care stau la baza intensificării recente a activităților de sabotaj rusești: reducerea sprijinului acordat Ucrainei, provocarea de diviziuni în cadrul NATO și alarmarea populațiilor europene. „Cred că Moscova și-ar dori ca NATO să poarte discuții interminabile cu privire la consultările prevăzute la Articolul 4, fără însă a lua măsuri concrete”, a spus el.

Koudelka a afirmat că un alt efect al campaniei de sabotaj este suprasolicitarea resurselor serviciilor de informații, întrucît îndoielile persistă adesea chiar și atunci cînd incidentele sînt cauzate de alți factori. „Acum, fiecare incendiu sau fiecare defecțiune trebuie investigată de serviciile de informații ca un potențial atac terorist, iar acest lucru reprezintă un rezultat pozitiv pentru ele”, a spus el.